4,689 matches
-
aceste produse fac parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate; ... b) produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 22% în volum și care sunt cuprinse în codurile NC 2204, 2205 și 2206; ... c) țuică și rachiuri de fructe; d) băuturi spirtoase potabile care conțin produse, în soluție sau nu. ... (2) Țuica și rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale, în limita unei cantități echivalente de cel mult 0,50 hl de alcool pur/an
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
au o concentrație alcoolică ce depășește 22% în volum și care sunt cuprinse în codurile NC 2204, 2205 și 2206; ... c) țuică și rachiuri de fructe; d) băuturi spirtoase potabile care conțin produse, în soluție sau nu. ... (2) Țuica și rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale, în limita unei cantități echivalente de cel mult 0,50 hl de alcool pur/an pentru fiecare gospodărie individuală, se accizează prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
și două biserici ortodoxe (una fondată în 1830 la Breaza de Jos și una fondată în 1818 la Podu Vadului). Locuitorii se ocupau în mică măsură cu agricultura, și în principal cu șindrilăria, dogăria, și cu fabricarea varului și a rachiului de prune. Comuna Breaza de Sus se afla în aceeași unitate administrativă și până la 1834 a fost punct de vamă între Țara Românească și Austria. Ea era compusă din satele Breaza de Sus, Gura Beliei, Nistorești și Surdești, având în
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
și de Petre Panaitescu, cu argumente onomastice, genealogice, precum și pe baza cronicilor de epocă. Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse, de neam grecesc (din vechea familie bizantină a Cantacuzinilor). După alte surse, era vânzătoare de rachiu, originară din Târgul de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec. Cronica lui Radu Popescu menționează că ""Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
frecvent cultivată varietate de viță de vie cu struguri roșii. În Austria Superioară, Austria Inferioară, Stiria și Carintia, se produce "Most", un fel de cidru de mere sau de pere. Se bea Schnapps, cu conținut de până la 60% alcool, precum și rachiuri de fructe, obținute de regulă din fructe diverse, cum ar fi caisele sau sorbul. Produsele micilor distilerii private de schnapps, în număr de circa 20.000 în Austria, este cunoscut sub numele de "Selberbrennter" sau "Hausbrand". Un schnapps puternic alcoolizat
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
Germania cu o cultură evoluata pentru acea perioadă, cu mijloace de productie moderne,moară cu valțuri pe apă și cu motor cu explozie,utilaje de timplarie complexe aduse din Viena,utilaje de agricultură batoze,tractoare,teascuri de vin,cazane de rachiu industriale,toate acestea aduc la sfîrșitul anilor 1949 numai necazurii;arestări,deportări în Bărăgan,domicilii forțate,colectivizarea iar apoi duc la desfințarea acestei comune cu peste 700 de ani de atestare. Au fost naționalizate toate familiile deportate și familia timplarului
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
mahalaua stadionului « Nicu Nour » mai fabrică cărămizi subțiri pentru sobe și cărămizi. Până în 1856 când Iveștiul devine târg în localitate se practicau meșteșuguri casnice, pe la mijlocul secolului XVIX, centru de împletituri, sfoară.frânghii.săpun sau lumânări.Se mai fabrică cazane de rachiu erau fabrici de ulei și sucuri și esențe de fructe. Se mai găsesc silozul de cereale aparținând SC « CEREALCOM » GALAȚI cu o capacitate de depozitare de 37000 one de boabe și 50000t știuleți. Unități de artizanat și împletituri: Conform recensământului
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
seceratul și treieratul cerealelor păioase în lunile iulie-august, - recoltarea porumbului, cartofilor și legumelor din grădini toamna, - culesul fructelor din livezi toamna, în special a prunelor care constituiau materia primă în fabricarea țuicii, o băutură tradițională a locuitorilor din Livadia (un rachiu de tărie medie, chiar sub medie). Toamna se încheia cu semănatul grâului, secarei, orzului și ogărâtul terenurilor pentru culturile de primăvară. În lunile noiembrie-decembrie bărbații aduceau de la pădure lemne de foc (din composesoratul de lângă sat), acestea erau aduse cu care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
însă ea a fost concepută până la urmă pe curent electric. Această moară este în prezent cea mai veche din întreaga comună Cașin. Tot pe proprietatea domnului inginer Mocanu, alături de clădirea în care se află moara, este și un cazan de rachiu, unde cășunenii și locuitori ai altor sate vin pentru a-și prepara rachiul. La Cașin se obișnuiește ca rachiul să fie făcut din prune și pierje, ci nu din tescovină precum în alte părți. Industria casnică era altădată foarte dezvoltată
