5,217 matches
-
a da de dușcă, a da de furcă; a da din gură, a da din colț în colț; a da pe față, a da pe brazdă; a da în gît; a da pe goarnă; a da peste cap; construcții cu pronume personale și reflexive: a se da în stambă, a-și da aere, a-și da cu presupusul, a-și da importanță, a-și da în petec, a-și da foc la valiză; cu pronume neutre sau expletive: a o da
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
a da peste cap; construcții cu pronume personale și reflexive: a se da în stambă, a-și da aere, a-și da cu presupusul, a-și da importanță, a-și da în petec, a-și da foc la valiză; cu pronume neutre sau expletive: a o da cotită, a o da în bară, a o da pe ulei, a-i da bătaie, a-i da cu clanța etc. Construcțiile noi, încă instabile, apar cu sau fără articol: a da/a face
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
nu se vede pe scenă, deși personajele se mișcă la indicațiile sale întipărite în memoria actorilor. Rămas fără un răspuns clar de la Ziditor (și, aparent, fără teren de luptă), poetul îl mai „înțeapă” o dată trecându-l în denominațiunea evanescentă a pronumelui demonstrativ: „în capetele lor e/ ca-n într-un apartament,/ sparg pereți, fac ziduri noi /nimic nu mai e cum a fost.// când gândurile lor se-ntâlnesc/ turnurile gemene devin două torțe. //suntem mici. vine toamna. pădurile sunt trimise la
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
râs de m-am prăpădit când l-am citit" (cinemagia.ro); ,am râs de m-am spart, sunt super" (motociclism.ro); ,m-am râs de m-am stricat!" (gandul.info; în citat apare varianta populară a se rîde, în care pronumele reflexiv e o marcă de intensitate, de participare). În momentul de față, verbul intensificator cel mai frecvent în registrul familiar este a se prăpădi, concurat de familiar-argoticul a se sparge. De fapt, în construcția consecutivă se manifestă sinonimia foarte bogată
Efectele rîsului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10866_a_12191]
-
Rodica Zafiu Sistemul actual al pronumelor de politețe românești este destul de diferit de descrierea schematică pe care o propun multe dintre gramaticile noastre. în orice limbă, raporturile între diverse forme lingvistice ale politeții sînt susceptibile de modificări, pentru că depind de factori sociolingvistici (prestigiu, modele străine, transformare
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
de forme e cu atît mai instabil cu cît este mai bogat. Arătam, cu cîtăva vreme în urmă, că în ciuda condamnării sale de către instanțele normative, împărtășite de mulți vorbitori culți (care îl percep ca vulgar, non-elegant etc.), uzul politicos al pronumelui dînsul e departe de a-și pierde vitalitatea și funcționalitatea. De fapt, în română este complicat întregul sistem specific al politeții la persoana a III-a, în care mulțimea formelor paralele permite oscilații, specializări, pierderi. Gramatica Academiei - care are totuși
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
în perfect acord cu intuiția lingvistică: la o simplă căutare în rețea (cu Google), primei forme nu i se găsește nici o atestare, în vreme ce pentru cea de a doua apar nu mai puțin de 1.690 de mențiuni. De fapt dumneasa - pronume care nu face diferența între masculin și feminin - continuă să existe doar datorită formei sale de genitiv-dativ: în contrast cu dispariția nominativ-acuzativului, aceasta înregistrează o frecvență surprinzătoare: 181 de exemple. Desigur, unele atestări provin din texte vechi, reproduse de anumite site-uri
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
dumisale sînt voit ciufute și oarecum tendențioase" (atelier. liternet.ro) etc. Există totuși și folosiri "serioase", de pildă în scrisoarea unui cititor: "am luat legătura cu dl. P. (îi mulțumesc, pe calea aceasta, și minunatei dumisale soții)" (formula-as.ro). Pronumele pare să-și fi păstrat valoarea de politețe în registrul colocvial al generațiilor mai în vîrstă și mai ales regional. în texte din Republica Moldova e cu deosebire frecvent și pare firesc chiar și în discursul birocratic oficial (ceea ce nu exclude
