6,398 matches
-
necesitatea compromisului riscă să altereze proiectul revoluționar, de unde și alternanța unor faze de confruntare și de pauză. Problema ce se pune atunci este determinarea gradului de confruntare posibilă care să nu comporte riscul căderii regimului, dar și a gradului de socializare - de acceptare măcar parțială și formală a normelor ordinii internaționale - acceptabil fără afectarea naturii regimului. Fazele de socializare sunt adesea urmate de secvențe de repliere și de tensiuni din pricina temerii provocate de costul acestora, mai ales pe plan intern. într-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ce se pune atunci este determinarea gradului de confruntare posibilă care să nu comporte riscul căderii regimului, dar și a gradului de socializare - de acceptare măcar parțială și formală a normelor ordinii internaționale - acceptabil fără afectarea naturii regimului. Fazele de socializare sunt adesea urmate de secvențe de repliere și de tensiuni din pricina temerii provocate de costul acestora, mai ales pe plan intern. într-adevăr, regimurile comuniste se tem ca o prea mare integrare în ordinea internațională să nu aibă o influență
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
populațiile. De unde și campaniile de represiune, reactivarea periodică a teoriei complotului, închiderea frontierelor, controlul strict exercitat asupra fluxurilor informative, restricția schimburilor și limitările draconice impuse libertății de circulație. Dar această politică a replierii duce la izolare și la pierderea beneficiilor socializării: schimburi comerciale, acces la tehnologii, ameliorare a puterii relative, atenuare a tensiunii. Coreea de nord* rămâne cea mai emblematică ilustrare a acestui fenomen. Mai mult, o socializare prea îndrăzneață provoacă, în interiorul sistemului comunist, contestare, așa cum a dovedit-o mai ales
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
circulație. Dar această politică a replierii duce la izolare și la pierderea beneficiilor socializării: schimburi comerciale, acces la tehnologii, ameliorare a puterii relative, atenuare a tensiunii. Coreea de nord* rămâne cea mai emblematică ilustrare a acestui fenomen. Mai mult, o socializare prea îndrăzneață provoacă, în interiorul sistemului comunist, contestare, așa cum a dovedit-o mai ales disputa revizionismului între URSS și China. în realitate, dilema este de nedepășit. Fie partidul-stat sfârșește prin a adera la ordinea internațională, dar își pierde legitimitatea; fie rămâne
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
izbutește, probabil, să depășească dilema. Această inserție se realizează fără vreo concesie acordată ordinii occidentale, cu o substanțială ameliorare a poziției sale relative în echilibrul puterilor și o exportare a sistemului său social în teritoriile cucerite în Europa de Est. Totuși, această socializare fără concesii nu se poate defel prelungi, așa cum o arată tensiunea care precedă moartea lui Stalin* - blocada Berlinului, războiul din Coreea etc. Prin strategia coexistenței pacifice, conducătorii sovietici au impresia că pot să depășească dilema. în realitate, o agravează. Sub
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de la Helsinki, care-i garantează URSS granițele din 1945 și schimburi tehnologice, dar care implică apărarea drepturilor omului, Brejnev* declanșează mișcarea disidenței*. în 1989, renunțând la folosirea violenței pentru împiedicarea prăbușirii democrațiilor populare, Gorbaciov* alege cooperarea cu occidentul și definitiva socializare a URSS în ordinea internațională. Dar, prin acest gest, dezagregă principiul de legitimitate a URSS și îi grăbește dispariția și, în același timp, pe aceea a sistemului comunist mondial și a contra-societății sale internaționale. POSTCOMUNISM DIFICILA DECOMUNIZARE Căderea Zidului Berlinului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
printr-o teatralizare. Procesul se adresează maselor care trebuie să se mobilizeze și să solidarizeze cu puterea, nouă incarnare a paradisului, și să-i condamne pe acuzați, noi reprezentanți ai diavolului. Această formă spectaculară a terorii este un mod de socializare politică masivă și accelerată. Stalin face strălucitoarea demonstrație a atotputerniciei sale, silindu-i pe acuzați să mărturisească crime absurde. și cu cât acești acuzați sunt mai sus plasași în partidul-stat*, cu cât demonstrația este mai probantă, cu atât indivizii, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
moderați și evită intervenția PCP, în timp ce generalul Eanes fragmentează bastioanele stângii MFA. Mișcarea și-a trăit vremea, chiar dacă în Constituția din 2 aprilie 1976 o serie de formule exaltă încă alianța cu poporul pentru „dezvoltarea pacifică a procesului revoluționar” ori „socializarea mijloacelor de producție și a bogăției” ori chiar „aproprierea colectivă”. în cursul anului 1976, democrația se consolidează cu alegerea lui Eanes ca președinte al Republicii; iar Mario Soares devine șeful primului guvern constituțional. în ciuda eșecului său, PCP își menține și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Capitalului. Invers, raporturile sociale influențează dezvoltarea tehnică. Astfel, pentru Marx, lumea „burgheză”, spre deosebire de feudalitate, „nu poate exista fără să revoluționeze constant instrumentele de lucru”, proces care angajează o dinamică „pozitivă”, cel puțin atât timp cât condițiile de dezvoltare a producției - în special socializarea progresului științific și tehnic - nu intră în contradicție cu raporturile sociale proprii burgheziei, ceea ce, în opinia lui, nu va întârzia să se întâmple după un anumit timp. Tehnică și politică la Lenin Lenin* reia această temă într-un mod oarecum