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
în prezent cea mai veche din întreaga comună Cașin. Tot pe proprietatea domnului inginer Mocanu, alături de clădirea în care se află moara, este și un cazan de rachiu, unde cășunenii și locuitori ai altor sate vin pentru a-și prepara rachiul. La Cașin se obișnuiește ca rachiul să fie făcut din prune și pierje, ci nu din tescovină precum în alte părți. Industria casnică era altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
întreaga comună Cașin. Tot pe proprietatea domnului inginer Mocanu, alături de clădirea în care se află moara, este și un cazan de rachiu, unde cășunenii și locuitori ai altor sate vin pentru a-și prepara rachiul. La Cașin se obișnuiește ca rachiul să fie făcut din prune și pierje, ci nu din tescovină precum în alte părți. Industria casnică era altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
1920 școala funcționa, deja, în local propriu dar, datorită numeroasei populații școlare, s-a pus problema ridicării unui alt edificiu care s-a finalizat în 1930. Cu ocazia înălțării acestei școli arhivele consemnează și primul(probabil) "Procest-verbal" de "consumare de rachiu" din istoria țării cu folosirea fondurilor viitoarei clădiri, făptuitori fiind "tăietorii lemnelor din pădurea Bălteni, necesare școlii". Din această cauză, pe 22 februarie 1924, președintele Comitetului de Construcție, învățătorul Ștefan T. Tudusciuc demisionează, luîndu-i locul unul dintre consumatorii de rachiu
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
rachiu" din istoria țării cu folosirea fondurilor viitoarei clădiri, făptuitori fiind "tăietorii lemnelor din pădurea Bălteni, necesare școlii". Din această cauză, pe 22 februarie 1924, președintele Comitetului de Construcție, învățătorul Ștefan T. Tudusciuc demisionează, luîndu-i locul unul dintre consumatorii de rachiu, Toader Gh. Andrei. După naționalizarea din 1948, școala s-a mutat în conacul ultimului proprietar, Gogu Petrescu, unde se află și astăzi și nu a fost revendicat ci a fost donat definitiv comunei Ștefan cel Mare de către fiica fostului boier
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
general grupurile erau despărțite chiar de rudele comune existente în acele sate, urmare a căsătoriilor deja încheiate. Despre plângeri la miliție nici nu putea fi vorba, împăcarea făcându-se pe loc printr-o strângere de mână și un pahar de rachiu. Aceste jocuri anuale au asigurat numeroase căsătorii între tinerii din sate diferite, contribuind la îmbunatățirea genetică a populației din zonă, respectiv la relații de respect, bună vecinătate și întrajutorare reciprocă. Desigur că de la acest târg nu lipseau comercianții și nici
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
ce se ocupa cu îmbutelierea, depozitarea și desfacerea băuturilor alcoolice spirtoase. În prezent compania deține poziția a treia în topul firmelor producătoare de alcool și este liderul pieței de distilate naturale din România. S. A. este un producător de țuică și rachiuri din fructe, specialități din extracte naturale (bitter, florio și fernet), băuturi alcoolice spirtoase cu sau fără adaos de arome, lichioruri și gin. Începând cu anul 1991, compania a trecut printr-un proces de reorganizare și aducere la standarde europene. Prodvinalco
Prodvinalco () [Corola-website/Science/297918_a_299247]
-
nasture”, "karika" „verigă”, "kočija" „trăsură”. Vecinătatea cu Imperiul Otoman a cauzat intrarea în limbă și a unor cuvinte turcești: "boja" „culoare”, "budala" „prost”, "bunar" „puț”, "čarapa" „ciorap”, "čelik" „oțel”, "džep" „buzunar”, "jastuk" „pernă”, "kutija" „cutie”, "majmun" „maimuță”, "pamuk" „bumbac”, "rakija" „rachiu”, "šećer" „zahăr”. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea s-a recurs la împrumuturi din alte limbi slave. Din rusă s-au preluat, de exemplu, "bodar" „viguros”, "dozvoliti" „a permite”, "sujevjerje" „superstiție”, "točan" „exact”, "vjerojatan" „probabil”. Tot în secolul al XIX
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
un arbore fructifer din familia rozaceelor. Fructele sale cărnoase, de culoare albastru închis sau gălbui, își găsesc multiple întrebuințări în industria alimentară, pentru conserve sau gemuri, fiind consumate și în stare proaspătă. Dar cea mai cunoscută utilizare este pentru fabricarea rachiului, uneori fiind și depozitat în butoaie fabricate din lemnul acestuia. Fructele sale imature sunt uneori întrebuințate în combinație cu murături. Crește în zone de înaltă fertilitate, preferabil deluroase. Soiurile sale cele mai rezistente sunt: ciorești, corcodane, vinete și grase (denumiri
Prun () [Corola-website/Science/303930_a_305259]
