19,447 matches
-
Vreau, îi zice madamei, o fată care să fie... - Scuză-mă, îl cenzura Menașe, dar băiatul se spala pe dinți și nu aș vrea să... Poate vii mai târziu! Kleinergrois se trezi pe palier, cam nedumerit. Oamenii nu mai au simțul umorului, se gândi. Și sună, mașinal, la ușa lui Boris Israelovici Glazpapier. - Intră, intră, îl pofti gazda cu jumătate de gură. Ce faci? - Am venit să-ți povestesc o anecdotă, spuse vesel dentistul. Un israelian se duce la Roma și
SCHIŢE UMORISTICE (3) – SIMŢUL UMORULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367914_a_369243]
-
au desființat înseamnă că nu există. Nu-mi veni mie cu gogoși... Kleinergrois bătu în retragere, pretexta că se grăbește și ieși, convins că a greșit. Cui se apucă el să povestească o glumă? Unui fost activist sindical, lipsit de simțul umorului? Sună la Eliahu Iliescu. Asta e un românaș de-al nostru, se gândi, un băiat care știe ce-i o glumă, nu un cap pătrat care, dacă îl scoți din ale lui, face stop cerebral. Îi deschise doamna Iliescu
SCHIŢE UMORISTICE (3) – SIMŢUL UMORULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367914_a_369243]
-
Kleinergrois, cu puțin efort reuși într-o jumătate de oră să povestească „Capra cu trei iez”i și să se vadă plecat. E clar, se gândi, viața e dură, nimănui nu-i mai arde de distracții, oamenii și-au pierdut simțul umorului. Intră trist în propriul lui apartment. - Pe unde umbli, domnule? Auzi o voce bine dispusă. Te aștept de peste o oră, nici măcar soția matale nu știa unde ai dispărut. Simon Seinerovici ședea în fotoliu și se delecta cu o cafea
SCHIŢE UMORISTICE (3) – SIMŢUL UMORULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367914_a_369243]
-
o cafea. - Ce ești așa de supărat? Hai să-ți spun o anecdotă, să te înveselesc. Dar lui Kleinergrois nu-i mai ardea de nici o glumă... Dorel SCHOR Tel Aviv 1 august 2014 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (3) - SIMȚUL UMORULUI / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1311, Anul IV, 03 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SCHIŢE UMORISTICE (3) – SIMŢUL UMORULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367914_a_369243]
-
promițător, cu toate stângăciile inerente vârstei sale poetice. În primele două volume citate, Adrian Trifan cultivă o poezie de factură clasică, la care se reține o anume muzicalitate, o atenție aparte acordată prozodiei cizelată în chip parnasian, cu un evident simț al limbii și, mai ales, prospețimea, sinceritatea, candoarea adolescentină a trăirilor caligrafiate cu finețe și reală emoție. Vădita predilecție pentru un discurs liric de o subliniată muzicalitate îl face, adesea, să-și apropie cu reușite notabile, matricea stilistică a poeziei
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
sunt canibali! Asta îmi lipsea acum, poveștile lui So! Decât să fiu mâncată de kemași, mai bine mă dezintegrează o sferă. -- Ai grijă ce îți dorești, i-am șuierat cu ochii pe sfera care apăruse deasupra noastră paralizându-mi toate simțurile. Din pâlcul de iarbă în care eram întinse, vedeam clar cercurile luminoase, clipind ca și cum mecanismul deschisese zeci de ochi. Nu mai aveam timp de nimic, nici măcar să ne aruncăm în râu, presupunând că sferele evitau apa. So închise ochii, așteptând
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
cel puțin două dintre însușirile lui fundamentale: echilibrul și muzicalitatea, tocmai ceea ce îl îndreptățește pe George Călinescu să definească sonetul drept „o compunere muzicală”. La rândul său, Rainer Maria Rilke, autorul Sonetelor către Orfeu definea muzica drept o ,,metaforă a simțurilor”. Și regulile încă nu s-au terminat. Una dintre acestea-formulată de Boileau în poemul L'art poétique-ne interzice să repetăm un cuvânt în cuprinsul unui sonet, cu excepția conjuncțiilor și a prepozițiilor. O altă cerință obligatorie a sonetului, de fapt sarea
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
o bună călăuză în viață, mi-a dat o stabilitate din punct de vedere emoțional, ajutându-mă să-mi formez o scară a valorilor de care să mă folosesc și astăzi. Mama, exponenta unei educații tradiționale în care primează bunul simț, a rămas pentru totdeauna icoana sufletelor noastre. Ființa care ne purta de grijă mereu, cu blândețe și afecțiune, ne-a dăruit în permanență căldură sufletească și multă iubire. Dar totuși, neuitând ca în momentele când eram neascultătoare, să devină riguroasă
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
