6,389 matches
-
a disidenței românești în raport cu "lagărul socialist" în perioada post-stalinistă. O dovadă clară a dezorientării produse la București de către noile mutații din ecuația politică a Kremlinului rezidă în tardivitatea organizării Congresului al doilea al PMR. Întârziat aproape patru ani sub diferite pretexte, evenimentul, produs în toamna anului 1955, consacră revenirea lui Gheorghiu-Dej în postul de prim-secretar al partidului după ce, începând cu aprilie 1954, această poziție i-a revenit lui Gheorghe Apostol, un apropiat al dictatorului român (Ionescu: 1994, 266; Fischer-Galați: 1998
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
limitarea reformismului în plan intern (Glenny: 1999, 557; vezi și Tismăneanu: 1998, 111-112). Colaborarea dintre Dej și Hrușciov ar fi ajuns până în punctul în care liderul sovietic a pretins utilizarea trupelor române pentru înăbușirea "contrarevoluției", refuzată însă de Dej sub pretextul numărului crescut de soldați de etnie maghiară existenți în armata română și a simpatiei generale a acesteia față de revolta poporului maghiar (Verona: 1992, 103; Deletant: 2006, 142; Deletant în Rusan: 2000, 600). Florin Constantiniu oferă o variantă total opusă, confirmată
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
muncitori și de țărani muncitori s-au solidarizat față de manifestările huliganice, fiindu-le frică că (sic!) masa de studenți e organizată și de a nu fi învinuiți de colegii lor să le trădează (sic!) cauza. Tot în acest cămin, sub pretextul prezenței armatei, studenții au refuzat să ia masa de prânz, motivând "n-am muncit, nu mâncăm", "sunt prea emoționat ca să mănânc". Pe la ora 14 starea de spirit s-a înrăutățit, studenții refuzînd să ia masa în totalitatea lor, declarând greva
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
457). Orașul ar fi urmat să devină o zonă liberă, demilitarizată. Sesizând capcana, Statele Unite au refuzat propunerea sovietică, în ciuda ultimatumurilor Moscovei. Neacceptarea soluției sovietice nu a făcut decât să îl irite pe Hrușciov, o fire și așa deosebit de impulsivă. Sub pretextul "normalizării" relațiilor dintre statele germane și mai ales a relațiilor dintre puterile victorioase în 1945, Hrușciov, pentru care "Berlinul occidental" era o sursă "pentru promovarea politicii agresive împotriva Republicii Democrate Germane, împotriva Uniunii Sovietice și celorlalte țări ale lagărului socialist
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
forțele interne antireformiste, acesta nu dorea nici să abandoneze "Programul de Acțiune" demarat în ianuarie 1968, atunci când ajunsese la putere. Problema era că atât societatea, cât și antireformiștii externi și interni se considerau înșelați în așteptările lor. Moscova căuta un pretext pentru a îl debarca pe Dubcek. L-a găsit în primăvara anului următor, când victoria echipei de hochei cehoslovace împotriva celei sovietice a antrenat noi mișcări de masă, de data aceasta de bucurie. Era voba de o revanșă simbolică împotriva
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
însă în joc, afirmând că trupele române se puteau refugia în Iugoslavia, dar acolo urmau să fie dezarmate. "Mă înțelegeți ce am în vedere", se justifică Tito, "ca URSS să nu ne atace și pe noi. Să nu le dăm pretexte". Emil Bodnăraș, însoțitorul lui Ceaușescu în vizita din Iugoslavia, va contraargumenta: "Cel mai probabil e că va trebui să luptăm împreună". Tito va răspunde însă evaziv, sugerând conducerii române că se află pe cont propriu. Exaltarea romantică a lui Ceaușescu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
iugoslav delegației române: prudență, moderație, "luarea de poziție pozitivă, ca țară socialistă și în ceea ce privește relațiile pe care le doriți cu celelalte țări socialiste, în așa fel încât nimeni să nu poată spune că aveți o comportare negativă, care să creeze pretext pentru ceva" (Betea: 2009a, 157-171). Nu în ultimul rând, conducerea de la București se temea că Moscova ar putea utiliza situația minorității maghiare din Transilvania pentru a destabiliza situația politică internă a României. Vizitele "de lucru" făcute de Ceaușescu la finalul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la răspundere" (Socor: 2 February 1989, 23; Socor: 27 November 1985, 603-606). Atitudinile de acest gen vor deveni tot mai intransigente odată cu trecerea timpului. Revenind la conferința de la Viena, delegația română a susținut că măsurile conținute în documentul final, "sub pretextul grijii pentru drepturile omului și a libertății religioase", nu făceau altceva decât să îngreuneze dialogul și cooperarea internațională eficientă. Astfel că, invocând clișeele suveranității și a independenței naționale, reprezentanții români "au anunțat celelalte 34 de state participante" că "România declară
