10,986 matches
-
în străinătate, cu toate că nu a făcut-o în mod regulat. Tatăl clientei, recăsătorit în urma divorțului nu s-a implicat niciodată în procesul de educație al fiicei sale. În prezent, nimeni din familia elevei nu mai menține contactul cu școala. Școala - proiecții de viitor ale elevei . Clienta nu-si dorește să urmeze pe viitor nici o altă formă de învățământ, ci intenționează să plece la muncă în străinătate asemeni mamei. Relația clientei cu persoana care o supraveghează: La plecarea mamei în străinătate, supravegherea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
fiind sensibilă, hotărâtă, perseverentă, nesociabilă. Relația familie - școală. Ambii părinți ai elevei sunt implicați în activitatea școlară a fiicei lor. Tatăl elevei ia contact cu profesorii ori de câte ori se întoarce în țară iar mama participă la acțiunile desfășurate în cadrul școlii. Școala - proiecții de viitor ale elevei . A.T. își dorește să finalizeze clasa a VIII-a, după care intenționează să plece în Grecia pentru continuarea studiilor. Nu este hotărâtă spre ce domeniu își va îndrepta atenția, dar oscilează între medicină si informatică
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
consilieră ca fiind o persoană puternică, optimistă, responsabilă, matură. Relația familie - școală. Mama elevei a fost întotdeauna implicată în activitățile școlare ale fiicei sale, în momentul de față însă apariția bolii este un impediment în menținerea legăturii cu școala. Școala - proiecții de viitor ale elevei. G.A. își dorește continuarea studiilor, dar nu este hotărâtă în privința domeniului pe care îl va alege. Relația clientei cu persoana care o supraveghează: Relația mamă - fiică este foarte apropiată, fiecare găsind în cealaltă suportul afectiv
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
ale agresiunii fizice si verbale exercitate de tată asupra acestuia. Relația familie - școală. În prezent, nimeni din familia elevului nu manifestă interes față de situația școlară a acestuia. De altfel, niciodată relația familie - școală nu a fost una foarte eficientă. Școala - proiecții de viitor ale elevei . G.V. își dorește finalizarea celor opt clase nefiind hotărât în ceea ce va face pe viitor. Relația clientului cu persoana care o supraveghează: Există o relație apropiată a lui G.V. si mătușa acestuia (la care locuiește în
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
stabilind cu terapeutul o relație foarte apropiată. Pentru ca această legătură să-si mențină caracterul strict profesional, consiliera stabilește reducerea numărului de ședințe. Relația familie - școală. În prezent, nici un membru al familiei nu prezintă interes în ceea ce privește activitatea școlară a elevei. Școala - proiecții de viitor ale elevei. C.L. intenționează să finalizeze cele opt clase, după care își dorește continuarea studiilor în Italia. Relația clientei cu persoana care o supraveghează: Copiii au fost sub supravegherea unei femei plătite cu care nu au reușit să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
obiective sînt și ele insinuante și influențabile. El încearcă să și le aservească prin intermediul ritualului și al ceremonialului magic. Pentru efortul explicativ al omului primitiv, intențiile de care crede că este populată lumea devin "spirite" bune și rele, rezultat al proiecției în obiecte și ființe a propriului său spirit, a forței și slăbiciunii sale. El se străduiește să influențeze spiritele astfel proiectate prin mijlocirea incantațiilor și a amenințărilor pentru a-și stimula propria, forță și a-și domoli frica. Acest procedeu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a amenințărilor pentru a-și stimula propria, forță și a-și domoli frica. Acest procedeu magic provoacă exact rezultatul urmărit. Riturile și ceremoniile exercită metaforic vorbind o anumită influență asupra spiritelor bune sau rele, căci toate aceste spirite nefiind decît proiecții ale propriului său psihic, omul primitiv, exaltîndu-se el însuși prin ritualuri, își incită spiritul să creadă atît de ferm în puterea și în realitatea proiecțiilor lui, încît, în virtutea sugestibilității spiritului său, influența nu întîrzie să se manifeste cu adevărat și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vorbind o anumită influență asupra spiritelor bune sau rele, căci toate aceste spirite nefiind decît proiecții ale propriului său psihic, omul primitiv, exaltîndu-se el însuși prin ritualuri, își incită spiritul să creadă atît de ferm în puterea și în realitatea proiecțiilor lui, încît, în virtutea sugestibilității spiritului său, influența nu întîrzie să se manifeste cu adevărat și, de exemplu, bolile se pot declanșa sau dispărea ca și cum ar fi trimise sau vindecate de spirite rele sau bune (în același fel, istericii își pot
