6,870 matches
-
atitudine aveau ei față de muncă, de pildă? La ei trândăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca câmpului, îndeletnicirea cea mai umilitoare. Așa s-ar explica, poate, și înclinările noastre profund contemplative, sublim poetice, de popor cândva pastoral, cu vechi reflexe lirice, care cântă din frunză, tolănit sub copaci, păzind visător mioare... Spiritul activ, energetic, faustic, industrios, nu este, în orice caz, foarte trac. Dar aceasta ar constitui chiar un defect, după tracomani. și încă un mic citat nu lipsit de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
restrictivă, este doar faptul că ei se revendică de la un centru spiritual extrasau supranațional. Aceste biserici sunt definite (superior? disprețuitor?) drept simple... filiale. Ceea ce ideologia statului național închis și centralizat refuză să accepte pe orice plan. Izolaționismul (implicit antieuropean) este reflexul său permanent și fundamental. De fapt, problema ar trebui să se închidă definitiv prin recunoașterea principiului constituțional al libertății de credință. poți să crezi, să te mântui, să urci la cer cum dorești, fără a înceta să fii în același
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
între român și bun român (Nae Ionescu) este falsă de la un capăt la altul. și tot în limitele constituționale și ale libertății de conștiință unanim recunoscute în Europa ar trebui rezolvată și problema prozelitismului. Interzicerea sa face parte din vechile reflexe ale statului represiv, polițist, centralizat. Nimeni nu te împiedică să respingi un cult neoprotestant sau altul, cu argumente, cu citate din Biblie etc. Dar nu și prin măsuri polițienești și alte interdicții oficiale, care ne-ar alinia tuturor fanatismelor și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din U.R.S.S., s-a renunțat progresiv la stalinism. Noul spirit reformist, devenit gorbaciovist, ar fi subminat în mod grav bazele regimului represiv-totalitar românesc. pentru a-l apăra, s-a făcut atunci apel cu remarcabil succes, trebuie recunoscut la vechiul reflex tradițional, naționalist, românesc, antirusesc, antisovietic. ștefan cel Mare și Mihai Viteazul au fost mobilizați pentru a legitima și apăra regimul stalinist-ceaușist-comunist, tot mai anacronic. Teza încercuirii capitaliste a fost înlocuită cu a vastului complot internațional, care urmărește aservirea, subordonarea și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Numai omul de la oraș poate fi european. Societatea rurală, tradițională, închisă, izolată, care are o reacție instinctivă de neîncredere și apărare față de străin, nu poate gândi și acționa în spirit european. Ea este animată de alte valori și are alte reflexe. Tradițiile sale sunt diametral opuse, conservatoare, religioase. Dimpotrivă, doar orașul deschide noi orizonturi locuitorilor săi. Ideile circulă mai ușor, informația prin diferite media este infinit mai variată și mai bogată. Cunoașterea limbilor străine este mult mai mare. Se călătorește mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
probabil, un popor mult prea individualist, prea fragmentat, prea puțin ridicat la principii generale și prea trac. Mă refer la un pasaj precis din Herodot, pe care vă las să-l descoperiți... singur. Nu știu ce înțelegeți Dvs., în mod exact, prin reflexul G. Călinescu, pe care l-aș considera provincial. Dacă înțelesul este de a considera că universalul e absolutul (o referință precisă în Istoria Literaturii... ed. 1982, p. 905), iar chestiunea răspândirii e de ordin cu totul secundar și exterior și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
română fie ea și absolută și universală în conștiința noastră n-ar mai ieși niciodată în lume. Ar aștepta, în zadar, ca cineva, cândva, s-o descopere, din întâmplare, așa cum s-au descoperit frescele preistorice din peștera Altamira. Oricine vede reflexul și chiar complexul defensiv al autorului cu o înaltă conștiință a valorii proprii, care dintr-un motiv sau altul n-a fost (sau nu s-a preocupat să fie tradus în străinătate) și în felul acesta a evitat și riscurile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
reprezintă, de fapt, dorința legitimă de a vedea cultura și literatura română bine cunoscute și corect prezentate în străinătate? Naționalism? Complexe de inferioritate? Acțiune propagandistică de tipul imaginea României? etc. Nimic după mine din toate acestea. Sau, în orice caz, reflexele psihologice și tendințele psihologice amintite, în definitiv explicabile într-un fel sau altul, urmează a fi subordonate, absorbite și reorientate de o necesitate intelectuală fundamentală: transformarea prezentării culturii și literaturii române în acte sistematice de cunoaștere și difuzare. Obiective competente
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
