6,494 matches
-
relele pe pământ. Acum limpezimea gândului este desăvârșită, depășește viteza de acumulare și de rezultat al oricărui calculator. Acum, prima jumătate de foaie din Sfânta Scriptură (care este cel mai condensat tratat al creației pentru toate nivelurile, de la copil la savant) se dezvoltă aici la infinit. Sunt înfricoșat de ignoranța mea și, în același timp, bucuros că am răsfoit Mica Biblie, că am apucat să mă înnoiesc la Paște și la Crăciun, sărbătorile de temelie ale spiritului și fizicului meu. Regretele
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
onoare al Academiei de Științe Tehnice din România Doctor H.C. al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași Stimați colegi, Vă felicit cu prilejul sărbătorii dedicate întemeierii învățământului superior electrotehnic din România Acum o sută ani Dragomir Humurzescu cunoscut fizician și savant român a orientat știința despre electricitate să alunece pe raza noii lumini, inventate pentru a pătrunde în viața noastră cotidiană. Timp de un secol electricitatea a transformat Planeta noastră într-o Perlă nocturnă, iar unda electromagnetică a pătruns în profunzimea
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Tudor Ambros () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_995]
-
creioanele în mână, cu caietele și cărțile pe genunchi, aplecați în față, absorbiți, fără să vadă pe nimeni în jur. Atunci m-am gândit că orașul meu e un loc ideal de pregătire științifică pentru cei ce vor să devină savanți. Orașul a dat câteva personalități, nu multe, cam tot atâtea câți băutori de bere găsești pe terasa restaurantului din parcul cel mare în zi de lucru, la ora amiezii. Mi-am căutat un loc potrivit, ferit de razele soarelui arzător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
simpozioane comemorative. Dar ei nu știau unde locuise profesorul, nu-i interesa, își vedeau conștiincios de treburile lor, adică făceau descoperiri științifice sau nu făceau descoperiri științifice. Desigur, ceva tot făceau ei de vreme ce îl citau în discursurile lor interminabile pe savant. Fiica profesorului trăia încă, ea își ducea ultimele zile în casa părintească. Bătrânețea ei număra tot atâția ani cât număra și locuința. Rareori, femeia se arăta oamenilor din cartier. Atunci doar când se ducea să-și cumpere de mâncare de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
moștenește. Femeia care întrebase, mai mult într-o doară, știa că strănepoata nu mai dăduse pe acolo de un sfert de secol. Bătrâna, ca să se convingă de ce spunea, repetă de câteva ori: Ea moștenește casa, ea. De un timp, fiica savantului nu mai ieșea în curte. Vecinii s-au alarmat, dar n-au făcut nimic. Seară de seară locuința ei rămânea în beznă. Într-o zi a venit poștașul. Bătrâna primise o telegramă din Franța: strănepoata anunța că vine în țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
dea altă locuință, doar am la activ o mie de ore de zbor în război... După doi ani, Primăria a curățat locul de dărâmături. Peste încă doi ani, Universitatea a hotărât să pună în locul acela o placă comemorativă în amintirea savantului ce locuise acolo descoperitorul unei teorii generale în domeniul ciberneticii. Aviatorul În somn se visa de multe ori în avion. Numai în zbor mă visez, survolând cerul înalt, se lamenta încercând să se liniștească. Se ridica din pat, se așeza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
susține că ,,Știința fără religie este infirmă, religia fără stiința este oarbă”. Făcând o amplă incursiune în scrierile Sfinților Părinți, Adrian Lemeni, a demonstrat că nu există un adevăr al teologiei și unul al științei deoarece atât credinciosul cât și savantul se împărtășesc din unul și același Adevăr. Părintele Stăniloae, ,,știința nu înlătură misterul omului și al lumii ci îl accentuiază” și apoi întreaga știința este posibilă datorită faptului că Dumnezeu a pus la început complexitatea rațională a lumii. Teme cum
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
paralele, rupturi în plan ontologic etc., precum între nuvela lui Eliade La Țigănci și povestirea eminesciană Ioan Vestimie. Dacă spiritul viu și curiozitatea experimentală a cercetătorului au preferat să păstreze mereu un ușor decalaj critic, o neutralitate firesc integrată studiilor savantului, „omul fără destin” (cum acid l-a numit mai tînărul și înflăcăratul său prieten Cioran) sa descătușat în lumea romanescă, unde „pipăirea” sacrului se scutură de convenții și pudori academice pentru a străluci în toată forța sa fantască. Departe de
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
