4,744 matches
-
de investigare socială și măsurare a bunăstării) pentru a stabili un mecanism mai precis de măsurare a progresului economic real al celor 455 de milioane de cetățeni ai Uniunii 88. Grupul de studiu pe această problemă al Comisiei Europene a schițat lucrurile care trebuie luate În considerare În contabilitatea socială, Începând cu noțiunea de calitate a vieții, pe care o definesc ca „aspectele nemateriale ale traiului cum ar fi sănătatea, relațiile sociale sau calitatea mediului Înconjurător”89. Calitatea vieții trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avansat un singur experiment care să ușureze sau să beneficieze condiția umană”11. Bacon era mult mai interesat În utilizarea naturii decât În contemplarea ei. El prefera Întrebarea cum sunt lucrurile Întrebării de ce. În lucrarea sa fundamentală, Novum organum, el schițează o nouă și radicălă schemă pentru organizarea lumii naturale, pe care a numit-o metoda științifică. Această nouă unealtă Împrumută Înțelegerea critică de la concepția artistului asupra perspectivei. Metoda era bazată pe noțiunea de a separa observatorul de ceea ce era observat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
altă țară. Noțiunea de cetățenie se află Într-o schimbare profundă pentru a se adapta cerințelor unei lumi aflată pe calea globalizării. În acum faimosul său eseu Citizenship and Social Class, publicat În 1950, T.H. Marshall (filosof politic britanic) a schițat trei etape În istoria cetățeniei și a drepturilor și obligațiilor pe care aceasta le implică. Cetățenia, a scris el, a conferit drepturi civile În secolul al XVIII-lea, drepturi politice În secolul al XIX-lea și drepturi sociale În secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care lega națiunile lumii la un standard executoriu pentru a asigura drepturile universale ale omului. „Marea răsturnare” a fost pregătită cu multă vreme Înainte. În 1992, când Dick Cheney era secretarul apărării, Pentagonul a pregătit un proiect de document care schița esența politicii externe americane În decada următoare. Proiectul Pentagonului afirma, fără ocolișuri, că Statele Unite ale Americii trebuie „să descurajeze țările industriale avansate să pună la Îndoială poziția de lider al Statelor Unite ale Americii sau chiar numai să aspire la un rol regional
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Înseamnă că europenii nu vor să cheltuiască bani, ci vor ca fondurile să fie cheltuite pentru susținerea ideii lor foarte diferite asupra modului cum trebuie dusă politica externă și de securitate. Chris Patten, comisarul Uniunea Europeană Însărcinat cu Afacerile Externe, a schițat viziunea europeană asupra politicii externe În secolul XXI Într-o cuvântare ținută În iunie 2000. El a spus că politica externă a Uniunii Europene trebuie să fie În acord cu valorile care animă politica internă și că trebuie să folosească
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
condiționată de tensiunea dialectică a două forțe contrarii, una care caută unificarea și interdependența sau instinctul vital, cealaltă care caută separarea și independența sau instinctul morții. Marea provocare În față civilizației este cum să reconcilieze aceste două forțe contradictorii. Brown schițează trei etape În istoria conștiinței umane. El arată că pentru majoritatea istoriei, ființele umane au trăit ca vânători-culegători. Existența paleolitică era prin Însăși natura ei, trăită Într-o participare strânsă și profundă cu lumea naturală. Oamenii se bucurau de o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și mănăstirile Rășca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține. În consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia doar datele recunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra celorlalte mănăstiri, multe din informațiile asupra lor fiind inedite. În ordine cronologică, aflăm că în secolul al XVI-lea exista la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1890, după are nu mai găsim nici solicitări, nici repartizări de bolnavi către această mănăstire. În aceeași perioadă mănăstirea a decăzut mult, chiar și zidurile sale ruinându-se până în prezent. Referirile pe care le avem despre Râșca ne permit să schițăm un profil al morbidității (cazuri repartizate la Râșca) între 1850 și 1860, profil pe care îl sintetizăm în tabelul anexat la finele capitolului referitor la ospicii. Nu avem nici o cunoștință despre personalul sanitar sau mănăstiresc îngrijitor de bolnavi. Credem însă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
