5,656 matches
-
să i se spună la obraz ce vrea să audă, nu să se învârtă în jurul cuvintelor prețioase, pregătit să detecteze "sensul înalt" în versuri. E neobișnuit că noua generație de poeți este susținută de noua critică cu vechile unelte ale receptării estetice. Mă tem că trebuie schimbat regimul de receptare, criteriul estetic (care determină valoarea) fiind retrograd. Nu-mi dau seama ce trebuie pus în loc, sau cum trebuie adus la zi (îndreptat, înnoit) criteriul estetic, dar paradigma poetică are dezvoltarea ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
audă, nu să se învârtă în jurul cuvintelor prețioase, pregătit să detecteze "sensul înalt" în versuri. E neobișnuit că noua generație de poeți este susținută de noua critică cu vechile unelte ale receptării estetice. Mă tem că trebuie schimbat regimul de receptare, criteriul estetic (care determină valoarea) fiind retrograd. Nu-mi dau seama ce trebuie pus în loc, sau cum trebuie adus la zi (îndreptat, înnoit) criteriul estetic, dar paradigma poetică are dezvoltarea ei independentă, nu stă pe loc, trebuie ajunsă din urmă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
retrograd. Nu-mi dau seama ce trebuie pus în loc, sau cum trebuie adus la zi (îndreptat, înnoit) criteriul estetic, dar paradigma poetică are dezvoltarea ei independentă, nu stă pe loc, trebuie ajunsă din urmă și explicată cu alte mijloace de receptare și evaluare decât cele estetice. Altfel, mă tem că pe mâna generațiilor tinere se va pune cruce istoriei literaturii române, dispărând orice interes pentru "moștenirea literară". Îți mulțumesc pentru convorbire, rămâi fratele meu drag. (Revista "Conta", nr. 14, 2014) Echim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu strivesc corola de minuni a lumii". Spui Labiș? Spui "Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu colți de argint". Și așa mai departe. Care este poemul identitar al poetului Echim Vancea? Cât de important e acest poem identitar în receptarea unui poet? Te rog să te oprești. Poemul identitar al lui Echim Vancea este CI, seria, nr., CNP și așa mai departe... După mine "poemul identitar" nu este altceva decât o "hârtie de muște". Spui într-un poem: "când toți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cărtărescu, mi-a spus după ce a citit o carte de proză a acestuia, că nu a intrat în rezonanță...! Desigur, nu e de vină nici Cărtărescu, nu e de vină nici amicul francez. Care e pragul traductibilității, care e pragul receptării? Trebuie să scrie scriitorul român în alt fel, decât o face acum? Există o rețetă a succesului în abordarea publicului european? În momentul când nu vom mai avea în România nici un complex lumea ne va descoperi. Aceasta este convingerea mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o rețetă a succesului în abordarea publicului european? În momentul când nu vom mai avea în România nici un complex lumea ne va descoperi. Aceasta este convingerea mea acum. Pe planetă există mulți autori care scriu gândindu-se la posibila lor receptare în Europa. Chiar și mulți scriitori americani scriu pentru Europa pentru că sunt mai citiți în Europa decât la ei acasă. Un japonez precum Haruki Murakami scrie și el (am eu impresia) mai mult pentru un public european, întrucât are mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că aș fi făcut tot posibilul să plec cât mai repede pentru un lung sejur în Occident. Aveam nevoie de această confruntare cu Occidentul, era o etapă de formare pentru mine la care nu aș fi renunțat. Ești mulțumit de receptarea operei tale în România? Ce nu s-a spus despre tine, deși se numără printre țintele tale literare...? Cum ți se pare critica literară românească, în comparație cu cea franceză? S-au scris despre poezia, teatrul și romanele mele multe pagini literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mișcare scenica, mimica și/sau gestica, precum și dezvoltarea abilităților practice prin folosirea unor tehnici plastice în prelucrarea materialelor. OBIECTIVE CADRU * Dezvoltarea capacității de exprimare a unor sentimente prin mișcare scenica, mimica și/sau gestica ; * Dezvoltarea capacității de exprimare orală și receptare a mesajului oral; * Implicarea voluntară în diferite jocuri, roluri care le solicită gândirea, creativitatea, simțul practic, talentul, spiritul de echipă și explorarea senzorială a lumii înconjurătoare în vederea exprimării artistice a elevului; * Utilizarea unor materiale și instrumente de lucru; * Formarea și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
să își exprime liber părerea în privința interpretării actorilor, a colegilor și să argumenteze această părere ; să încerce să dea o nouă interpretare (în cazul în care nu este de acord cu interpretarea colegilor) 2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală și receptare a mesajului oral. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 2.1. Să audieze/vizioneze opere ale unor autori din literatura pentru copii (română sau străină) manifestând comportamente de atenție; Să asculte/să urmărească cu atenție lecturarea/vizionarea operelor