menționată, Cartojan se referă la o variantă din Moldova a mitului cosmogonic, pe care o redăm în continuare: Acest mit cosmogonic, în diferite variante, a fost deja publicat de Tudor Pamfile , Elena Niculiță-Voronca , Simeon Florea Marian și Ion-Aureliu Candrea . Deopotrivă, savantul bulgar Iordan Ivanov a publicat câteva variante prezente în lumea slavă, ajungând la concluzia că sunt mituri de origine bogomilică. Cartojan remarcă două motive mari care structurează acest mit, anume motivul apelor primordiale de pe fundul cărora va fi luată „sămânța
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
apel la elemnte ale liberalisului clasic, dar utiliza și elemente ale noilor tendințe ale liberalismului, încerând o adaptare cât mai deplină la contextul politic, economic și social al momentului. Iată de ce apreciem, ca și autorul citat, că perspectiva istorică a savantului, a influențat considerabil concepția sa asupra liberalismului profesat, iar pregătirea sa a premers vocația omului politic, i-a indus "responsabilitatea față de realitățile istorice și însușirea deciziilor care au conservat ființa și independența politică a poporului"309. De la primele întruniri politice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
democrată și acomodarea la dictatură" în Caietele Brătianu, nr. 2, 2011, pp. 7-11. Pentelescu, Aurel, "Zona Mării Negre în viziunea lui Gheorghe Brătianu", în Revista de Istorie Militară, 1997, nr. 5-6, (45-46), pp. 51-54. Pentelescu, Aurel, "Destinul tragic al unui mare savant", în Revista de Istorie, 2003, nr. 4, pp. 8-10. Pentelescu, Aurel, În fața istoriei. Gheorghe I. Brătianu 1898-1953, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Pentelescu, Aurel, Țăranu Liviu, "Gheorghe I. Brătianu în timpul domiciliului obligatoriu (1947-1950)", în Caietele Brătianu, nr. 2, 2011, pp. 12-19
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Dosarele Istoriei, 2000, nr. 6; Idem, "Gh. I. Brătianu un istoric printre politicieni", în Dosarele Istoriei, 2001, nr. 1; Idem, "Gheorghe I. Brătianu și "Biroul Păcii"", în Dosarele Istoriei, 2003, nr. 4. 26 Aurel Pentelescu, "Destinul tragic al unui mare savant", în DI, 2003, nr. 4; Idem, "Zona Mării Negre în viziunea lui Gheorghe Brătianu", în Revista de Istorie Militară, nr. 5-6, (45-46), 1997. 27 Petre Otu, Aurel Pentelescu, Gheorghe I. Brătianu. Istorie și politică, Editura Corint, București, 2003. 28 Aurel Pentelescu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de dosare, ce contrazicea costumația femeii durdulii și iute de picior. Primul lăcaș pedagogic în care intrasem, așadar, era situat în imediata apropiere a pieții Mihai Viteazul, la câțiva pași de Strada Călugărițelor, într-o vilă locuită chiar de vestitul savant, pe care îl vedeam câteodată, măreț, cu pântecele-i proeminent și părul alb, pe terasa dinspre curte (curtea de joacă a elevilor), sorindu-se, căci doar terasa se putea umple de soare, în timp ce terenul nostru de zbenguială rămânea pururi în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Maurice Bourjol, La réforme municipale, Paris, Berger-Levrault, 1975, p. 44. 1 P. Thibaud, art. citat, 1991, p. 40. 2 Reinhart Koselleck, Le règne de la critique, Paris, Minuit, 1979 (1959). 3 Pe acest sentiment pe care l-au împărtășit filosofii și savanții de la Renaștere până în Epoca Luminilor, de a constitui o comunitate care să treacă dincolo de frontierele politice și religioase și susceptibilă a fi luată ca stat particular. A se vedea Hans Bots și Françoise Waquet, La République des Lettres, Paris, Belin-De
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se realiza treptat, primul pas fiind convocarea unui Congres la Haga. Proiectul abatelui de Saint-Pierre s-a bucurat de aprecierea marelui filosof Leibniz, care a adăugat la aspectele politico-juridice și înființarea unei Academii europene care să-i reunească pe toți savanții continentului. Ea avea și misiunea de a coordona activitatea desfășurată pentru elaborarea unei limbi universale. De asemenea, Jean-Jacques Rousseau a studiat cu interes proiectul abatelui de Saint-Pierre, publicând în 1761 o sinteză din conținutul său, urmată de o lucrare (în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fi semnalate și înainte de apariția culegerii lui Jacob Grimm, dar inițiativa acestuia este fără îndoială cea dintâi realizată de manieră sistematică și continuă. Ecoul pe care îl va avea în întreaga Europă este mărturie a importanței sale, exemplul dat de savantul german fiind în scurt timp urmat și de alții. Astfel, pot fi menționate două culegeri de obiceiuri juridice de interes pentru cercetătorii vieții sociale din spațiul sud-estic european: prima, realizată de Baltasar Bogišić, privește populațiile sud-slave din imediata apropiere a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fiind o formă de organizare socială caracteristică nu numai rușilor, ci populațiilor slave în general, dintre care mai sunt menționate cele din Serbia, Bosnia și Bulgaria (Haxthausen, 1853, vol. III, 134; 1847, vol. I, VI). Studii ulterioare au confirmat afirmațiile savantului german, dar i-au pus în același timp în evidență și limitele. Astfel, s-a constatat că în secolul al XIX-lea familia patriarhală, precum și organizarea de tip devălmaș a satului predominau nu numai la populațiile slave din răsăritul și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
