37,224 matches
-
separă decât unește, să se ridice glasul recunoștinței și să se vadă cum prinde corp o nouă conștiință intelectuală". Și în continuare: Pentru spiritul de partid politic, scriitorii nu reprezentau nici o problemă națională. Erau niște condeieri buni să acopere cu proză hectarele de hârtie disponibilă, grațios oferită demagogiei prin seducțiunea talentului". De atunci încolo, însă, erau atenționați că: "Cine poartă cu demnitate un condei prin țarina limbii românești, cine va ilustra această limbă terorizată de câțiva ciomăgași ai criticii și filologiei
Din activitatea S.S.R. by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8194_a_9519]
-
școală. Opera de artă cere numai geniu - o condiție simplă, definitivă și cu neputință de înlocuit!" Și, aș îndrăzni să zic, iubire de munca altuia, cum și marii iconoclaști, sau mai ales ei, au avut. Spune Barbu: "dar pe deasupra întregei proze românești (în lumina "Fraților Karamazoff") cu vechiu suflet din răsărit, iubesc ŤCraii de Curtea Vecheť, romanul domnului Matei Caragiale". Între aceste laude esteticii, Blaga, într-o convorbire cu Marcel Iancu, în sala unei expoziții colective, o critică: "Omul de artă
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
viață a lui Jorge Luís Borges (pentru mulți, unul dintre cei mai mari nedreptățiți ai juriului de la Stockholm). Kodama e de acord cu Saramago că Borges era în primul rând poet, desi faima internațională i-au adus-o nuvelele și proza. Sunt evocate erudiția, jovialitatea, simțul etic și al humorului, adorația pe care scriitorul argentinian o purta bunicii sale englezoaice. Saramago nu se sfiește să pună chestiuni mai intime: "Erai realmente interesată să studiezi engleză veche sau te-ai dus să
Instantaneu la Lisabona by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8202_a_9527]
-
așa. Dacă ne uităm atent peste biografia naratoarei acestui volum, la migrația revelatoare dintr-un sătuc obscur către marele oraș industrial, la munca sterilă și angoasantă pentru obținerea tezicului urmată de atelierul de confecții metalice, întâlnim scenariul arhicunoscut al tuturor prozelor produse și expirate în anii '50. Dacă ne ținem îndeaproape de limbajul și de mentalitatea povestirii, regăsim o panoplie completă a stereotipiilor de abecedar sau - tot pe-acolo - telejurnal: bancurile politice spuse pe ascuns, micile gheșefturi regizate abil de fiecare
Incapacitatea acomodării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9627_a_10952]
-
Tiberiu Stamate Ruxandra Cesereanu s-a consacrat publicând poezie și proză, iar în ultimii ani, a propus, pe lângă volumele cu o miză pur literară, și câteva "texte de atitudine" civică sau politică. O parte dintre acestea din urmă au dat Năravuri românești, culegere de articole apărute mai întâi - cele mai multe - în revista
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
sentimentului religios: Dan Laurențiu, Lumină de la foc (despre Ion Stratan), Vara, la 13 decembrie (despre Mitropolitul Dosoftei, sfânt și poet), June prim? Titu Maiorescu, de exemplu, Eminescu, contemporanul nostru?, Calea Damascului (despre Ioan Alexandru). Cele mai bune momente ale acestor proze (care, oricum, își depășesc postura de tablete jurnalistice) sunt cele ale unei depline ficționalizări; și ne vom referi la două dintre ele, veritabile ars poetica ale speciei adoptate de autor: Gunoierul și măturătorul de stradă și Plouă. Prima, cu tentă
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
a societății contemporane: "Filosoful și poetul, Kant și Ana Blandiana ne-au înșelat; numai unul - "vagabondul de geniu" Villon - a fost sincer cu noi când se întreba "unde sunt zăpezile de altădată?" (...) Acum e înnorat și plouă în dușmănie". Farmecul prozelor miniaturale ale lui Ioan Holban provine din alternanța, bine dozată, dintre efigia realului brut (figurat, uneori, prin simple monologuri, alteori prin enumerări de poncife ori de evenimente focalizate mediatic) și frisonul literar. Mâna expertă în a decupa, spre a stabili
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
această constatare se vede în plasticitatea fragmentelor care compun puzzle-ul textual. Multe dintre fragmente poartă semnele sensibilității artistice a poetei Iolanda Malamen, atât la nivelul grijii pentru formă, cât și la cel al trăirii propriu-zise. Un adevărat poem în proză sunt paginile scrise la moartea Mariei Gavrilovna. Fragmentul este edificator pentru sensibilitatea, acuratețea observației asupra detaliilor, imaginația debordantă și forța artistică ale Iolandei Malamen: Din coșciug, trupul ei mut răspândește un miros ciudat, de lumânare, amestecat cu busuioc. Muțenia Mariei
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