că toate literaturile lumii au un singur centru, un singur izvor, un singur model, vestic de inspirație (anglo saxon, francez, german etc.). Studiile și bibliografiile comparatiste grupate pe capitole: influențe franceze, engleze, germane etc. asupra tuturor celorlalte literaturi sunt un reflex al acestei mentalități restrictive, unilaterale, chiar dacă inocente, mai totdeauna de bună credință. Experiența, dacă nu convingerea european-universalistă, dovedește totuși că nu o singură literatură poate fi centrul sau motorul tuturor celorlalte, că nu succesul parizian sau londonez este unicul criteriu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nu mai puțin tipice întregului Iluminism românesc. peste tot același miraj, aceeași fascinație și forță de atracție, aceleași aspirații de integrare, solidarizare și emulare europeană, aceeași convingere fundamentală, principiu ideologic de bază al Iluminismului românesc: Ex Occidente Lux. Gest spiritual reflex, joc spontan de afinități, nostalgii sentimentale, satisfacții complexe foarte personalizate și totodată foarte obiective, de mare entuziasm patriotic conștiința europeană a iluminiștilor români reprezintă un act de adeziune fundamentală. Această aspirație atinge prin idealizare și frecvență dimensiunile unui adevărat curent
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
care o acceptă conceptual, dar la care nu aderă prin mimetism, Costel Bogatu se înscrie pe o linie a duratei și perseverenței tocmai prin calități de fond, redactându-și propriul ghid după modele mentale autoritare, mizând pe valoarea imaginii ca reflex al existenței și ca pretext pentru trainice și tainice bucurii umane.” (Virgil Mocanu - România Literară, 1986) „Evocarea în griuri patinate și subtil colorate, amintind de Cezanne și de școala făcută la Iași cu Podoleanu, Costel Bogatu face din lumina sufletească
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cât reprezintă modalitatea de exprimare de o sinceritate indubitabilă, aportul pentru cunoașterea de noi înșine, date ce se leagă firesc de valorile noastre specifice.” (Vasile Savonea) „Prin pictura sa de factură naivă domnul Gheorghe Opriș își afirmă personalitatea ca un reflex arhetipal al sensibilității omenești, evocând o realitate primordială. Artistul naiv preia realitatea și ne-o restituie dispensându-se de metodele culturii plastice pe care le ignoră. El pictează într-o stare de ideală libertate dincolo de orice convenționalism sau suport artistic
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
care au trecut Heidi, Peter și Clara. Se dă textul: Sus, pe o coloană înaltă stătea, privind peste cetate, statuia Prințului Fericit. Era toată din aur. Ochii îi avea de safire, iar de pe mânerul spadei un mare rubin își răspândea reflexele roșii.Toata lumea rămânea uimită la vederea lui și toți își dădeau cu părerea despre frumusețea sa. Copiii îl asemuiau cu un înger, iar fetele toate îi făceau declarații de dragoste. Nu puteai să nu-i admiri măreția. Într-o
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
a motricității mâinilor, ca și a altor segmente ale aparatului locomotor, se repercutează și asupra elementelor sistemului nervos central, a căror dezvoltare o stimulează. Sistemul nervos central intervine în toate formele de activitate musculară, începând de la tonusul muscular permanent și reflexe elementare, până la mișcările voluntare cele mai complexe. Gradul de contractare și activitate a mușchilor variază continuu, atât în starea de veghe cât și în starea de somn. Ca urmare, sistemul nervos central primește în permanență excitații de la receptorii din mușchi
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
părțile componente ale mișcărilor voluntare sau ale acțiunilor mai complexe. La baza formării lor se găsesc noile coordonări ale activitații centrilor nervoși, realizate prin mecanismul fiziologic al legăturilor temporale. Din punct de vedere fiziologic, deprinderile motrice pot fi considerate ca reflexe condiționate complexe, bazate pe formarea unor legături multiple și variate între regiunile kinestezice, vestibulare, văzului și auzului din scoarța cerebrală care realizează relațiile complexe cu mediul în care se desfășoară activitatea. În desfășurarea activității cântatului la vioară, însușirea tehnicii este
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
prin repetarea mișcărilor noi, de curând învățate, pe măsură ce se fixează și elementele lor componente. Actele motorii sunt considerate ca un rezultat al întăririi puternice a legăturilor condiționate. Acestea la rîndul lor, se realizează pe baza și pe măsura repetării unui reflex condiționat sau necondiționat. Din cunoștințele actuale despre activitatea nervoasă superioară, se știe că toate mișcările legate de execuția instrumentală se produc numai prin participarea și funcționarea celulelor corticale. Pe de altă parte este demonstrat și faptul că nu toate acțiunile
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
de inhibiție parțială (odihnă relativă) centrii nervoși vor trebui să treacă la o excitație optimă. Deasemenea, când se învață un exercițiu nou, intervenția conștientă a centrilor corticali este foarte activă, până când elementele mișcărilor se deprind în toate amănuntele lor, adică reflexele se fixeaza puternic și mișcarea se automatizează. Capitolul II Mișcarea — element inițial al cântatului la vioară Ceea ce deosebește în mod principial cântatul la vioară de alte moduri de practicare a muzicii, sunt problemele de mișcare incomparabil mai complicate. Suntem constrânși