-
pentru viticultura și vinificație a "Ministerului Industriei Alimentare a Moldovei". Perioada când Gheorghe Cozub a absolvit instituția din Odesa a coincis cu o inițiativă, lansată pe-atunci în URSS, care a constat în trecerea treptată de la consumul de băuturi țări (rachiul) la niște băuturi intermediare, între rachiu și vin, care în Republică Moldova a devenit "vinul de Porto". Intermediarele, însă, figurau doar ca proiect și proaspătul absolvent împreună cu alți specialiști se dedică muncii de cercetări și experimentări pentru a le obține
Gheorghe Cozub () [Corola-website/Science/311110_a_312439]
-
Industriei Alimentare a Moldovei". Perioada când Gheorghe Cozub a absolvit instituția din Odesa a coincis cu o inițiativă, lansată pe-atunci în URSS, care a constat în trecerea treptată de la consumul de băuturi țări (rachiul) la niște băuturi intermediare, între rachiu și vin, care în Republică Moldova a devenit "vinul de Porto". Intermediarele, însă, figurau doar ca proiect și proaspătul absolvent împreună cu alți specialiști se dedică muncii de cercetări și experimentări pentru a le obține. Între timp este numit director general
Gheorghe Cozub () [Corola-website/Science/311110_a_312439]
-
suficientă avere și pentru că a găsit această moșie Ploiești, numită înainte Târgșor, „slobodă”, i-o dăruiește, împreună cu cele două târguri, obligând „"lăcuitorii de casă și de prăvălie"” să plătească adet și să nu mai aibă voie să vândă vin sau rachiu fără aprobarea boierului. Ploieștenii, conștienți de marea primejdie care îi pândea, au încercat de la început să o prevină, dar nu au avut la îndemână (se pare că le amanetaseră) documentele și întăririle pe care le primiseră de la Mihai Viteazul și
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
vornic - și domnitorul, prin hrisoavele din 1782, a dat acestuia „unind împreună moșia de câmp și orașul să le stăpânească nedeosebite", stabilind obligațiile în muncă ale locuitorilor, posibilitățile de a le converti în bani, interzicând producerea și vânzarea vinului și rachiului și stipulând alte obligații de clăcășie de care urmau să fie scutite numai neamurile de roșii și călărași. Orășenii continuând să se împotrivească, Muruz a cerut și a obținut o nouă întărire de la Mihai Suțu (1783), odată cu porunca dată ispravnicilor
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
și Stance Cavaful. Cu toate că se poruncește arestarea acestora și se amenință cu intervenția polcovnicului Berdeaev, în iulie 1809 împotrivirea devine generală, orășenii refuzând în masă să mai dea dijmă, să presteze clacă, trecând din nou la vânzarea vinului și a rachiului, trimițând și o jalbă la Iași, guvernatorului rus. La cererea disperată a lui Costache Caradja, în august 1809, împreună cu mumbașirul Efstratie, sînt trimiși un ofițer și câțiva soldați imperiali, care au trecut la pecetluirea buților și la pedepsirea orășenilor. Dar
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
cu Denumire de Origine Controlată - DOC - numai produsele din Portugalia pot fi etichetate că "Port" sau "Porto". Porto este produs numai din strugurii cultivați și vinificați în regiunea delimitata DOC Douro. Vinul produs aici este apoi fortificat prin adăugarea unui rachiu de struguri, neutru, cunoscut sub numele de "aguardente" sau "brandy" (nici o asemănare cu brandy comercial), în scopul de a întrerupe fermentația, păstrând astfel zahăr rezidual în vin și crescând substanțial conținutul de alcool. Vinul este apoi depozitat și învechit, în
Vin de Porto () [Corola-website/Science/310677_a_312006]
-
a fost luat în tovărășie, iar în 1866 Iancu Ștefănescu îi și lasă negoțul sau. Lărgindu-și comerțul, în anii următori a luat în arendă mai multe fabrici de spirt. În 1877, în timpul Războiului de Independență, Dumitru Marinescu vinde soldaților rachiu și spitalelor spirt pentru răniți. Cu capitalul astfel strâns, Dumitru Marinescu înființează prima fabrică de alcool rafinat în comuna Bragadiru, lângă București, care funcționează încă și se face cunoscut sub numele de Dumitru Marinescu Bragadiru. La sfârșitul secolului al XIX
Palatul Bragadiru () [Corola-website/Science/309478_a_310807]
-
că Ogorilcu era proprietarul ocinei și al satului. Numele de persoana Ogorilcu ulterior modificat în structura toponimului, prin apropiere de Gorilcu (Horilcu) derivatul în -co>cu de la un hypocoristic antroponimic sau de la o poreclă a apelativului regional horilca (holerca) “țuică, rachiu”, a stat la baza denumirii satului, formată cu suf. -ani- Horilcani (Holercani). Localitatea e prezentată pe hărțile din sec. 18. Hartă lui Bowr din 1770 (1774) o fixează că principala așezare la Nistru, cu loc de discolare a armatelor rusești
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]