5,689 matches
-
au solicitat consulatelor străine acordarea statutului de sudit, care însemna protectoratul puterii străine (Rusia, Austria, Prusia etc.), cu scopul de a evita plata taxelor către Vistierie. Statutul economic privilegiat al sudiților a provocat nemulțumirea meseriașilor și negustorilor pământeni, care vor protesta. Astfel, la mijlocul secolului al XIX-lea, negustorii din Huși și din alte orașe arătau domnitorului că sufereau mari pierderi din cauza negustorilor sudiți și cereau îngrădirea activității acestora. Răspunsul Domniei le-a fost defavorabil, domnul invocând libertatea comerțului. 1 4. Mișcări
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
validitatea rezultatelor alegerilor. Ei au adresat un protest Ispravniciei ținutului Fălciu, în care au semnalat unele „acte arbitrare și încălcări grave ale legislației” din partea boierilor Anastasie Panu, fraților Rosetti (Răducanu, Dimitrie), care i-au asigurat victoria lui Lascăr Rosetti. Electorii, protestând împotriva unor asemenea alegeri, au cerut ca rezultatele să fie anulate. Consiliul Administrativ Extraordinar, în demersul său din 1 august 1847 (Iași), l-a informat pe Mihail Sturdza că „în cadrul alegerilor din Huși partida lui Anastasie Panu și Lascăr Rosetti
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sfârșit, hrana lui să fie soldățească: borș și mămăligă”. Rezultatele alegerilor din ținuturile Fălciu și Neamț au fost confirmate, în cele din urmă, de către domnitorul Mihail Sturdza la 15 noiembrie 1847. Deputatul Lascăr Rosetti, fiind eliminat din Adunarea Obștească, a protestat pe lângă consulatul rus împotriva abuzului. În plină desfășurare a revoluției de la 1848, Anastasie Panu scria din Huși, la 4 iulie 1848, lui Lascăr Rosetti, care se afla atunci la Cernăuți, exprimându-și regretul că nu poate fi împreună cu ceilalți revoluționari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și de desfășurare a alegerilor electorale s-au manifestat în sate. Astfel, Ioan Bosie din comuna Averești, într-o scrisoare din 22 august 1857, redactată în Huși, s-a adresat Comitetului de cercetare a reclamațiilor electorale din districtul Fălciu. El protesta împotriva omiterii sale repetate din listele electorale și cerea înscrierea sa între proprietarii mici, după drepturile pe care le are: „Eu m-am născut, am crescut în Averești, pitrec prin Averești și cu toate acestea nu cunosc nici un proprietariu în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fie un loc bun și de trăit și de mâncat și mai ales... de scris, la alegere contribuind și noua sa tovarășă de viață, Martha Gellhorn. Martha a găsit locul, l-a dus pe Heminway să-l vadă, acesta a protestat la început ca e prea departe de Havana și chiria de 100 de pesoși (cca. 100 dolari) lunar, prea scumpă. Plecat la pescuit, Hemingway a găsit la întoarcere casa renovată și zugrăvită. Ce-i curios că Martha, frumoasă, independentă, sportivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
regăsească în ființă. [Chiar în acea zi el reveni la București, aducând numai patru, cinci obiecte.]( Ediția I, 1937, p. 16.) Se stăpânise înaintea mamei ca să nu-i ghicească durerea și îi spusese că trebuie să vină în oraș. Dânsa protestă, dar cedă insistențelor lui și a doua zi sosiră două automobile ca s-o aducă. Se auzea bubuitul tunurilor pe valea Dâmboviței. Mama, convinsă că se va re întoarce, luă numai bagajul copiilor și foarte puține de-ale ei. Pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ministrului său I.C. Brătianu și se numeau Kulturvolk. Dar să revenim la începuturile ocupațiunii. Din ziua dintâi cerură o aprovizionare abundentă pentru 45 000 de oameni, imposibil de furnizat în lipsa de comunicații cu provincia și în sărăcia Capitalei. Emil Petrescu protestă și declară că nu va stoarce niciodată populația ca să poată răspunde la această exigență. Stolzenberg bătu cu pumnul în masă, zicându-i: „Uiți că suntem învingători și că învinșii trebuie să se supună“. „Puteți să-mi trageți un glonț, dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