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Pentru gîndirea prelogică și simbolică, ea apare ca mijloc unic de expresie al adevărului supraconștient, creînd atît viziunea religioasă cît și pe cea poetică a erei mitice. Ca să poată deveni instrumentul preștiinței mitici relativ la intenții, ea trebuie să depășească stadiul proiecției animiste, care face din personificare o realitate magică. Tendința de a considera personificarea poetică, magică sau simbolică drept realitate constituie o trăsătură inerentă nu numi psihicului primitiv, ci și psihicului infantil sau celui bolnav.) Evoluția realismului formulei magice spre simbolismul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ESENȚIALUL ESTE CĂ PROPRIILE LUI INTENȚII RELE SE TRANSFORMĂ ÎN INTENȚII BUNE FAȚĂ DE DIVINITĂȚI. Transformarea aceasta sublimă cu forță eliberatoare depinde de propria voință a omului, de propria lui deliberare intimă. Culpabilitatea individualizată se referă la motivațiile intime ale omului. Proiecția intențiilor motivante în imaginea "divinității providențiale" care a persistat încă în prima fază a politeismului începe să se reconcentreze astfel în sursa ei emotivă, creatoare de imagini: supraconștiința etică. Acest proces evolutiv este departe de a fi conștient. Naivitatea credințelor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se ascunde aici sub forma lui cea mai evoluată. Spiritele multiple proiectate de animism în fiecare ființă și în toate obiectele sînt condensate într-un singur Spirit, creatorul și organizatorul universului. Ca și în era animismului, se poate vorbi despre proiecția spiritului și a intenționalității umane, adică despre o explicație pe linia antropomorfismului a misterioasei intenționalități organizatoare răspîndită în toată natura, care dirijează toate fenomenele naturale. În cadrul simbolului Dumnezeului unic semnificația morală și cea metafizică constituie un singur tot. Simbol al
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se dezvăluie, se manifestă, apare. Toate atributele existenței, toate modalitățile și modificările ei sînt revelații ale misterului, de unde rezultă că avem dreptul să i le atribuim lui Dumnezeu, simbolul misterului, cu condiția însă ca totodată si i le retragem, deoarece proiecția este antropomorfă. Prin dublul său aspect, simbolistica proiectează în Dumnezeu o serie de atribute există, are intenții față de om -, retrăgîndu-i-le în același timp prin semnificația subiacentă a acestora: misterul insondabil. Filosofia este speculativă, deoarece, ca teistă se străduiește să dovedească
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
între imaginație și reflecție. Omul este în măsură să-și facă o imagine legată de aceste atribute cu ajutorul modalităților existenței și să personalizeze astfel misterul. Dar, ca să nu fie falsă, reflecția ar trebui să anuleze permanent și în mod repetat proiecțiile supradimensionate. (Misterul nu este nici Spirit absolut, nici Materie absolută, nici spirit, nici materie; el se află la limita competenței spiritului uman.) Misterul nu este nici nesfîrșit, nici limitat, acesta fiind motivul pentru care nu poate fi el definit. El
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
experiențelor sale o direcție și a da un sens rezultatelor ei, nu se servește ea de o formă de revelație: intuiția dirijată metodic? Știința nu mai este înclinată să-și exprime descoperirile în imagini simbolice, ci în formule exacte. Dar proiecția, personificarea și simbolizarea nu există tot în știința epocii noastre, în știința exactă care este fizica? Personificarea proiectivă (forța impersonală a fizicii, concepută vrînd-nevrînd în analogie cu forța motivantă din om) și simbolizarea (expresia matematică) nu mai sînt însă magic
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
tema centrală a tuturor mitologiilor simbolul "Divinității". Sub acest aspect simbolic, a fost analizată sanctificarea pînă acum în acest studiu. Este important să reluăm analiza sanctificării, deoarece, ca fenomen real, ea reprezintă gradul cel mai înalt, exemplificarea imanenței justiției. Pentru ca proiecția simbolică în lumea de dincolo să poată lua forma unei justiții după moarte, era necesar ca presentimentul unei justiții imanente să fi fost supraconștient inclus în emoția în fața misterului existenței temporale. Justiția imanentă implică răsplata și pedeapsa în timpul vieții. Ea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
parte a temelor preferate de autor: critica derivei existențiale generalizate, obsesia bunăstării consumeriste, disoluția principiilor, risipa epistemică, necesitatea regîndirii propriilor temeiuri ontologice dublată de imperativul configurării unei noi paradigme culturale și economice, vizînd omul concret, "situat în lume", dar și proiecția spirituală a acestuia. Putem vorbi despre un fundament metafizic al economiei ca știință? Autorul răspunde afirmativ, reclamînd nevoia de a redescoperi "sensul" Ființei, adică esența pro-fundă a lumii în care trăim. Departe de banalitatea cotidiană, actele de a oferi sau