medic special pentru bolnavii aflători la aceste mănăstiri. În urma demisiei sale, s-a organizat un concurs pentru ocuparea postului de medic primar la spitalul din Tg. Neamț și medic la mănăstirile Agapia, Văratec și Neamț. Cu această ocazie, s-a schițat un diferend între Departamentul Cultelor și Comisia pentru rezolvarea averilor mănăstirești, pe de o parte, Comitetul Sănătății fiind de cealaltă parte. Acest comitet arăta că este singurul în drept a proceda la numirea medicilor din mănăstiri. Existau deci încă situații
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastasie Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de vornicul Anastasie Panu și de specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M. Kogălniceanu, în 1864, dată la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
este adecvată, toți interpreții înscriindu-se în tonul și ritmul reprezentației, ceea ce nu înseamnă că toată lumea a obținut performanțe interpretative. Unele partituri au fost acoperite corect, cu efort creator minim, de Doru Zaharia, Const. Avădanei, Ruxandra Bucescu. Emil Coșeru (Val) schițează un portret cinic al lașității profitoare. Florin Mircea îl poartă cu siguranță pe liderul vecinilor agresori între o amabilitate trucată și o violență conținută, jocul dintre aparența și esența personajului fiind speculat cu inteligență de actor. Îl secondează, în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cei doi execută); bun..., pun pe masă recuzita alimentară și în plus ce mai scoate Gh. P. doi din geantă; acuma, cei doi se așează în fotolii și încep să mănînce; autorul îi privește cu înțelegere, și îi aplaudă și schițează o ieșire din scenă) Gh. P. doi: Nu pleci acum. În paranteză scrie că ne spui poftă bună... Autorul: (se uită în text) Așa e... Poftă bună (se îndreaptă spre public) În paranteză mai scrie că autorul spune ultima replică
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
agresiune. S-a făcut un pas înainte în normalizarea relațiilor dintre cele două state; din partea Uniunii Sovietice, reprezenta o recunoaștere de facto, dar nu și de jure a apartenenței Basarabiei, ca vechi teritoriu românesc, la România. În acest context, numai schițat aici, s-a produs apropierea între România și U.R.S.S. și - prin strădaniile lui N. Titulescu și M. Litvinov - s-a ajuns la reluarea relațiilor diplomatice, la 9 iunie 1934. În schimbul de scrisori între cei doi miniștri ai Afacerilor Străine
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-i pună pe gânduri” pe elevi. Elementul religios este prezent în operele lui Tudor Arghezi, Octavian Goga, Mihai Eminescu, Vasile Voiculescu, Gala Galaction și alții. Unii autori vorbesc în lucrările lor fie despre virtuți, fie despre păcate. Astfel, Tudor Arghezi schițează în mod admirabil mândria deșartă astfel: „E de necrezut ce părere bună are omul despre sine și ce ușor adoptă dogma infailibilității personale! Nițel să-i dai nas, o împrejurare, un succes, o situație, la care uneori ajunge pe negândite
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cea de sistem și cea de suprasistem, specificându-se totodată tendința dominantă. După cum se poate observa, ideea oscilării sistem-suprasistem reprezintă un caz particular al principiului pluralității structurale, enunțat în capitolul anterior. O asemenea abordare a vieții sociale o găsim clar schițată în teoria lui Marx, autorul, de altfel, al unei viguroase critici a holismului și a presupozițiilor sale fundamentale. Colectivitățile de până acum, cu excepția celor arhaice, sunt neomogene, diferențiate în clase și grupuri sociale cu interese distincte, mergând până la conflict. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întrebare care de abia în momentul actual începe să se pună. În acest capitol mă voi mărgini să argumentez doar faptul că este necesar să considerăm conștiința ca unul dintre factorii ce au o contribuție independentă la explicarea fenomenelor sociale, schițând, totodată, câteva direcții în care ar putea fi considerată o asemenea contribuție. Ipoteza dezvoltată aici este că această contribuție independentă a conștiinței se realizează pe două căi distincte: prin conținutul conștiinței - cantitatea și calitatea cunoștințelor de care dispun membrii colectivității
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este dedicat următorul capitol. Capitolul 11 STRATEGII Șl TEHNICI DE INTERVENȚIEtc "Capitolul 11 STRATEGII Șl TEHNICI DE INTERVENȚIE" Sociologia a creat deja un larg repertoriu de strategii și tehnici de sprijinire a activității sociale practice. În acest capitol vor fi schițate doar câteva dintretipurile mai generale de strategii și tehnici de intervenție care îmi par cele mai semnificative pentru stadiul actual. Și anume: difuzarea cunoștințelor științifice în masa sistemelor, sprijinirea acestora în definirea mai clară a obiectivelor și problemelor, terapia socială