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
mediul înconjurător. 3.2.Identificarea formelor, mărimilor, modelelor, texturilor, culorilor, mirosurilor, gusturilor etc. Exerciții de identificare a caracteristicilor (culoare, forma, mărime, textura) obiectelor din mediu. 3.3.Concretizarea însușirilor mediului înconjurător prin realizarea de activități și produse artistice Exerciții de receptare a funcționalității obiectelor din mediul înconjurător. 4. Utilizarea unor materiale și instrumente de lucru. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 4.1.Manipularea și identificarea instrumentelor utilizate în activitățile artistice (desen, pictură, modelaj, sculptură, colaj) Exerciții de familiarizare
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
succese, precum și a dificultăților întâmpinate în activitățile artistice Exerciții de realizare a unor „eseuri” despre produsele artistice OBIECTIVE CADRU STANDARDE Dezvoltarea capacității de exprimare a unor sentimente prin mișcare scenica, mimica și/sau gestica ; Dezvoltarea capacității de exprimare orală și receptare a mesajului oral Implicarea voluntară în diferite jocuri, roluri care le solicită gândirea, creativitatea, simțul practic, talentul, spiritul de echipă și explorarea senzorială a lumii înconjurătoare în vederea exprimării artistice a elevului; Utilizarea unor materiale și instrumente de lucru;Formarea și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
2004, pp. 77-88) și Schettino (2002) despre conceptul lui Bruno de "minimă". 24 Herodotus, 2.11 (2003). Despre cronologia lui Herodot și istoria să naturală, a se vedea Vannicelli (2001), Thomas (2001, esp. 207-209) și Sergueenkova (2009, esp. 109-112). Despre receptarea lui Herodot la începutul anilor 1400, vezi Fryde (1983, pp. 26-27). 25 Momigliano (1966) a argumentat că angajamentul lui Polybius pentru o viziune ciclica a istoriei a fost supraevaluat, dar a se compară cu Trompf (1979). 26 Despre utilizarea lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
acum, cu drept cuvânt, de istoria literaturii noastre), ajungând cu glosarea datelor până în 2012, ultimul an înaintea publicării ediției. Folosindu-se frecvent de citate din lucrări consacrate vieții și operei lui Eminescu, autorul dicționarului oferă astfel și o orientare privind receptarea critică a poetului. Este atent și la receptarea critică din timpul vieții lui Eminescu, de asemenea la revistele în care se vorbește despre el, precum și la o memorialistică esențială, întreținută de diverși scriitori (ca și de alte persoane) după trecerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ajungând cu glosarea datelor până în 2012, ultimul an înaintea publicării ediției. Folosindu-se frecvent de citate din lucrări consacrate vieții și operei lui Eminescu, autorul dicționarului oferă astfel și o orientare privind receptarea critică a poetului. Este atent și la receptarea critică din timpul vieții lui Eminescu, de asemenea la revistele în care se vorbește despre el, precum și la o memorialistică esențială, întreținută de diverși scriitori (ca și de alte persoane) după trecerea în eternitate a acestuia. Se oferă și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de opera și persoana (personalitatea) lui Mihai Eminescu, reflectând interesul (pro sau contra) al preopinenților de azi în a-l certifica (sau nu), ca poet național. Substanțiala sinteză pe care o realizează Săluc Horvat, privind cronologia vieții și operei, a receptării critice a lui Mihai Eminescu, de-a lungul vremii, se dovedește a fi un instrument de lucru extrem de util, necesar chiar, pe masa celor interesați de subiectul în sine, realizat după criteriile științifice, frecvente în lumea largă, în realizarea unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lui Ceaușescu nu-i mai rămăsese decât să-l atașeze și pe Eminescu /și a făcut-o blasfematoriu/ în carul alegoric triumfal" "Cazul Eminescu" etc.), ci și aspectul unor incursiuni (succinte) în haloul pitoresc al împrejurărilor de viață și de receptare critică, la diferite nivele, în momente diferite ale vremii ce s-a scurs de la stingerea sa din viață și până în prezent. Un comentariu amuzant în felul său îi este provocat de numeroasele abordări ale datei de naștere a poetului, lansate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
literar care se pronunță fie asupra editării operei acestuia, a centenarului, sărbătorit partinic în 1950, a filiațiilor cu Shakespeare, a traducerilor efectuate de Al. Ciorănescu, despre gusturile muzicale, despre religiozitatea familie Eminovici, despre Latura sacral-edenică a poeziei eminesciene, chestiunea evreiască, receptarea în poezia lui Nichita Stănescu ș.a.m.d. Sunt glosări pertinente, comentarii aplicate pe teme alese, făcând, dincolo de o prestație exegetică propriu-zisă, și o frumoasă activitate de popularizare a vieții și operei poetului, atât de puțin cunoscute, de altfel, azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