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
știe precis pentru ce anume pregătește fiecare exercițiu. La executarea exercițiilor trebuie să se țină seama de temperamentul elevului. Pentru copiii cu tonus muscular activ cel mai bine este să se execute exerciții în tempi liniștiți, limitând prin aceasta acțiunea reflexelor de apucare. Pentru copiii cu mușchii slabi și cu temperament liniștit este necesar un mediu activizant. Complexul de mișcari trebuie folosit atât în perioada care precede munca de pozare cât și în timpul acestei munci. Pozarea corectă, de perspectivă este baza
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
-l atrage pe Sigmund Freud, care se înscrie la specializare în secția sa de la Spitalul Salpêtrière din Paris. 142 Josef Breuer (1842-1925), medic austriac. Împreună cu Ewald Hering demonstrează, pentru prima dată, rolul reflex al nervului X (vag respirație), cunoscut ca "reflexul Hering-Breuer", la Școala de Medicină militară din Viena. Este cunoscut și prin publicarea cazului "Anna O" (pseudonimul lui Bertha Pappenheim) și descrierea curei prin vorbire. 143 Hans Jürgen Eysenck (1916-1997), psiholog german care-și petrece majoritatea vieții în Anglia. Prin
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
nu e bine să-i oferi copilului tot ce-și dorește: există o frustrare educativă necesară pentru a-l învăța să se autodisciplineze. Cu toate acestea, părinții supraprotectori își țin copiii sub un „clopot de sticlă” și nu le creează reflexe sănătoase de reacție la dificultățile vieții. Uneori este indicat să-ți lași copilul să găsească singur rezolvări, fără să-i ușurezi sarcina. în susținerea celor afirmate vine un exemplu oferit de Florin Roșoga într-unul din articolele sale: „îmi vine
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
nu au devenit obiectul de analiză în sine. Discutarea "descendenței" românești politice și religioase din modelul bizantin se sprijină aici pe bibliografia de specialitate consacrată problemei. Contribuția cercetării de față în această direcție constă în identificarea în textele-martor a unor reflexe ale modelului, utile atât în discutarea imaginarului colectiv, cât și a politicilor de reprezentare ale puterii locale. Spre exemplu, paradoxul multiplu care a stat la baza formării statelor românești pare a fi fost condiționat de o sumă de contexte istorice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
după cum propune Le Goff, în aceeași dominantă antropologică se încadrează și mentalitățile - cele medievale pot fi clasificate de altfel după criterii precum: tiparul sociologic, istoric, politic sau artistic (Martin, vol. I: XI-LVIII și vol. II: VII-XXVII) -, atunci imaginarul include atât "reflexul" politicului, cât și reprezentările puterii manifestate în spațiul public. "Sistemul semiotic al politicului" (după terminologia lui Le Goff) devine un sub-sistem "ideologic" al imaginarului, având funcția de generare a întregului simbolism (aici mă îndepărtez din nou de opinia cercetătorului francez
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al comunității, rămân izolate, dar latente, cu posibilitatea de integrare ulterioară în ansambluri ideologice mai mari. Cum teoria politică ia în discuție și raporturile de putere, inevitabil ea folosește referenți reali, un limbaj comun cu societatea și o sumă de reflexe de gândire, care se transmit și se fixează în imaginarul colectiv sub forma unor mituri sau a unor figuri simbolice. Conform acestei viziuni, unele teorii in nuce despre politic din textele "iconoclaste" ale anticilor (spre exemplu la Platon modelul și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cunoașterea teoriei respective de către comunitate, o "prezentificare" a ei (precum utopia cetății perfecte); prin intermediul unei narațiuni mitizante sau al unei descrieri, ea se poate integra ulterior într-o altă viziune comună, prin formulele specifice perioadei respective. Reprezentarea, înțeleasă aici ca reflex al gândirii "intelectuale" (nu imaginative, diferență trasată chiar de Le Goff), intră în relație, după cum voi analiza, cu imaginația, cu imaginea semnificantă (să o numim convențional "conotativă"), cu simbolul și cu structurile pe care acestea le formează. Ideologia este una
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în comentariu însoțit de trimiteri punctuale la imaginea plastică și la monumentul arhitectural. Așa cum anunță și Le Goff, scriitura nu mai poate fi privită autonom și nici doar intertextual sau contextual. "Textul-testis", mărturie, și "textul-textum", țesătură de discursuri, simboluri, imagini, reflexe de mentalitate (Fonio 16), constituie cele două fețe ale "textului-monument", care adună în el semnificații ale trecutului și deține resurse pentru o reintegrare viitoare a sa. Discursul public și imaginarul colectiv garantează pentru identitatea comunității, în măsura în care împreună sunt o oglindire
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]