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
infinitate de situații particulare posibile, teoriile obiectelor individuale conțin explicații valabile doar pentru un singur caz. Înainte de a încheia acest paragraf, este nevoie de o precizare. În fapt, granițele dintre discipline nu sunt atât de clar trasate, cum au fost schițate aici. De multe ori, în cadrul științelor generalului se dezvoltă cercetări specializate în legătură cu un obiect individual care prezintă un interes mai special. Adesea însă, cum este evident din exemplele date, se nasc discipline distincte. În orice caz, operațiile realizate sunt structural
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiind compatibilă cu ideologia dominantă. Este adevărat Însă că formulele introductive de justificare ideologică erau adesea de natură a deforma Însuși fondul analizei. Este ușor ca acum să dăm o altă explicație sociologiei românești. Și eu o voi Încerca să schițez o altă explicație, fără a considera necesar să intru În dispută cu cea oferită de carte. Nu numai că o asemenea polemică ar fi profund incorectă, dar voi Încerca să explic și de ce autorii au recurs la anumite scheme explicative
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca instituție socială În istoria Europei. În acest sens, autorul se referă la conturarea unei noi categorii sociale, distincte, cu nevoi socioeconomice și politice specifice. Localizarea acestui moment este plasat la Începutul secolului al XI-lea, În plin Ev Mediu. Schițând o definiție a sistemului feudal european, W. Rosener ține cont de particularitățile modelului vestic și de specificitățile Estului. Modelul vestic „a crescut din două rădăcini: din organizarea agrară romană, puternic marcată de proprietatea funciară, și din organizarea agrară germanică, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
viabilitatea unui liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este secularizarea în sens tare trăsătura dominantă a modernității tîrzii? Sînt societățile occidentale societăți fără religie? întrebările acestea nu admit un răspuns fără nuanțe. Tendința de închidere în social și istorie este totuși contrabalansată de libertatea de manifestare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică a celor șapte Concilii ecumenice, părintele Scrima o înfățișează ca pe o înaintare în misterul Treimii, ca desfășurare doctrinară a noutății infinite, deja dată în revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el le înfățișează ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fost acuzată de tendințe populiste (Jagers 2006). Acest capitol își propune să evalueze efectele apariției formațiunii Vlaams Belang (VB), partidul populist din Belgia cu cel mai mare succes electoral, asupra calității democrației liberale din această țară. În prima parte, vom schița apariția VB și vom examina ideologia populistă a partidului. Apoi, vom investiga dacă, și în ce manieră VB-ul constituie un remediu și/sau o amenințare la adresa democrației liberale din Belgia. Capitolul demonstrează că efectele pozitive și cele negative induse
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în Vlaams Belang, VB-ul continuă să argumenteze că: "Doar un stat flamand ar putea să reprezinte baza unui consens privind normele și valorile sociale, astfel încât conflictele să poată fi rezolvate democratic și rezonabil (VB, 2004b). În declarația de principii schițată în același an, partidul afirma că: "erorile multiculturalismului trebuie corectate" (VB, 2004a). De asemenea, trebuie spus că VB-ul susține în continuare repatrierea imigranților care refuză asimilarea. Numeroase propuneri de politici publice incluse în manifestele partidului se află în contradicție
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
discursul populist sub Chávez Farmecul lui Chávez și discursul care l-a însoțit formează un populism de sorginte mai veche, conform termenilor dualiști prin care Laclau (2005) l-a definit. În mod sigur, chavismul corespunde concepției ideologice minimale despre populism schițate de Mudde și Rovira Kaltwasser în introducere, pentru că amestecă acea "superficială ideologie rarefiată" cu doze mari de naționalism, socialism și un stil charismatic de mobilizare politică. Așa cum a subliniat Hawkins, Chávez a interpretat politica în termeni foarte moraliști și maniheiști
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]