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a luat și pe mine, ca să nu mă ia În altă parte. Și m-am dus cu el, la tăiat lemne. Am avut fel de fel de peripeții. Într-o zi... Era un prefect foarte bun, Volbură Năsturaș*, care inventa pretexte ca să ne dea ceva de mâncare. Și el ne-a dat voie, când mergeam acasă, să luăm un sac de lemne, să-l ducem cu noi. Jandarmii ne opreau de multe ori, În special sergentul Bărbulescu și soldatul Dan: se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
depună toate obiectele de valoare, adică aur, bijuterii, bani, iar cine va fi găsit că nu s-a conformat va fi omorât. Așa că toată lumea a făcut Întocmai, nu s-a opus nimeni. Asta-i realitatea... — Vi s-a comunicat un pretext oficial din cauza căruia ați fost arestați? — Nu. Numai când ostaticii au fost luați În templu, ni se spunea că nu știu unde ar fi Încercat evreii să saboteze armata română sau mai știu eu ce... Dar erau niște pretexte false, fiindcă evreii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a comunicat un pretext oficial din cauza căruia ați fost arestați? — Nu. Numai când ostaticii au fost luați În templu, ni se spunea că nu știu unde ar fi Încercat evreii să saboteze armata română sau mai știu eu ce... Dar erau niște pretexte false, fiindcă evreii erau oameni pașnici, nu erau comuniști - cei mai mulți evrei nu erau comuniști, ei fiind negustori... Comuniști... pot să vă spun că În Suceava dacă erau 3 sau 4 comuniști. Atât. Tatăl meu fusese, pe vremuri, Înainte de deportare, consilier
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
percheziții... Nu erau percheziții propriu-zise, pentru că oamenii știau foarte bine ce are fiecare - se făceau totuși, noaptea, În general vineri spre sâmbătă, descinderi despre care oficial se zicea că au În vedere cautarea de arme. Dar acesta era doar un pretext, pentru că În Câmpulungul acela mic fiecare știa cine are arme și cine nu... Deci ce țin minte: noi stăteam În acea vreme deja Împreună cu bunicii - la un moment dat ne-am mutat din casa În care stăteam În casa În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
luat mai mult decât putea duce În mână și cu căruțele ne-am deplasat Într-o stație de tren Câmpulung-Est, nu stația principală a localității, ci stația de mărfuri, unde am fost Îmbarcați În vagoane de vite. A existat un pretext oficial În momentul arestării? Nu, nici nu a existat denumirea de arestați: eram obligați să părăsim localitatea și urma să fim duși... Dar nu știu dacă se spunea explicit unde vom fi duși - cred că nici noi, nici autoritățile din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Au plecat frații mamei mele - unul În ’54 și unul În ’58. Bunicii au rămas În Câmpulung -, evident, erau foarte În vârstă -, dar tatăl meu nu a plecat pentru că nu puteau fi luați și bunicii (ăsta a fost poate un pretext)... Foarte târziu și foarte greu au venit părinții În București... Cândva i-am adus, totuși, În București, ceea ce a fost o imensă greșală, pentru că nu s-au acomodat nicidecum În București... Eu le-am pus la dispoziție un apartament cumpărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fără să spună nimic, așa... Era foarte cald - ca să luăm o gură de aer trebuia să ne apropiem pe rând de ușa pivniței... Și când și când câte un român Își făcea pomană și ne aducea apă... Care a fost pretextul arestării? Nimic, fără nici un fel de pretext... După care am fost duși, noi, cei din pivniță, la o sinagogă; toate sinagogile au fost umplute cu evrei, fiind transformate Într-un fel de Închisoare... Erați acolo toată familia? Da, eram toată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cald - ca să luăm o gură de aer trebuia să ne apropiem pe rând de ușa pivniței... Și când și când câte un român Își făcea pomană și ne aducea apă... Care a fost pretextul arestării? Nimic, fără nici un fel de pretext... După care am fost duși, noi, cei din pivniță, la o sinagogă; toate sinagogile au fost umplute cu evrei, fiind transformate Într-un fel de Închisoare... Erați acolo toată familia? Da, eram toată familia În aceeași sinagogă. Mai erau și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vrea să-mi vorbească: „Să știi că, totuși, ar fi o posibilitate. Cei Închiși nu sunt evidențiați decât numeric. Noi, supraveghetorii, trebuie să dăm socoteală de numărul lor. Îți sugerez să trimiți la mine un copil mai bleguț, cu un pretext oarecare, iar eu