alergă la ușă, mi-o deschise cu un mare salut, pe care, de rândul acesta, eu, ieșind, nu i-l înapoiai. De la Crucea Roșie obținusem să trimit în fiecare zi lapte și apă lui Costache. Marghiloman îmi promisese că va protesta la Geneva și că femeile nu vor fi arestate. Eu însă, sceptică, îmi făcui cufărul ca să nu o pat ca soțul meu. Lupu Costache tot insista să cerem liberarea câmpurilor de concentrare din Moldova, noi însă îi spuseserăm că arestarea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Jelkmann de câte ori a trebuit să vin la poliție. Cum aflai de arestarea vecinei, cerui celorlalte directoare de spital - doamnelor Caterina Cantacuzino, Eufrosina Ghica, Elena Sturdza, Martha Bibescu, Liseta Greceanu etc. - să facem o adresă lui Lupu Costache și lui Marghiloman, protestând de arestarea directoarei Spitalului Ortodoxiei. N-am apucat s-o înfăptuim, când mi-a scris George Știrbey informându-mă că i-au dat drumul. N-a stat la Imperial decât 24 de ore, până au făcut formalitățile și au putut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și documentelor. Negăsind altele, au luat testamentul lui Vintilă, lăsat Liei la plecarea în Moldova, două perechi de mănuși noi, găsite din întâmplare (!) și o serie de cutii de conserve dintr-un dulap deschis, pretinzând că au fost ascunse. Lia protestă și zise vorbele de „Es ist schlechter Willen“(Este rea voință (germ.).). Această reflexiune i-a atras un ordin de a se prezenta la poliție, deși bolnavă; enervată, a avut slăbiciunea să subscrie o hârtie prin care poliția germană o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
săracilor civili. Am trimis și o petiție oficială și înregistrată lui Lupu Costache, ca autoritate română răspunzătoare de viața și averea noastră. În fine, după cererea acestuia, o scrisoare către șeful poliției, cerând amânarea hotărârii nr. 2524. Marghiloman trebuia să protesteze oficial de arestarea a două conducătoare de spital. Dar o făcu numai din grai și scrise lui von dem Bussche pentru a cere să înceteze o astfel de stare dăunătoare intereselor germane. Scrisoarea către Mackensen a fost trimisă aghiotantului, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că ne roagă să ne alegem noi locul unde voim să mergem, căci el nu știe ce să spună: Florica fiind etapă germană, Herești, pe care dânsul îl găsise crezându-l în bună stare, se dovedi de nelocuit. Eu am protestat din nou că nu mă duc nicăieri de bunăvoie, după cum am spus-o lui Mackensen, ci numai silită, dar că el poate cerceta ce este la Dărvari și să ne ducă constrânse acolo. Stând de vorbă mai îndelung, ne spuse
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne pregătim de plecare. Cel puțin se sfârșea cu nesi guranța așa de penibilă a ultimelor săptămâni. Pentru mine, o si tua țiune clară, oricât de grea, îmi era mai plăcută decât ceața întunecoasă prin care trecusem. Mama voia să protestăm din nou, dar îi demonstrai că n-ar servi la nimic, deoarece hotărârea era luată și că nu putea fi una mai bună pentru noi. Mănăstirea era locul unde eram mai puțin ca oriunde expuse la brutalitatea trupelor în trecere
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
este serios bolnavă, veni la mine căpitanul Moos din partea lui Scheibl, șeful poliției militare, ca să ne aducă ordinul de plecare la Pasărea în timpul cel mai scurt. Îi spusei că nu am nici o obiecțiune de făcut în contra locului ales, dar că protestez în contra plecării din București și că numai silită pornesc. Pe urmă am discutat fiecare punct: va fi o gardă de un subofițer și doi soldați, unul din ei va avea telefon și va comunica orice nevoie am avea; că vor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
el, pentru mine, și dr. Elias, pentru Lia, s-au arătat curajoși și dezinteresați în apărarea noastră. Prietenele noastre, asemenea, ne dădeau semne de simpatie: Didina Canta cuzino și Zoe Romniceanu au făcut o petiție către Lupu Costache pentru a protesta contra închiderii a două directoare de spital. Trebuia să o subscrie toate directoarele de spital. Când le convocă, numai Elena Sturdza le urmă, d-na Caterina Cantacu zino, direc toarea Spitalului de la Leagănul Sf. Ecaterina, nu numai refuză, dar le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dintr-un comunicat englez: scufundarea a 110 submarine germane, retragerea de la Arras, cu multă dezordine, a germanilor. Ce trebuie să fi fost! De aceea, un articol turbat în ziarul lor, căci de la Iași, aflându-se de arestarea noastră, s-a protestat în toată Europa, probabil au crezut că era și mama luată și își făceau mai mult sânge rău decât merita. Nici vorbă cu toate acestea de liberarea internaților germani, după cum se și cădea. Ei pretind că femeile germane au fost
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și i-au căutat în trăsură. Dânsa a pretins că se rupsese în fața Spitalului Pantelimon căruța de la Herești care ne aducea hrana obișnuită, a luat dânsa ca să nu se strice, deoarece venea să vadă pe mătușa ei starița. Eu am protestat energic: „Cum, nici de la moșiile noastre nu putem mânca, deoarece aici nu găsim de cumpărat și dvs. ne promiteți și nu ne dați nimic?“ Au declarat că permit aprovizionarea, dar că prea des vine doamna aceea și că a fost