cineva nu este determinat să oprească gândul rău de la început, acesta pătrunde în mintea lui și-i argumentează că nu este chiar atât de rău. Dacă omul acceptă și acest stadiu, gândul devine poftă și-i hrănește mintea, imaginația și simțurile. Până aici fiind războiul nevăzut” - iată școala Filocaliei și a Spiritualității Răsăritene autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai probabil cel mai puțin, adică în temnițele
VALERIU GAFENCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367322_a_368651]
-
cineva nu este determinat să oprească gândul rău de la început, acesta pătrunde în mintea lui și-i argumentează că nu este chiar atât de rău. Dacă omul acceptă și acest stadiu, gândul devine poftă și-i hrănește mintea, imaginația și simțurile. Până aici fiind războiul nevăzut” - iată școala Filocaliei și a Spiritualității Răsăritene autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai probabil cel mai puțin, adică în temnițele
IOAN IANOLIDE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367337_a_368666]
-
sistem nu se uită ușor, trec de la un partid la altul - după cum bate vântul șanselor de propășire personală. Totuși o ordine trebuie să existe peste tot, niște legi la care căznesc „ai noștrii” tot înceracă s-o fundamenteze, mai există simțul civic, la noi e tare amorțit dacă nu căzut cu totul la pământ. De multe ori nu neapărat autoritățile și legile trebuie să-(l)se)impună, trebuie să ni-l autoimpunem, există o măsură în toate, inclusiv a bunului simț
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
simțul civic, la noi e tare amorțit dacă nu căzut cu totul la pământ. De multe ori nu neapărat autoritățile și legile trebuie să-(l)se)impună, trebuie să ni-l autoimpunem, există o măsură în toate, inclusiv a bunului simț, o rușine, un respect elementar, o sinceritate și cu ce se mai asociază ele... Ne mai gospodăream și noi singuri și nu neapărat în „foruri democratice” ca să cadă bine „europenilor” și nu neapărat ca înainte, pe bază de convocator și
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
de a fi și de a se raporta la semenii săi, la fiecare în parte într-un mod deosebit și unic fiind foarte respectuos, accesibil și deschis toate acestea descoperind, în persoana sa, o generozitate și o etică a bunului simț pe care le-a cultivat de-a lungul întregii sale vieți și care astăzi le întâlnești tot mai rar!... Părintele Nicodim mai are și calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun care
UN GAND LA O DEOSEBITA ANIVERSARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367385_a_368714]
-
a dinamismului eu-lui într-un prezent, în care fuzionează și se identifică trecutul și prezentul, amintirea și speranța, este eternă prezența în Dumnezeu, Care posedă ceea ce voiește și voiește ceea ce posedă”. Prin această dublă unificare, sufletul atinge unitatea profundă a simțurilor și a înțelegerii (al treilea aspect). Cunoștința și iubirea devin una. A-L simți și a-L cunoaște pe Dumnezeu vor fi unul și același lucru. Unificarea întregului dinamism uman necontenit sporită ne revelează aspectul cel mai profund al spiritului
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
perspectivelor sociale și profesionale, a unei armonii care se exprimă precar și dezamăgitor, de depreciere marcată, răsturnarea și chiar dispariția unor valori considerate perene. Invazia concertată a trivialității și promiscuității defulate acum, într-un chip impersonal dar monstruos, agresând bunul simț și dreapta cumpenire sub toate aspectele, pătrunderea fără noimă, din afară, a unor kitsch-uri etice și estetice pretins modelatoare (în realitate, devastatoare!), toate și multe altele grăbind apropierea „fundăturii” din care iată, nu am mai ieșit după mai bine
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367405_a_368734]
-
mulți ani la școala de gospodărie rurală, devenită după război Gimnaziu unic și apoi Școala elementară de 7 ani, de unde a și ieșit la pensie. A fost o învățătoare de o delicatețe aparte, grijulie și blândă, gospodină desăvârșită, cu un simț al maternității dovedit - fiind mama exemplară a patru copii bine educați, instruiți și la casele lor, în profesii și funcții care onorează orice comunitate : Venera, Ecaterina, Ileana și Walter. În anii prigoanei comuniste a suferit, alături de soțul ei, de pe urma solidarității
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
la prima vedere parcă de nerezolvat. Introducerea Imnului național, de către autoare, în primele pagini ale cărții, arată dorința autoarei de a se declara patriotă, de a se mândri că este româncă (adaug eu: româncă-olteancă!), care se exprimă pasional, curajos, cu simțul răspunderiidespre problemele contemporane ale tinerilor și tinereții, ale românilor și deci ale României. Marinela Preoteasa a apărut în volum sporadic; activitatea sa profesională, seriozitatea cu care se angajează în orice muncă pe care o desfășoară, calitatea de editor de cărți
