5,506 matches
-
1471 de Papa Sixtus al IV-lea. Prima datare a turnării lupoaicei, presupusă în anii 500-480 î.e.n., a fost făcută după analize stilistice. S-a emis și ipoteza că turnarea s-a făcut în secolul al VI-lea e.n. de sculptorul etrusc "Vulca" din Veii. Cei doi copii sugând sunt însă mult mai recenți, deși Lupoaica cu cei doi copii a fost și simbolul Legiunii a VI-a romane ("Legio VI Ferrata Fidelas Constans", înfiițată de Iulius Cezar în anul 52
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
VI Ferrata Fidelas Constans", înfiițată de Iulius Cezar în anul 52 î.e.n. și despre care ultima mențiune datează din anul 215 e.n.). Se presupune că cei doi prunci originali au dispărut, actualii Romulus și Remus fiind probabil o operă a sculptorului Antonio del Pollaiuolo (1429 - 1498). Procedeul de turnare a copiilor este similar cu cel de turnare a armurilor, folosit într-un atelier din Ferrara faimos la sfârșitul secolului al 15-lea. În anul 2006, istoricul de artă italian Anna Maria
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
Statuile Lupoaicei”:<br> a) Primite de la Roma<br> b) Confecționate în România<br> Pentru a aminti originea romanică a populației băștinașe din Basarabia, în 1921 municipalitatea orașului Roma a oferit municipiului Chișinău o copie a statuii "Lupa capitolina" realizată de sculptorul Ettore Ferrari. Statuia a fost instalată în fața clădirii în care „Sfatul Țării” a votat unirea cu România (clădire care a devenit în 1933 sediul „Facultății de Științe Agricole”). O dată cu invazia sovietică, statuia a fost topită de către cotropitori, care o socoteau
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
în Comitetul Național Român din Sibiu, iar în 1863-1864 membru în Dieta Transilvaniei de la Sibiu. Pe 21 octombrie 1991, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la întemeierea ASTREI, a fost dezvelit la Sibiu bustul lui Timotei Cipariu, operă a sculptorului Gavril Abrihan.
Timotei Cipariu () [Corola-website/Science/304342_a_305671]
-
1956 se petrec trei evenimente cruciale în viața artistei:- prima expoziție personală în orășelul St. Hallen (Elveția), cunoașterea îndeaproape a creației unor mari artiști moderni ca H.Matisse, P.Klee și Pablo Picasso precum și prima sa cunoștință cu familia marelui sculptor francez modernist Jean Tinguely. Pe parcurs între Nike de Saint Phalle și Tinguely se leagă o colaborare colegială încununată de succes, dar și cu un furtunos roman finalizat cu cea de a doua căsătorie a ei din 1971. Apropierea de
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
(n. 3 noiembrie 1500 în Florența - d. 13 februarie 1571 în Florența) a fost un giuvaiergiu, sculptor și un renumit reprezentant al manierismului italian. In secolul al XIX-lea Cellini, după o perioadă de câteva sute de ani de uitare a operelor lui, este din nou descoperit, fiind azi considerat după perioada antică unul dintre cei mai
Benvenuto Cellini () [Corola-website/Science/304435_a_305764]
-
un renumit reprezentant al manierismului italian. In secolul al XIX-lea Cellini, după o perioadă de câteva sute de ani de uitare a operelor lui, este din nou descoperit, fiind azi considerat după perioada antică unul dintre cei mai mari sculptori, fiind un „uomo universale“ tipic al renașterii italiene. El a influențat perioada renașterii ca manierist, sculptor, bijutier, scriitor și compozitor.
Benvenuto Cellini () [Corola-website/Science/304435_a_305764]
-
câteva sute de ani de uitare a operelor lui, este din nou descoperit, fiind azi considerat după perioada antică unul dintre cei mai mari sculptori, fiind un „uomo universale“ tipic al renașterii italiene. El a influențat perioada renașterii ca manierist, sculptor, bijutier, scriitor și compozitor.