am să Încerc să-l bag Înăuntru și să-l scot pe fratele tău”. Am fost Încântat de idee, de posibilitate, de bunăvoința nu prea Întâlnită la Auschwitz. M-am reîntors la baraca mea, am pus ochiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să-l bag Înăuntru și să-l scot pe fratele tău”. Am fost Încântat de idee, de posibilitate, de bunăvoința nu prea Întâlnită la Auschwitz. M-am reîntors la baraca mea, am pus ochiul pe careva, am găsit și un pretext plauzibil, și l-am rugat să-mi Îndeplinească cererea pe loc. Blocurile cu selectații Închiși erau la o distanță de două-trei sute de metri. Băiatul a pornit alene, fără grabă, cu bunăvoință, să facă un serviciu camaraderesc. Eram În efervescență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
forță creativă, energia vibratorie a rezonanței obținute prin sunetele muzicii a fost folosită pentru struna interioară a omului, penetrând corpul fizic și efectuând modificări chimice în conjuncție cu alte procedee mai esoterice de restaurare a echilibrului și armoniei. Leneșii, sub pretextul meditației, vegetează pe manuscrise, și tocmai acum, când mileniul abia început solicită mai mult decât niciodată gândirea. Cum să înțelegi dacă sufletul tău nu se supune acestei armonii universale? Iată cum poți pătrunde în lumină. Tensiunea arterială este joasă, respirația
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu voce înaltă este mai semnificativ. Și ne întoarcem din nou în labirint. De câte ori vom mai vorbi despre aceleași lucruri, de fiecare dată vom avea un tâlc nou, un mesaj în plus, o viziune mai clară asupra neantului. Leneșii, sub pretextul meditației, vegetează pe manuscrise, și tocmai acum, când mileniul abia început solicită mai mult decât niciodată gândirea. Cum să înțelegi dacă sufletul tău nu se supune acestei armonii universale? De aceea, mă repet, azi, mai mult ca oricând literatura trebuie
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ca un stăpân sever Lăcomia, / Somnul, pe Venus și Mânia.../ Nu contraveni legilor onoarei, nici mult, nici puțin / Și tu însuți să fii pentru tine însuți un martor neiertător. Fii drept în acțiuni, nu în cuvinte. Nu motiva răul prin pretexte neserioase, / Soarta ne-a îmbogățit, ea poate să ne sărăcească, /dar, slabi sau puternici, toți trebuie să murim. /Părții tale de durere să nu-i fii refractar, / Acceptă remedial util și hotărâtor /și să știi că totdeauna oamenii virtuoși /dintre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Doina Șomuzului, cea care cuprinde și unele elemente de revoltă: „Ș-oi bea apă din Șomuz/ De tine să nu auz”... Dar, chiar dacă unele din izbucnirile lui N. Beldiceanu sunt de revoltă, el nu are nimic năbădăios cu apa, sunt pretexte ce ascund fațete ale ființei sale lăuntrice. Așa cum se prezintă Șomuzul în acel loc, ne-ar conveni să-și mențină firea și mai departe, să fie ceea ce se cuprinde în numele lui pecineag sau cumanic, compus din două cuvinte topite în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
musulmanilor de pretutindeni și În special musulmanilor nevinovați din Occident, care duc o viață mult mai bună decât musulmanii din țările islamice, până acum nu a fost emisă nici măcar o fatwa care să Îndemne la uciderea lui Bin Laden, sub pretextul că acesta Încă proclamă sus și tare că «nu există nici un alt Dumnezeu În afară de Allah»,“ continuă Tefla. Mai rău, adaugă autorul, canalele TV prin satelit arabe și musulmane „s-au Întrecut În a transmite predicile și proclamațiile fatwa șale lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
semnul înscris este, într-adevăr, un Imn pentru crucea purtată. Preot Ioan Negruțiu Cuvânt înainte Trebuie să fii adânc preocupat de împlinirea ta spirituală ca, ajuns la vârsta deplinei maturități, să-ți evoci tinerețea, făcând din fapte și întâmplări un pretext pentru a reconstitui începutul zidirii tale lăuntrice. Nu cunosc, încă, o carte ca aceasta, în care autorul să se aplece asupra mediului concentraționar, unde și-a petrecut anii cei mai rodnici din viață, care să pună accentul mai mult pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
noi, iar acum ne predau direct dușmanilor, inconștienți că urmau la rând. La începutul lui Septembrie armatele române și sovietice ajunseseră la Sibiu și Alba Iulia. În miez de noapte, maiorul Munteanu însoțit de un corp de gardieni devotați, sub pretext că ar vrea să ne salveze din mâinile rușilor, a propus să ieșim din oraș sub paza oamenilor lui, și să ajungem la nemți. Cei din Celular au cerut să fie scoși și cei din Zarcă. Maiorul ne-a ținut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]