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
timpul la erodarea formulelor înseși de respect. Cum s-ar putea însă explica păstrarea formei de genitiv-dativ, cînd forma principală a intrat în desuetudine? Probabil că a funcționat în acest caz presiunea posesivelor: formele dumneasa - dumnealui - dumneaei substituie (asimetric) doar pronumele el - ea, în vreme ce formele dumisale - dumnealui - dumneaei intră în relație directă cu seria alcătuită din posesiv și genitive: său - lui - ei: persistența acestora și a posibilității stilistice a alegerii au menținut în uz și formele de politețe corespunzătoare (cartea sa
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
bun, odihnitor, în care sunt numai eu. Eu. Eu. Eu. Și deodată totul fu eu. Prosopul fu eu. Nisipul fu eu. Aerul cald și tremurător fu eu, Eu. Spuma îndepărtată a mării fu eu, eu, Eu, Eu.” (p. 129) Emoțional, pronumele nu se repetă. Se multiplică. Efectul are o subtilitate de netăgăduit. Și sunt destule asemenea efecte în carte. Numai că, în general, subtilitatea nu se reține. În cazul de față, regula stă în picioare. Căci FEM pare să fie una
Imagini puternice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5633_a_6958]
-
biserică și e destinată, în numeroasele zile de sărbătoare, desfătării ...Studiul, scris cu talent și cu puterea de a convinge, se cuvine remarcat și pentru atitudinea subtil polemică a autoarei care, asociindu-se la modul evident, prin folosirea repetată a pronumelui "noi", unui mod de a gîndi grădina și natura ce pare a ne fi specific, se distanțează discret, prin întrebări retorice, de același mod de gîndire ce ne-a lăsat moștenire atîtea spații verzi cît se ne întrebăm dacă am
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
mult mai comod ("chiar rugăciunea"). Alte diferențe provin din păstrarea, în româna din Republica Moldova, a unor structuri curente în secolul al XIX-lea, dar condamnate și eliminate între timp din limba română standard: formele cu -a final, mai apropiate de pronumele demonstrativ acela decât de semiinde-pen-dentul cel: "Bună dimineața celora care au deschis mai târziu televizorul...". E foarte posibil ca și său pentru plural, semnalat și corectat de mai multe ori de către cei care au făcut monitorizarea în Republica Moldova (de exemplu
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
loc unei ambiguități a interpretării semantice. Identitatea de formă a desinenței de plural -e pentru substantive feminine și neutre și mai ales acordul identic al acestora (cu formele de feminin ale adjectivelor) permit alunecarea insesizabilă de la neutru la feminin. Existența pronumelor cu valoare "neutră" (mai exact generică, globală) - o (am făcut-o, am spus-o), asta (Asta e! am spus asta), una (una ca asta!) consolidează această legătură. Extinderea terminației de plural -uri, specifică neutrelor, la feminine (treburi, mărfuri, vremuri, mătăsuri
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
consolidează încrederea în terța persoană și îi asculta cu plăcere sfaturile, ceea ce, în final, duce la reducerea agresivității verbale și fizice de la masa medierii. Aliniatul 3 - Pentru a nu supără părțile, mediatorul încearcă să preia totul asupra lui, prin folosirea pronumelui „EU” și nu „TU”, ori de câte ori se dorește să se obțină ceva de la părți, prin întrebări sau expunerea unei probleme ori a unui aspect legat de neînțelegerea care a provocat sau menține mărul discordiei. Aliniatul 4 - Este important ca părților să
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
Coombs. Dat fiind modul în care mă simt de când sunt copil, vreau să încep un tratament hormonal imediat ce este posibil. Mi-ar plăcea, de asemnea, ca începând de astăzi să mi se spună pe noul prenume și să fie utilizat pronumele feminin pentru a se vorbi despre mine", a adăugat el. Acest anunț a fost făcut după trei luni de proces într-o Curte Marțială și trei ani de detenție preventivă.