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
la prima vedere parcă de nerezolvat. Introducerea Imnului național, de către autoare, în primele pagini ale cărții, arată dorința autoarei de a se declara patriotă, de a se mândri că este româncă (adaug eu: româncă-olteancă!), care se exprimă pasional, curajos, cu simțul răspunderiidespre problemele contemporane ale tinerilor și tinereții, ale românilor și deci ale României. Marinela Preoteasa a apărut în volum sporadic; activitatea sa profesională, seriozitatea cu care se angajează în orice muncă pe care o desfășoară, calitatea de editor de cărți
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367426_a_368755]
-
se ascundea într-o gură de canal, respira anevoie, multe cadavre putrezeau dedesubt. Încet intrăm în delta lui Venus, cineva ne îndrumă. Așa o fi fost și călătoria spre centrul Pământului. În grădina Binelui și Răului nu intră oricine, mult simț de orientare, noblețe, altele , trebuie să ai. În suburbie se ascunde un Buddha, pe trupul său era scris întregul cod etic al omenirii. Cum poți măsura viteza unei căsătorii de amatori? Torturați-l pe artist și veți merge în Iad
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
Kosovo. Aceste dialecte trebuie să se ia că fundament pentru viitoarea literatura a romilor.” (pag. 18) Aceste planuri de a standardiza limba romilor au început cu peste 10 ani înainte de Convenția de la Varșovia, în 1990. Ceea ce sfidează logică și bunul simț este hotărârea adoptării unei limbi internaționale de către 4 persoane fără ca milioane de romii să știe. Aceste milioane de romi vorbesc peste 1000 de dialecte diferite prin pronunție și chiar prin unele reguli gramaticale. Nu s-a ținut seama că romii
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
fiica lui, la regele Angliei și la prima arhiepiscopie. Fiecare cu metoda lui. Țintă? Nu opere de artă mărețe, nu putere politică la palat, nu înălțarea numelui unui om. Țintă civilizării este șlefuirea caracterului uman, a înălțării moralității, a bunului simț și a respectului. A îmbunătățirii nivelului de trai prin a avea: - un corp curat - un oraș curat - o minte curată - o inimă curată. Referință Bibliografica: Marea Britanie, românii - Hoinari prin lume / Olivia Dumitru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2184, Anul
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
fi împreună, pentru a se îmbrățișa și a se sătura de sărutările sale pasionale. Când o săruta, o umplea de foc, ardea toată. Simțea că nu mai are aer, se sufocă de atâta pasiune. În Ana începeau să se descopere simțuri pe care nici nu bănuise că le are. Începea să devină femeie, fără să fie. Costache nici nu știa că Ana este încă virgină, cunoscând proasta reputație a celorlalte surori ale sale. Se aștepta să-i cedeze cât mai repede
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
din cupa sutienului. La început Ana avea senzația că cineva vrea să-i pângărească trupul cu aceste atingeri, dar senzațiile ce se transmiteau prin podul palmei partenerului de joacă și al degetelor sale pline de înțepături de ac, îi adormi simțul veghii, se abandonă în mâna vicleanului croitor, care îi desfăcu nasturii bluzei și își strecură degetele sale perverse și scotocitoare pe sub sutien ajungând la cele două rodii coapte și tari ale căror turnulețe începeau să se întărească. Ana se cabră
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
Trupurile li se împreunară, se simțeau broboanele de apă sub ele. Mâna lui Costi coborî spre pulpele Anei. De atâta frământare în timpul jocului lor, picioarele îi erau descoperite, fusta se ridicase până sus. Începu să le mângâie, din ce în ce mai aproape de cuptoraș. Simțurile de veghe ale Anei, oricât erau de amorțite din cauza plăcerilor incomensurabile, care i se ofereau în această poiană pustie, intră în alertă. Costi încă se juca cu rodiile Anei aproape coapte, niște sâni frumoși, rotunzi, tari și cu niște vârfulețe
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
sufletul nostru, întunericul dispare. Dar pentru a se face dreptate, este nevoie de curaj, de luptă. Această luptă se dă în interiorul nostru, apoi în exterior. Cel mai nobil mijloc de luptă în exterior este cel al dialogului dus cu bun simț, găsirea unui factor comun al discuției, rațiunea în felul acesta stăpânind pornirile sălbatice, animalice. La ce ne poate folosi agresivitatea animalică? Socrate spunea: „Între a face rău cuiva și a-i face o nedreptate, nu e nici o deosebire. Nu trebuie
URA – SENTIMENTUL VIEŢII NEÎMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366759_a_368088]