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nu aplicăm la toate nivelurile de analiză aceeași logică, nu o putem nici încredința unei raționalități pur formale, care nu ar avea altă lege decît pe aceea a coerenței gîndirii. Raționalitatea așa cum a conceput-o Descartes este și ea o proiecție a rațiunii divine. Între logica abstractă, tară corespondent în fenomenele naturale și culturale și o logică informată, bazată pe o experiență care face legătura între spirit și lucruri, trebuie aleasă în mod deliberat a doua. Lucrurile nu ar exista pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
al unei boli. Imaginea are caracterul psihologic al unei reprezentări imaginare și niciodată pe acela cvasireal al halucinației, adică ea nu stă niciodată în locul realității și este întotdeauna, în calitate de imagine interioară, deosebită de realitatea senzorială. De regulă, îi lipsește orice proiecție în spațiu, cu toate că în cazuri excepționale poate să apară cumva din afară."41 Imaginea interioară ar traduce tocmai acei "...ochi halucinați și mistuiți lăuntric", din poezia Ideea, epitetul "halucinați"" neavând nimic în comun cu o metarealitate, ci cu rezultanta cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
la un spațiu bine definit se poate demonstra în următoarea secvență: "Altădată mă adânceam în cercetarea motivelor, cum ai căuta izvorul apei neregulat subterane într-o grotă."42 Spațiu-boltă, spațializator nespațializat și topos arhaic securizant, grota (care închide izvorul) devine proiecție a unei Geneze în stare latentă, macrocosm care tinde a se transforma în microcosmos. Prin vetustul imanent grotei, se pune din nou în evidență imaginarul camilpetrescian, acesta cu inflexiuni mitice (să-i spunem mitul Facerii în desfacere). Tot lui Jung
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
axiome decisive pentru el. Prima afirmă raportul de inerență dintre subiectul proiectat și inconștient: Tot ceea ce este inconștient este proiectat."116 A doua stipulează că în interioritatea cea mai profundă a diadei se ascunde perechea părinților, Anima fiind imago mamei. Proiecția se află într-o relație (aproape matematică) invers proporțională cu stadiul de dezvoltare a conștiinței. Cu cât conștiința este mai matură, ajunsă la vârsta deplinelor limpeziri, cu atât proiecția diadelor va fi mai dificilă. Ca urmare, prima perioadă a copilăriei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
profundă a diadei se ascunde perechea părinților, Anima fiind imago mamei. Proiecția se află într-o relație (aproape matematică) invers proporțională cu stadiul de dezvoltare a conștiinței. Cu cât conștiința este mai matură, ajunsă la vârsta deplinelor limpeziri, cu atât proiecția diadelor va fi mai dificilă. Ca urmare, prima perioadă a copilăriei se dovedește definitorie în supraevaluarea imaginilor mamei și tatălui, ulterior refulate din cauza obsesiei incestului, ce devine tot mai acută pe măsura înaintării în vârstă. Bazându-se pe cercetări psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sursă diferită. Este chiar feminitatea bărbatului. Trăsăturile feminine sunt refulate și se acumulează în inconștient. Bărbații își vor alege ca parteneră femeia care corespunde cel mai bine feminității lor inconștiente, cu alte cuvinte, femeia "care poate să preia fără dificultăți proiecția sufletului său.""118 Pentru ușurința demonstrației, să admitem că Afrodita, Elena din Troia și Beatrice sunt reprezentări ale inconștientului colectiv, după cum Madammne Bovary, Otilia lui G. Călinescu și d-na T. exemplifică reprezentarea inconștientului individual. Afirmații precum "Madamme Bovary c
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ar fi fost nepotrivit ca personajul să-și proiecteze o Anima accentuată. Orice bărbat are o doză de feminitate, pe care, parțial, o acceptă, dar o și recuză. Anima suferă de un proces de eterogenizare, creatorul d-nei T. își vede proiecția sufletească inconștientă preluată de eroină. După un timp însă, același arhetip al feminității este refulat, datorită relației de cauzalitate stabilită cu instinctul matern (izvor originar al Animei) și reminescențele reprobabile ale complexului incestuos. Este util să amintim, în această logică
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
scop decât să stârnească gelozia d-nei T.; ar însemna să îl acuzăm pe erou de sadism. E vorba de cu totul altceva: seducătorul e masca sub care Camil Petrescu încearcă un fenomen de transfer al Animae, caută, mai precis, o proiecție cât de cât acceptabilă de substituire a d-nei T. cu alte personaje feminine. Și e în firea lucrurilor ca orice căutare să se soldeze cu un succes ori, după caz, să fie un fiasco. Însingurarea pe care apropiații scriitorului o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
devansând-o. Unde este locul Emiliei Răchitaru într-o rețea atât de vastă? S-a văzut că, în contextul Animei, imaginea mamei concordă cu vârsta de aur pierdută și regăsită (ne referim la acea încărcătură mitică de care este capabilă proiecția). Absența imaginii materne (în fond, o realitate în biografia scriitorului) provoacă în inconștient un halou, dublat de imposibilitatea tragică a reconstituirii copilăriei ideale. De această dată, orfanul devine frustrat, iar refularea iubirii materne poate să atingă apogeul într-un gest
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]