exegetul se dovedește un foarte bun cunoscător al creației eminesciene, el operează cu un instrumentar critic de ultimă oră, în relevarea calităților filosofice ale poeziei și poeticii eminesciene. Fără îndoială e o interpretare de subtilitate, care... face bine, prin tratamentul receptării imagologice, modului de înțelegere și aprofundare a creației eminesciene azi, arătând cum poate fi aceasta un câmp real de investigație, atât ca idee, cât și ca împlinire artistică. CENTRUL ȘI CALEA SPRE EL (Cornel Ungureanu) Într-o Istorie secretă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și calea spre el*), în cadrul unei secțiuni mai ample așezate sub genericul: Geopolitica, de la 1848 la 1918. Cornel Ungureanu pornește în discutarea eseistică și polemică, nu mai puțin, a paradigmei eminesciene (ca să zic așa), constatând un soi de paralelism în receptarea marelui scriitor în "primul deceniu al României comuniste" și "în primul deceniu care a urmat ieșirii din comunism", aici într-o autentică cavalcadă a bătăliilor pentru Eminescu, întrebându-se cu o prefăcută (ca să nu spun perfidă), provocatoare inocență:"Care Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
niciodată. Ceea ce spune Cornel Ungureanu în finalul comentariului său, nu atât privind subtextul, cât angajând plonjonul într-o perspectivă a stărilor emoționale trăite de un Eminescu provincial predestinat universalității, adică centrului, este, poate, o cale într-adevăr de urmat în receptarea operei și judecarea existențialității sale azi, căci acolo unde "autorii teoriilor conspiraționiste" văd o... victimă, profesorul timișorean vede un damnat al propriei soarte, ce-și presimte, subconștient, apogeul, și tocmai de aceea strălucind orbitor, luciferic, înaintea coborârii definitive în noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
al său. Această sugestie concluzivă pare să fie o promisiune pentru un studiu aparte pe această temă, explicit și analitic, consacrat istoriei secrete a vieții și creației eminesciene, nu închizând un drum, ci deschizând acestuia un alt orizont de acces. RECEPTAREA CRITICĂ PANĂ LA 1930 (Ioana Vasiloiu) Odată încheiată ediția de Opere (complete) a lui Mihai Eminescu, într-un marș cu multe suișuri și coborâșuri, pe durata unei jumătăți de veac, sarcina realizării bibliografiei critice a acesteia se impunea cu acuitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
critice pe epoci, pe domenii de creație, pe genuri literare etc. N-am să citez acum pe nimeni nu cred că e nici locul, nici cazul -, vreau doar să punctez faptul că volumul pe care îl am acum în față, Receptarea critică a lui Eminescu până la 1930, al doamnei Ioana Vasiloiu 2 (Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2008) este un asemenea demers ambițios, de apreciabile dimensiuni, deosebit de interesant prin perspectiva sintetică a comentariului (având la bază o teză de doctorat, susținută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
asemenea demers ambițios, de apreciabile dimensiuni, deosebit de interesant prin perspectiva sintetică a comentariului (având la bază o teză de doctorat, susținută la Universitatea din București, sub îndrumarea profesorului George Gană). Avem de-a face cu o propunere de anvergură, căci Receptarea critică a lui Eminescu până la 1930 însumează un impresionant corpus de intervenții exegetice, de diferite tipuri, regăsit în Bibliografia menționată mai înainte în peste 14.500 de titluri, foarte multe dintre ele aproape de neevitat într-o asemenea cuprindere critică de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în primul rând, prin descoperirea și redescoperirea continuă, în noi și noi fațete, a personalității creatoare a marelui nostru scriitor. Doamna Ioana Vasiloiu ne propune o anume sistematizare a materialului, într-un soi de istorie a eminescologiei, o "istorie a receptării" critice a scriitorului, fiind încredințată că, pentru cititorul de azi, propunerea domniei sale se va constitui într-o "provocare în abordarea din perspective moderne a operei eminesciene" care, oricum, "trebuie să aibă parte de o nouă interpretare" (Am citat din cuvântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
doar de cronologia evoluției discuțiilor critice aplicate operei eminesciene ci și în funcție de câteva obiective avute în vedere pentru elucidarea diverselor probleme cu care s-a confruntat eminescologia încă din primele clipe ale constituirii sale. Un prim capitol se ocupă de Receptarea lui Eminescu în timpul vieții acestuia, efectuându-se aici o radiogramă schematică și tocmai de aceea esențială a modului în care contemporanii l-au primit și înțeles pe Mihai Eminescu. O atenție aparte îi este acordată lui Iosif Vulcan, în calitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]