Benvenuto Cellini () [Corola-website/Science/304435_a_305764]
-
prestigiu. Johannes Honterus moare la 23 ianuarie 1549 în Brașov și este înmormântat în Biserica Neagră. Pe mormântul lui se află inscripții și sculpturi excepționale. În curtea Bisericii Negre din Brașov se află Statuia lui Johannes Honterus, o operă a sculptorului berlinez Haro Magnussenm, dezvelită în 21 august 1898. Pe soclul monumentului se află două basoreliefuri din bronz. Placa de pe latura vestică îl arată pe umanist în tipografia sa, unde s-au realizat primele tipărituri în anul 1539, iar cea de pe
Johannes Honterus () [Corola-website/Science/298028_a_299357]
-
(*10 octombrie 1901, Borgonovo/Elveția -†11 ianuarie 1966, Chur/Elveția) a fost un sculptor și pictor elvețian, cunoscut mai ales pentru sculpturile sale în stil suprarealist iar mai târziu pentru reprezentarea filiformă a figurilor omenești. Giacometti este originar din provincia Ticino de limbă italiană a Elveției, unde s-a născut în 1901 în orașul
Alberto Giacometti () [Corola-website/Science/298033_a_299362]
-
(n. 9 aprilie 1941, Timișoara) este un sculptor și scriitor de limba germană, șvab originar din Banat, România. Este considerat un reprezentant al artei concrete și avangardist printre transavangardiști. Ultima sa lucrare figurativă a fost executată în 1966, când a terminat facultatea, mai precis lucrarea de diplomă. este
Ingo Glass () [Corola-website/Science/312500_a_313829]
-
La biserica mică s-au făcut lucrări de consolidare, s-a refăcut tavanul și acoperișul, s-a executat pictura în frescă de către pictorul "Iulian Lambrău" și s-a înlocuit catapeteasma cea veche, care era putredă, cu una nouă, lucrată de sculptorul "Costică Moroiu" din București. La biserica mare s-a restaurat pictura murală de către pictorița "Gabriela Ștefăniță", s-a restaurat catapeteasma atât lemnul cât și icoanele de către pictorița "Elena Constantin", s-au schimbat geamurile, s-a refăcut pardoseala și s-a
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
au luat inițiativa ridicării unui monument comemorativ al marii lupte pentru apărarea țării de la Valea Albă. S-a format un comitet condus de profesorul V.A. Urechia, care s-a ocupat de strângerea de fonduri. Monumentul a fost realizat de sculptorul alsacian Visenberger și a fost inaugurat la 27 octombrie 1897, printr-o înălțătoare sărbătoare patriotică. Printre primii scriitori care au poposit aici s-a aflat poetul și diplomatul Dimitrie Bolintineanu, aflat în toamna anului 1857 într-o călătorie prin Principatul
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Steagul Roșu al Muncii și ordinul „Insigna de onoare”. Kiril Iliașenko a încetat din viață la data de 21 aprilie 1980, în municipiul Chișinău, fiind înmormântat în Cimitirul Central din capitala RSSM. În anii '80 ai secolului al XX-lea, sculptorul I. Poniatovski a executat la mormântul liderului sovietic un monument în marmură albă pe postament din granit, având ca piesă centrală bustul lui Kiril Iliașenko lucrat în tehnica altoreliefului. Pe postamentul de granit, este sculptat cu caractere Kirilice numele „Kiril
Kiril Iliașenko () [Corola-website/Science/312562_a_313891]
-
în acelaș timp și de domeniul teoretic, fiind cooptat în comitetul de redacție al revistei „Simetria”, unde a publicat o serie de articole care se vor distanța de linia moderat-conservatoare încă prezentă în arhitectura vremii. Fiul arhitectului Bubi Georgescu, , este sculptor
Haralamb Georgescu () [Corola-website/Science/312580_a_313909]
-
monument de arhitectură), folclorul și obiceiurile strămoșești ale românilor de pe aceste meleaguri, fac din comuna Cizer un areal de convergență turistică de necontestat. Bogația culturală și frumusețile acestor locuri se pare că au avut un rol primordial in evoluția operei sculptorului Victor Gaga a scriitorului Costel Baboș, oameni de cultură ai acestor meleaguri si a binecunoscutul interpret de muzica populara Vasile Coca fiu al comunei Cizer.