în mediul intelectual clujean s-a amplificat și datorită acestei conexiuni. Ion Cristian e un revoltat intransigent, nemulțumit de lume așa cum e, un meliorist cu ezitări, decepții și melancolii, un orgolios intratabil, om al principiilor morale severe, ca toți protagoniștii prozei lui Augustin Buzura. Se simte încorsetat, amenințat și asediat din toate părțile și reacționează ca un ins asediat: pentru a rezista, se organizează ca o redută. E prins într-o țesătură complicată de relații și de determinații. De aceea, e
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
maniera de a judeca, asta era comoara pe care nu o împărțea cu nimeni. Se raporta la o tradiție, la o obîrșie, se supunea unui cod de purtare, avea o filozofie. Pe acest fundament înălțase descoperirea lui cu care îmbogățise proza română. Oricît de harnic și de flexibil a fost în tentativa de a se familiariza cu alt orizont, el nu putea scăpa de imaginea cerului și de matricea natală, natura talentului său respingea mi-grația inspirației. Din această neputință de
De la Măniuțiu la Preda by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9663_a_10988]
-
IX (1998), la Editura Minerva. A rămas neîncheiată pentru partea de traduceri. Gh. Chivu ne dă câteva lămuriri, nu fără aproximații, despre proiectul ediției G. Coșbuc din colecția de "Opere fundamentale". Primul volum cuprinde poezia coșbuciană, al doilea va cuprinde proza, iar următoarele volume (nu se spune câte) sunt consacrate traducerilor. Suntem asigurați că ediția va cuprinde "toate scrierile reprezentative pentru opera de poet, prozator, publicist și traducător a lui George Coșbuc" (p. CL-CLI), dar va fi și ea una, totuși
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
va putea fi dus la bun sfârșit "programul de editare a tuturor traducerilor semnificative realizate de poet". Ar fi un progres pentru o ediție sistematică, chiar dacă nu este nici o ediție integrală, nici o ediție critică. B. P. Hasdeu, Opere. I. Poezii. Proză, LXXXVIII+1758 p., Opere II. Dramaturgie. Folcloristică, 1436 p., ediție îngrijită de Stancu Ilin și I. Oprișan, introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Editura Univers enciclopedic, București, 2006. Tipografic, o ediție de Opere Hasdeu începe
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
în 1968 cu un prim volum, rămas stingher, o serie abandonată de Scrieri alese, prefațată de George Munteanu. O ediție critică de Opere Hasdeu va inaugura Stancu Ilin în 1986, cu secțiunea de poezii, la Editura Minerva. Urmează volumele II. Proza (din volume), III. Proza (din periodice și din manuscrise) și IV. Dramaturgia, în îngrijirea asociată a lui Stancu Ilin cu I. Oprișan. Fundația Națională pentru Știință și Artă preia după 2000 această ediție critică Hasdeu, printre puținele care au mai
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
prim volum, rămas stingher, o serie abandonată de Scrieri alese, prefațată de George Munteanu. O ediție critică de Opere Hasdeu va inaugura Stancu Ilin în 1986, cu secțiunea de poezii, la Editura Minerva. Urmează volumele II. Proza (din volume), III. Proza (din periodice și din manuscrise) și IV. Dramaturgia, în îngrijirea asociată a lui Stancu Ilin cu I. Oprișan. Fundația Națională pentru Știință și Artă preia după 2000 această ediție critică Hasdeu, printre puținele care au mai putut continua cu vechile
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
se transformă în ispite. Adolescentul lui Eliade visează, ca leac de mărunțișuri cu care alții înțeleg să-și umple viața (teze, toceală, premii, toceală mai cu sîrg etc.), la succesul literar. Ar fi interesant de știut dacă un debut în proză - care astăzi, după caz, nu neapărat după valoare, fie trece neobservat, în mediile școlare, fie-i aduce, nemotivat, adeseori, junelui autor o faimă județeană - i-ar fi mișcat pe zbirii de la "Spiru". Adolescenta lor victimă așa crede. Ar vrea să
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
dialog consistent mi s-a părut a fi în spiritul operei sale. Autorul Autoportretului într-o oglindă spartă avea multe de spus, și poate că era timpul s-o facă în mod direct, fără medierea eseului sau haina ficțională a prozei. Posibil să nu fi fost eu persoana cea mai potrivită, interlocutorul nimerit. Din prima clipă, Octavian Paler a respins categoric această variantă întristătoare, răspunzându-mi cu o generozitate și o căldură care, literalmente, m-au topit. N-a fost nevoie
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
care s-a produs un dublu declic: am întrevăzut concomitent două posibilități: prima - ca textul respectiv să fie și altcumva decît apare și secunda - ca sub pseudonimul cu care este semnat, Petru de Lozia, să se ascundă Petru Comarnescu. Publicarea prozei cu pricina se înscria negreșit în "strategia" urmată de cotidianul proaspăt întemeiat pentru cucerirea publicului bucureștean, "strategie" care, pe lîngă asigurarea unor colaboratori cu prestigiu 4, presupunea și inserarea unor scrieri pseudoliterare sau la granița literaturii, dar extrem de atractive pentru