că acest om atât de închis, și în aparență atât de învățat, care se mândrea că știe totul, că se pricepe la cărți, că și-a adunat o mare bibliotecă, el, care îi măgulea pe oamenii de litere și pe savanți pentru a se folosi de cunoștințele lor, pentru a-și face o cinste din legătura cu ei și pentru ca aceștia să-l proslăvească, n-a trecut niciodată, în nici o privință, dincolo de suprafața cunoștințelor, și că neputința lui de a stărui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și lucrurile foarte familiare. LV. Ai scris cea mai izbutită biografie care există a lui T.S. Eliot, o carte care e simultan roman și inițiere critică. Ești, lucru rar, un critic informat și pe înțelesul tuturor, care nu se abate savant de la claritate. Ca specialist în opera lui Eliot, îți datorez ceea ce știu despre el. Ce importanță are critica literară pentru romancierul Peter Ackroyd? PA. Nu mă consider critic în sensul cunoscut și acceptat. În biografia lui Eliot am încercat să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să scriu în ritmuri mai alerte, de jazz, dar ce să fac dacă urechea mea naivă percepe mai degrabă melodia, cântecul? LV. Cum ți se pare reacția criticii la poezia ta? Ce critici îți plac? Cei clari ori cei sofisticați, savanții abordării? Fiindcă prea puțini critici știu îmbina utilul cu plăcutul. MK. Am avut noroc de recenzii bune și sunt extrem de recunoscătoare celor ce își dau osteneala să re-imagineze ceea ce scriu, celor ce petrec un timp gândind la ce fac eu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de culturi și populații cu tradiții grecești, egiptene, evreiești, siriene ș.a. Alexandria devenise un centru cultural și științific, cu grădini zoologice și botanice, cu un Mouseion al lui Ptolemeu, pe măsura Academiei lui Platon, unde s-au adunat înțelepții și savanții lumii. Ordinea aristocratică elenă a dispărut de acolo, și în locul ei a apărut conglomeratul spiritual alexandrian, un nou puzzle, dominat de concepții fanteziste și extravagante, încărcat cu numeroase superstiții, dar cu interes pentru sufletul individual, pentru destinul acestuia după moarte
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
neuronale de suport. Problema raportului suflet corp dobândește dimensiuni concrete. În centrul preocupărilor cercetătorilor iluminiști ai secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea se aflau probleme fundamentale ale fizicii, ale apariției și evoluției vieții, idei înnobilate de creațiile unor savanți cum au fost Newton și Lavoisier, Bouffon sau Linné, Bonnet, La Mettrie, Leibniz, Rousseau ș.a. Dar ce să facă acest "iluminism" astăzi în psihologie ? La ce este bună veriga aceasta pentru completarea paradigmei cunoașterii psihologice? O spune însuși părintele filosofiei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
realizat un amestec de culturi și populații cu tradiții grecești, egiptene, evreiești, siriene ș.a. Alexandria devenise un centru cultural, cu grădini zoologice și botanice, cu un Mouseion al lui Ptolemeu, pe măsura Academiei lui Platon, unde se adunaseră înțelepții și savanții lumii dar și cu o multitudine de concepții fanteziste și extravagante, de superstiții curioase. Intraseră în centrul atenției acestora sufletul individual, destinul acestuia după moarte și o serie de tendințe mistice. Reprezentant de seamă al acestui loc și acestei perioade
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
diferit de cele trupești. Pentru elaborarea concepției sale dualiste, Descartes s-a bazat pe propria sa concepție despre lumea fizică, materială, care ne înconjoară. Spre deosebire de el, Hartley a avut posibilitatea să beneficieze de o teorie a fizicii elaborată de un savant consacrat, de cea a lui Newton, unde se afla deja schițat drumul spre explicarea vieții psihice. El a ținut cont în acest sens de întrebarea pe care Newton a formulat-o în cartea sa, Optica: "oare procesele desfășurate la nivelul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reflectării, substanța subiectivității se redimensionează, sunt în alt fel implicate instanțele neuronale de suport, raportul suflet corp se diferențiază. Obiective noi s-au aflat în centrul preocupărilor unor cercetători iluminiști ai perioadei secolului al XVIII-lea, înnobilată de creațiile unor savanți cum au fost Bonnet, La Mettrie, Leibniz, Rousseau ș.a. Contribuțiile lor depășesc cauza "revoluționară" renascentistă, pentru a se sintetiza într-o perspectivă distinctă de cunoaștere culturală. Sub "lumina" creației lor, care n-a încetat nici până în prezent să fie foarte
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]