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de mai sus, dar într-un sens negativ pentru orientali. Într-un mod pur rațional, un sistem dezvoltat (coerent) încurajează perpetuarea speciei umane; mama care naște beneficiază de anumite bonusuri salariale, iar copilul de condiții optime de îngrijire și dezvoltare (socializarea nașterii). În anumite țări din Orientul Apropiat asistăm la adevărate calamități: economice, juridice, politice și sociale, unde speranța de viață este în jur de 40 de ani, nașterile sunt numeroase, iar nivelul de trai deosebit de scăzut. Oamenii își urmează credința
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
dezvoltă abilități înalt specializate; interdependența indivizilor este minimalizată; se practică centrarea pe individ, și nu pe grup; randamentul mare amplifică posibilitățile de promovare. În leadership‑ul de tip J, angajarea se face pe întreaga viață, așa încât controlul se exercită prin socializare; mișcările în interiorul organizației tind să fie pe orizontală, și nu pe verticală; muncitorii nu sunt bine specializați, ci posedă o pregătire universală, de aceea pot fi mutați dintr‑o parte în alta; se încurajează munca în echipă, cooperarea; există o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a autorității a existenței intereselor divergente dintre grupurile sociale. Conceput în acest mod, conflictul nu mai îndeplinește exclusive funcții negative, nu mai este privit ca sursă de dezintegrare socială. Dimpotrivă, potrivit lui Coser (1956), conflictul social este un factor important de socializare la nivel colectiv. Patru sunt funcțiile prin care conflictul realizează socializarea la nivel colectiv: • este un factor de inovare și schimbare socială, conduce la apariția unor noi forme sociale de unificare și integrare; • contribuie la creșterea și întărirea coeziunii sociale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acest mod, conflictul nu mai îndeplinește exclusive funcții negative, nu mai este privit ca sursă de dezintegrare socială. Dimpotrivă, potrivit lui Coser (1956), conflictul social este un factor important de socializare la nivel colectiv. Patru sunt funcțiile prin care conflictul realizează socializarea la nivel colectiv: • este un factor de inovare și schimbare socială, conduce la apariția unor noi forme sociale de unificare și integrare; • contribuie la creșterea și întărirea coeziunii sociale a grupurilor aflate în conflict; • duce la apropierea beligeranților, prin elaborarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al conflictului, dat de faptul că el este generat de repartiția inegală a puterii specifică oricărei societăți umane; 2. funcțiile pozitive ale conflictului, acesta protejând sistemele sociale de osificare, permițând schimbarea și consolidarea echilibrului, în fine, contribuind la procesele de socializare. Sociologia radicală merge și mai departe, considerând conflictele nu doar un motor al schimbării sociale, ci și al creării permanente a societății înseși. Deși sociologia radiografiază mai bine conflictele sociale, ea rămâne la un nivel prea mare de generalitate și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
viitori, într-o manieră pro-activă: 1. depunerea unor eforturi pentru achiziționarea și menținerea rezervorului de resurse; 2. acționarea de îndată ce apar primele semne ale unei probleme; 3. încercarea de a ocupa o poziție adecvată resurselor posedate (Hobfoll, 2001, p. 352). Ideile socializării, obiectivizării și evoluției controlate a stresului, introduse de Hopfoll, sunt de mare importanță pentru înțelegerea stresului organizațional. Ele lărgesc perspectiva teoretică de abordare a stresului, dar deschid și semnificative posibilități privind gestiunea dinamicii stresului organizațional. La finalul prezentării celor câteva
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
redefinirea muncii; redefinirea și clarificarea rolurilor ; îmbunătățirea mediului fizic) •programarea eficientă a timpului de lucru • schimbarea structurii și proceselor organizaționale (sisteme de recrutare, selecție și remunerare) • exerciții fizice colective și programe de sănătate Scop: îmbunătățirea potrivirii dintre angajat și organizație. • socializarea anticipatorie • ameliorarea comunicării, luării deciziilor, managementul conflictelor • dezvoltarea organizațională • managementul carierei • proiectarea unei politici organizaționale competitive, axată pe tehnologii moderne de management; • efectuarea unor studii periodice de diagnoză organizațională. Scop: instituționalizarea proceselor și serviciilor de sănătate. • fitness • programe de binefacere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unor aspecte cum ar fi: perceperea limbajului, înțelegerea discursului, memorizarea propozițiilor și a textelor, achiziția și elaborarea limbajului. Contribuții remarcabile în acest domeniu au adus o serie de cercetători preocupați atât de investigarea achiziției lingvistice cât și de fenomenul de socializare a copiilor (Wallon, Vîgotski, Luria, Piaget, Lorenz K., Broadbent D., Chomsky N.). Problemele emisiei vocale, a perceperii și înțelegerii sunt cel puțin la fel de importante ca psihologia limbajului și problema achiziției și structurării treptate a limbajului în cadrul comunicării interumane. 3. Comunicarea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