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
aproape cinci decenii, de la debutul sau cu românul The Poorhouse Fair (1959), a marcat lumea literelor americane prin cărțile sale. Scriitor prolific, a publicat douăzeci și două de române și numeroase volume de povestiri, eseuri și versuri. Opera să în proza cuprinde "ciclul Rabbit" - Rabbit, Run (1960), Rabbit Redux (1971), Rabbit Is Rich (1981), Rabbit At Rest (1990) -, The Centaur (1963), Of The Fărm (1965), Couples (1968), A Month Of Sundays (1975), The Coup (1978), The Witches of Eastwick (1984), Roger
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
a fi și altul, pe care prea puțin le întîlnim în evoluția personajului din literatura română. O "clasă de mijloc" mai puternică, întotdeauna, decît extremele, le înrolează, din secolul XIX pînă către primul război, pe aproape toate aparițiile feminine din proza și teatrul nostru: cucoane și cuconițe, urzind intrigi și visînd măriri (e, firește, o diferență între obiectivele Vidrei, ale Chiriței, ale Acriviței și ale nevestei lui Stan Pățitul, dar între ele, totuși, nu se cască falii largi), dîndu-le copiilor, în genere
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
și de gust. Doar că, accentul în literatură mutîndu-se de pe sancționarea diferenței pe mărturisirea identității, personajele și-au pierdut autorii (ce scriu Chirițele nu e, firește, literatură...). Revenind la Alecsandri, unul din elementele prin care deschide o școală, în vremea prozei de călătorie, e dramatizarea peripețiilor voiajului. Moș Nechifor Coțcariul sau, mai tîrziu, Gaițele ies din aceeași căciulă. Așadar, Chirița pleacă la Iași, să-și procopsească fetele. La intrarea în tîrg, fiind barieră și catastif, se aleg, toți, cu alte nume
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
inconfundabilă, sardă, ci și a unui prozator viguros, care îmbogățește patrimoniul artistic al insulei natale. În plus, printr-o poveste de dragoste și ură de pe vremuri, Salvatore Niffoi, revitalizează subtil romanul istoric; o face renunțînd la insistentele reconstituiri, care saturau proza de gen precedentă.
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
Mircea Horia Simionescu, al lui George Bălăiță sau al lui Ștefan Agopian, putem spune că, din deceniile de totalitarism, ne-au rămas nu doar cărți, ci și autori. Prozatorul, împreună cu ceilalți scriitori ai Școlii de la Târgoviște, a reușit să aducă proza românească pe un palier nu doar al normalității, ci și al competenței estetice occidentale. Dacă însă proza hipervizibilă în această perioadă era proza "adevărurilor spuse cu jumătate de gură", cărțile lui M. H. Simionescu mărturisesc despre victoria esteticului și a
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
de totalitarism, ne-au rămas nu doar cărți, ci și autori. Prozatorul, împreună cu ceilalți scriitori ai Școlii de la Târgoviște, a reușit să aducă proza românească pe un palier nu doar al normalității, ci și al competenței estetice occidentale. Dacă însă proza hipervizibilă în această perioadă era proza "adevărurilor spuse cu jumătate de gură", cărțile lui M. H. Simionescu mărturisesc despre victoria esteticului și a eticului necondiționat și pot fi revendicate de trei direcții cultural-literare: de tardomo-dernism (de manierismul, alexandrinismul și hiper-calofilia
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
doar cărți, ci și autori. Prozatorul, împreună cu ceilalți scriitori ai Școlii de la Târgoviște, a reușit să aducă proza românească pe un palier nu doar al normalității, ci și al competenței estetice occidentale. Dacă însă proza hipervizibilă în această perioadă era proza "adevărurilor spuse cu jumătate de gură", cărțile lui M. H. Simionescu mărturisesc despre victoria esteticului și a eticului necondiționat și pot fi revendicate de trei direcții cultural-literare: de tardomo-dernism (de manierismul, alexandrinismul și hiper-calofilia anilor 1970), de suprarealism și de
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
Moise, directorul de școală care apare încă, în ierarhia demonilor rurali, drept cel mai redutabil. El intră destul de târziu în paginile romanului dar, odată introdus de autor, începe să avanseze spre prim-plan câștigând, centimetru cu centimetru, atenția cititorului. În proza modernă a lui D.R. Popescu, naratorii au o pondere semnificativă, ei fiind deopotrivă actanți, agenți și interpreți ai evenimentelor petrecute. Relatările parazitează și copleșesc întâmplările. Nimic nu este dat, în F, în mod tranzitiv, livrat ca atare: o realitate brută
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]