Comuna Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/312586_a_313915]
-
să se șteargă din memoria bălțenelor numele celor care au participat la construcția catedralei. Ornamentul catedralei este făcut de către Franț Rill din București; catapeteasma - I. Babic (București); pictura - D. Norocea (Curtea de Argeș) și Wodok (București); scaunele arhierești, stranele și ușile catedralei - sculptorul Dumitrescu (București), pardoseala - firma Schmidgen (București); iar instalația electrică Silvestru Vatrici din Bălți . Lucrările de construcție se terminaseră din toamna anului 1933. Deoarece se făcuse toamna târzie s-a hotărât, potrivit dorinței regelui, sfințirea cu tot fastul cuvenit să aibă
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
cel Mare și pe Burcel cu boul în brazdă, așa cum l-a întâlnit Ștefan cel Mare în acea zi de Duminică a anului 1498. Celălalt monument, care cântărește câteva zeci de tone și a fost realizat în anul 1994 de sculptorul Gheorghe Alupoae, este al unei femei din bronz. Femeia, care simbolizează Dacia Traiană, este prezentată cu ambele mâini ridicate deasupra capului rupând Pactul Ribbentrop-Molotov (1939) prin care s-a hotărât anexarea de către URSS a Basarabiei, uitându-se spre harta Moldovei
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
În perioada următoare, florile pictate - ca natură statică - vor fi unul din genurile preferate ale artistului, cu precădere între anii 1919-1928. Beatrice Bednarik Violența Primului Război Mondial a adus o oprire bruscă a compozițiilor sale simboliste. Ca membru al Grupului Artștilor și Sculptorilor din timpul războiului, s-a stabilit în Iași, în timpul când Bucureștiul a fost ocupat de trupele germane și s-a angajat cu îndemânare în grafică și în picturi viguroase. La sfârșitul primului Război Mondial, Locotenentul Ignat Bednarik este decorat cu
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
o înfățișare cât mai plăcută. Pot fi amintiți arhitecți de seamă precum: Ion Mincu, Petre Antonescu, Alexandru Orăscu și alții. Sculptura aduce elemente noi, moderniste, prin schimbarea stilului de lucru și al viziunii artistice, fiind realizate numeroase capodopere artistice. Diferiți sculptori realizează sculpturi în piatră, lemn sau modelaj precum: Karl Storck, Carol Storck, Ion Georgescu, Wladimir Hegel, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși. Pictura aduce o întreagă paletă de schimbări, majoritatea pictorilor români făcându-și studiile la Paris, la München sau în
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Storck, german la origine se stabilește în București și având un stil neoclasic, realizează o operă variată, remarcându-se în "portretistică" („portretul lui "Theodor Aman"”) dar realizând și numeroase monumente, cum ar fi: "„Domnița Bălașa”", "„Spătarul Mihail Cantacuzino”" (București). Acest sculptor are o contribuție deosebită în ceea ce privește începuturile învățământului academic, predând la catedra de sculptură din București. Fiul său, Carol Storck fiind elevul acestuia, își va continua studiile în Italia și Statele Unite ajungând astfel la un nivel profesional de invidiat. "Carol Storck
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
neoclasicismului lui Georgescu este Ștefan Ionescu-Valbudea, ce pune accent pe anatomia umană, caracterizată prin forță și dramatism. Dintre lucrările sale se remarcă „Mihai Nebunul” și „Speriatul” fiind tratate cu un modelaj nervos, anticipând opera îndrăzneață a lui Paciurea. Un alt sculptor, "Wladimir Hegel" de origine poloneză, stabilit în București realizează câteva lucrări importante printre care se numără și „Monumentul pompierilor din Dealul Spirii” din București. Acesta, în calitate de profesor îi va avea ca elevi pe Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși. La începutul
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
pline de puritate. Pe lângă universul rural, Camil Ressu abordează și lumea citadină a intelectualilor și artiștilor, realizând portrete pline de lirism („Portretul de fetiță”, „Terasa Oteteleșeanu”). În prima jumătate a secolului XX sculptura românească va fi marcată de doi mari sculptori, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși. Numit și „Luchian al sculpturii românești”, Dimitrie Paciurea aduce o notă de modernism în sculptura românească. Paciurea a studiat la „Școala de Arte Frumoase din București” avându-l ca profesor pe Wladimir Hegel. Între anii
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
grecești. Scena de pe fronton a fost sculptată de către Wladimir Hegel și poartă numele "Lecția de Anatomie". La momentul inaugurării, edificiul era unic în Europa. Institutul de Anatomie adăpostește piese anatomice de o inestimabilă valoare, aici remarcându-se ecorșeul realizat de sculptorul Constantin Brâncuși. Clădirea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Clădirea Institutului de Anatomie are o formă rectangulară, datorată extinderii realizate după anii '90, și cuprinde trei niveluri: demisol, parter
Institutul de Anatomie Iași () [Corola-website/Science/312117_a_313446]
-
se află bustul compozitorului Gheorghe Stephănescu (1843 - 1925), fondatorul Operei Române. Pe fațada clădirii, în locul a două arcade mai mici, care le încadrau inițial pe cele trei mari, au fost montate două basoreliefuri, unul care înfățișează o scenă de operă (sculptori Zoe Băicoianu și Boris Caragea), iar celălalt, zborul unor balerini (sculptor Ion Vlad). În sala de spectacole se găsește un candelabru cu 100 de brațe de cristal aurit. Ocazional se țin spectacole și în Foaierul Galben, care are o capacitate
Opera Națională București () [Corola-website/Science/312239_a_313568]