personalul didactic cât și cu ceilalți copii. Informații audiologice și protezare: subiectul a fost diagnosticat cu hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală. Nu a purtat niciodată aparate auditive. A beneficiat de implant cohlear la vârsta de un an și zece luni. Nivelul socializării: posedă deprinderi adecvate de igiena personală, de servire a mesei, îmbrăcare și schimbare a ținutei conform vârstei cronologice, adică reușește singură să facă aceste sarcini. Nivelul de sociabilitate este conform vârstei, fiind influențat de dificultățile în comunicarea verbală pe care
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
stau la baza unei pedagogiii și a unei educații moderne; • să cunoască cum să transmită și să adapteze conținuturile disciplinelor predate (în cazul meu este vorba de aria curriculară Terapie educațională complexă și integrată, respectiv disciplinele/modulele Formarea autonomiei personale, Socializare, Terapie ocupațională, Ludoterapie și Stimulare cognitivă) la cerințele și particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; • să cunoască strategiile didactice necesare conceperii, organizării, proiectării și desfășurării cu eficiență a activitatilor terapeutic-recuperatorii. Totalitatea acestor calități îl transformă pe cadrul didactic într-
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
sistem psihic, având conotații negative ce pot dezorganiza personalitatea și sub aspect social (atitudini, motivație școlară, stimă de sine, modul de interacțiune în grup). Limbajul poate fi înțeles ca cea mai importantă formă de comunicare, realizând adaptarea socială a indivizilor (socializarea). Achiziționarea limbajului este determinată de factori biologici și cognitivi, avându-și originea în dezvoltarea structurilor senzorio- motorii ale fiecarui individ. În acest context, conceptul de disponibilitate asociat însușirii limbajului, vizează pregătirea și maturizarea biologică (cognitivă) pentru anumite achiziții lingvistice și
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
peste patruzeci), completate de referințe bibliografice ș&ț, dezvoltă conceptele prezentate, iar trimiterile șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor). Au fost alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Gilles Profesor de sociologie la Universitatea din Poitiers ACULTURAȚIE, ALIENARE, ANOMIE, ASOCIAȚIE, ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea Lille III MONDIALIZARE FRANCARD Michel Profesor de sociolingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu BLANCHET Philippe) GRANIER Roland Profesor emerit de științe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a numărat șiJohn Powell ă provine din vocabularul antropologilor nord-americani de la sfârșitul veacului al XIX-lea. Popularizat de școala culturalistă, el desemnează În același timp, În grade sau modalități specifice (de natură formală sau materială), mecanismele de Învățare și de socializare, integrarea unui individ Într-un mediu care Îi este străin și, În linii generale, procesele și schimbările provocate de interacțiunile sau de contactele directe și prelungite Între grupuri etnice diferite cu ocazia invaziilor, colonizărilor sau migrărilor, indiferent dacă este vorba
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
in Seven American Indian Tribes, New York, Appleton Century. MALINOWSI Bronislaw (1970), Les Dynamiques de l’évolution culturelle. Recherches sur les relations raciales en Afrique, trad. fr., Paris, Payot (prima ediție În engleză: 1945). Φ Bricolaj, Culturalism, HIBRIDITATE, INTEGRARE, Metisaj, Sincretism, SOCIALIZARE Adaptaretc "Adaptare" Φ INTEGRARE, SOCIALIZARE, Tranzacție Alienaretc "Alienare" Derivat din latinescul alienatio, termenul are mai multe semnificații. În accepțiune juridică, se referă la cedarea unui drept de proprietate, În urma unui contract sau a unei tranzacții. Într-un sens mai pasiv
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
New York, Appleton Century. MALINOWSI Bronislaw (1970), Les Dynamiques de l’évolution culturelle. Recherches sur les relations raciales en Afrique, trad. fr., Paris, Payot (prima ediție În engleză: 1945). Φ Bricolaj, Culturalism, HIBRIDITATE, INTEGRARE, Metisaj, Sincretism, SOCIALIZARE Adaptaretc "Adaptare" Φ INTEGRARE, SOCIALIZARE, Tranzacție Alienaretc "Alienare" Derivat din latinescul alienatio, termenul are mai multe semnificații. În accepțiune juridică, se referă la cedarea unui drept de proprietate, În urma unui contract sau a unei tranzacții. Într-un sens mai pasiv, desemnează distanța, Îndepărtarea sau destructurarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]