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
război, dar i-am spus că voi trimite scrisorile mele închise la cenzura din București, găsind de prisos să fie verificate și la Brănești. A convenit. Maica stariță a venit ca să traduc reclamațiile ei în privința așternutului rechiziționat pentru dânsul. A protestat că nici de o pernă măcar n a beneficiat.]( Ediția a II-a, 1997, pp. 110- 111. ) Chiar ziarele din Berlin vorbeau de rezistența dârză din Moldova. De unde sperau „Ein Siegesmarsch“(Un marș victorios (germ.). ), nu puteau înainta căci „românii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
încercat să ne facă morală în cea de la Ba tiște, am părăsit biserica împreună cu Emil Petrescu, d. și d-na Emanuel Miclescu și a doua zi am amenințat pe preotul Negulescu că de se va mai repeta acest scandal vom protesta cu voce tare în fața publicului. Lecția a profitat. Părintele Scriban era cel mai îndrăzneț din toți. Abia revenisem acasă de la Pasărea, și a intervenit prin Zoe Romniceanu ca să-l primesc pentru o justificare. Îmi povesti că el a subscris fără
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
el a subscris fără a putea citi textul, care se afla la gravor, pe chezășia prietenului său Pișculescu, alias Gala Galaction 155. „Ai fost deci indus în eroare pentru un moment, dar, după ce ai aflat adevărul și trădarea amicului, ai protestat, ți-ai spălat această pată după nume și ai rupt cu acel mizerabil care te-a atras la o faptă așa de rușinoasă?“ „Dar era cel mai bun amic al meu!“ „Nu se mai putea chema amic după aceasta.“ Și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oraș. O nouă pungășie, desigur, concesionată unor antreprenori agreați, prin mare bacșiș, de administrația superioară și care le revindeau cu sume mari publicului. Nici măcar o perdea de-a lungul drumurilor nu trebuia lăsată. Ca de obicei, publicul, prea fricos, nu protesta [, deși știrile din Occident erau bune și lumea prinsese nădejde] (Ibidem.). La 16/29 septembrie se împliniră șase luni de la internarea mea la Pasărea. Toate erau neschimbate, chiar frumoasa lună plină la care priveam atunci așa de tristă și emoționată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
discuta răsturnarea regelui. În afară de ei doi și Lupu Costache, ceilalți se muiaseră și chiar acești trei primeau zilnic protestări de la cei mai cuminți. Constantin Chiru 195, apostrofat pe stradă, le răspunse că se va ridica la întrunirea convocată și va protesta. Gheorghiu primi o scrisoare de la d. Honoriu Bănescu din comisiunea pentru schimbul internaților, în care zicea: „Noi toți bine și aici toate bune. Îmi poți scrie prin Reșid Pașa orice pe față, el nu este nici german, nici austriac“. nizami
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mergeau pe urme. Berliner Tageblatt povestea că Puterile Centrale făgăduise Papei să restabilească statele papale dacă Italia va fi învinsă, cum se cuvenea. Astfel se explică germanofilia Papei și apelurile ce făcea în contra bombardării orașelor germane cu aeroplanele, pe când nu protestase niciodată pentru cele franceze și engleze, fără a mai vorbi de noi și de bulgari. Alegerile se terminaseră fără participarea opoziției, singurul semn de slăbiciune a guvernului era numărul infim al votanților. Administrația l-a sporit cât [a fost] posibil
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
germani cu 20 000 lei vagonul! Țăranii, știind ce-i așteaptă, îngropau tot ce aveau în gropi mari, bine arse în prealabil. De aici, revolte peste tot. În Austria, mai ales în Viena, se micșorase rația de pâine; populația a protestat. Nu se putea da altă explicație decât a le mărturisi greutățile ce întâmpina exportul de grâne din Ucraina. Pacea cu Rusia și cu noi nu servise la nimic alt decât a deschide ochii Europei asupra adevăratelor intenții ale Germaniei. În
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Marghiloman dădea în judecată pe cei care declaraseră războiul! Și, lucru caraghios, tocmai pe Duca și pe Mihai Pherekyde, cei mai înfocați partizani ai declarării ostilităților încă din 1915, tocmai pe ei îi scosese de pe lista vinovaților. Amândoi însă au protestat cu energie ca să-i lase solidari cu făuritorii României Mari de mâine. Deja victoria era fățișă, și numai germanofilii de la noi nu o vedeau venind cu aripile întinse. Când Mitilineu, ministrul de justiție, făcu formalitățile pentru punerea sub acuzare, Mihai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]