Soldatul care a dat informații către WikiLeaks, dezvăluire incredibilă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/55524_a_56849]
-
sugestii, în genere pornind de la surse slave (pentru care distanța semantică e totuși prea mare, ca în cazul verbului ciniti "a aranja"). V. Bogrea presupunea (într-un studiu din 1920-21) existența unui verb a cini, al cărui imperativ urmat de pronume ar fi cinel. A. Candrea (în Dicționarul enciclopedic "Cartea românească", 1931) evoca interogația sud-slavă cemu sau cumu "de ce?". Au fost propuse, în cursul timpului, multe alte explicații prea puțin convingătoare: de exemplu, reducerea unei interogații cu pronume relativ "cine-l
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
imperativ urmat de pronume ar fi cinel. A. Candrea (în Dicționarul enciclopedic "Cartea românească", 1931) evoca interogația sud-slavă cemu sau cumu "de ce?". Au fost propuse, în cursul timpului, multe alte explicații prea puțin convingătoare: de exemplu, reducerea unei interogații cu pronume relativ "cine-l (ghicește)?". Al. Ciorănescu, în Dicționarul său etimologic, alege ca formă de bază tot varianta cimel, legată de verbul a cimili, pentru care propune soluția excesiv de prudentă și nerelevantă de "creație expresivă". Mi se pare posibilă și o
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
camuflate, că nici nu știu de unde mi s-a năzărit așa o comparație. — Pregătită, Luminăția Voastră, cum nu! — Ei, atunci să aștepte... Mda, hhhmmm. Eu însumi voi da atacul! Observați aici, preacinstiții mei cititori, folosirea neaș teptat de corectă a pronumelui de întărire, ceea ce, trebuie să o recunoaștem cinstit și fără ranchiună, nu o prea reușesc mulți cu funcții mult mai de răspundere decât un pârlit de împărat. — Eu însumi voi da atacul, o ținu împăratul pe a lui cu o
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
presupune mai puțină focalizare: "ăsta ș= cel despre care vorbescț s-a întâlnit cu ăla șcel pe care l-am pomenitț". Iorgu Iordan, în Stilistica sa, a descris pe larg folosirea afectivă a demonstativelor familiare și populare; după părerea sa, pronumele de depărtare ar avea o valoare expresivă mai mare, mai ales în exprimarea unor grade de ostilitate și dispreț, uneori asociate cu sensuri stabile ("un ăla", "una din alea"). Demonstrativul e însă și un mijloc banal de identificare: formule ca
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
scris și vorbirii îngrijite; existența lor, ca și a eventualelor construcții cu un substantiv (termen de politețe) a accentuat, prin contrast, conotația excesiv dezinvoltă a construcțiilor cu ăla. Tot așa, existența în română a diferitelor modalități de desemnare politicoasă prin pronume de politețe - dumnealui, dumneasa, domnia lui, domnia sa - transformă, cel puțin în anumite contexte, pronumele el în marcă a impoliteții (și întărește uzul politicos al pronumelui dînsul). Mulți evită să folosească pronumele el când vorbesc despre un superior ierarhic sau despre
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
termen de politețe) a accentuat, prin contrast, conotația excesiv dezinvoltă a construcțiilor cu ăla. Tot așa, existența în română a diferitelor modalități de desemnare politicoasă prin pronume de politețe - dumnealui, dumneasa, domnia lui, domnia sa - transformă, cel puțin în anumite contexte, pronumele el în marcă a impoliteții (și întărește uzul politicos al pronumelui dînsul). Mulți evită să folosească pronumele el când vorbesc despre un superior ierarhic sau despre o persoană pe care o consideră demnă de mare respect. Și mai mulți se
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
construcțiilor cu ăla. Tot așa, existența în română a diferitelor modalități de desemnare politicoasă prin pronume de politețe - dumnealui, dumneasa, domnia lui, domnia sa - transformă, cel puțin în anumite contexte, pronumele el în marcă a impoliteții (și întărește uzul politicos al pronumelui dînsul). Mulți evită să folosească pronumele el când vorbesc despre un superior ierarhic sau despre o persoană pe care o consideră demnă de mare respect. Și mai mulți se simt ofensați de o desemnare prin ăla + determinant, la fel de mult ca
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
în română a diferitelor modalități de desemnare politicoasă prin pronume de politețe - dumnealui, dumneasa, domnia lui, domnia sa - transformă, cel puțin în anumite contexte, pronumele el în marcă a impoliteții (și întărește uzul politicos al pronumelui dînsul). Mulți evită să folosească pronumele el când vorbesc despre un superior ierarhic sau despre o persoană pe care o consideră demnă de mare respect. Și mai mulți se simt ofensați de o desemnare prin ăla + determinant, la fel de mult ca de o indicare deictică, evident nepoliticoasă
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
substanță, reducând individul la circumstanțe exterioare). Textele din Internet (liste de discuții, pagini personale, bucăți literare) oferă un mare număr de exemple în care se pot urmări particularități gramaticale și semantice de folosire a demonstrativelor. apare deopotrivă de des ca pronume ("ce-ți pasă ție fa, tu mănînci la ăia, dar noi?") și ca adjectiv pronominal ("caietele alea ale lui"); se poate găsi construcția în care e determinat de un adjectiv articulat ("ăla micu'"), ca și situațiile de pierdere a flexiunii
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
program/programă. 7. Numărul de i-uri. Pe scurt: tu știi, tu vii, a fi, a ști, a veni, să fii/știi/vii, să nu fii/știi/vii, nu fi!, niște membri, toți membrii, niște copii, toți copiii. 8. -ȚI pronume/terminație de plural: vino-ți în fire, veniți-vă în fire, spune-ți asta în gând (ȚIE), fă-ți temele, spuneți ce doriți (voi/Dvs), veți, știți, puteți, credeți, fiți, ziceți etc."
Papahagi, lecție de gramatică pe Facebook: Dovadă de patriotism! by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33998_a_35323]