12,660 matches
-
organizaționale .......................................... 169 2. Structurarea și logica câmpurilor organizaționale .......................... 172 3. Aplicație a teoriei câmpurilor organizaționale - studiu de caz .......... 176 VIII. Considerații finale ................................................................ 196 Bibliografie ........................................................................ 202 I. Introducere Analiza formelor de organizare socială este o preocupare relativ recentă a sociologiei. În sociologia clasică, În a doua parte a secolului al XIX-lea, găsim referințe la organizații, dar preocuparea pentru studiul sistematic al acestora Încă nu exista la acea vreme. Aceasta se datorează faptului că organizațiile au Început să se dezvolte În forma
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și o mutație metodologică și ideologică În științele sociale. Astfel, În economie preocupările de studiere a organizațiilor se polarizează În jurul teoriilor behavioriste, a celor preocupate de costurile tranzacționale sau de modelul agent - principal, producând o ruptură În cadrul economiei neoclasice. În sociologie, organizația devine obiect de studiu În calitatea sa de subsistem social. Prin aceasta induce treptat o criză metodologică: distincția individualism - holism metodologic nu mai acoperă În totalitate diversitatea referințelor empirice și a tipurilor de explicații (acțiune vs structură). Centrarea pe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
că emergența organizațiilor În domeniul de studiu al științelor sociale a echivalat cu o „schimbare de paradigmă” În cadrul acestora. Organizațiile sunt surse și forme ale schimbării sau inovării sociale. Din punct de vedere ideologic, studiul organizațiilor devine o preocupare a sociologiei radicale, asociat mai degrabă schimbării sociale decât statu-quoului. Organizațiile sunt, spre deosebire de instituțiile sociale, vectori ai schimbării; În timp ce studiul instituțiilor echivalează cu studiul ordinii sociale existente și a modalităților de impunere a acesteia, a studia organizațiile echivalează cu inventarierea instrumentelor capabile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lor de bază este aceea de actori care prin acțiune reconstruiesc ordinea instituțională existentă. Organizațiile modifică raporturile de putere din societate, intrând astfel și În domeniul de studiu al științei politice și devenind un nivel integrator de analiză pentru economie, sociologie și știința politică. Organizațiile se constituie ca domeniu de studiu Începând cu deceniul al cincilea al secolului trecut. Aceste tendințe pot fi remarcate urmărind dezvoltarea studiului sistematic al organizațiilor. Cum spuneam, traducerea În engleză a studiilor lui Weber și Michels
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
concepțiile neoclasice și manageriale, mult mai limitative, asupra firmelor. Aceste dezvoltări au Însemnat recunoașterea caracterului specific al organizațiilor pe scena socială și mai ales delimitarea conceptului de organizație ca obiect de studiu al științelor sociale. Pe de o parte, În sociologie organizațiile sunt recunoscute ca actori sociali care acționează, utilizează resurse, intră În relații de schimb, dețin proprietate; organizațiile sunt, În concepția lui J. Coleman (1990), actori colectivi; structura socială modernă nu mai conține doar relații Între persoane naturale, ci și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
-ul social, depinde de modul În care această multitudine este structurată, adică tocmai de specificitatea proceselor interne. Organizațiile se constituie așadar În domeniu de studiu de sine stătător În științele sociale și, mai mult decât atât, produc convergențe disciplinare Între sociologie și economie, dar și știința politică. Aceste convergențe se exprimă deopotrivă În spațiul obiectului de studiu al acestor științe, dar și În cel metodologic. Organizațiile sunt o „cale de mijloc” Între preocupările economiei pentru studiul pieței și cele ale sociologiei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociologie și economie, dar și știința politică. Aceste convergențe se exprimă deopotrivă În spațiul obiectului de studiu al acestor științe, dar și În cel metodologic. Organizațiile sunt o „cale de mijloc” Între preocupările economiei pentru studiul pieței și cele ale sociologiei vizând societatea În ansamblu; de asemenea, organizațiile reprezintă compromisul Între acțiune și structură, două distincții metodologice ce divizau, În mod tradițional, economia de sociologie. Lucrarea de față Își propune să introducă un nou mod de analiză. Implicarea acțiunii În cadrul instituțiilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
metodologic. Organizațiile sunt o „cale de mijloc” Între preocupările economiei pentru studiul pieței și cele ale sociologiei vizând societatea În ansamblu; de asemenea, organizațiile reprezintă compromisul Între acțiune și structură, două distincții metodologice ce divizau, În mod tradițional, economia de sociologie. Lucrarea de față Își propune să introducă un nou mod de analiză. Implicarea acțiunii În cadrul instituțiilor și relațiilor sociale (deopotrivă acțiune și structură În analiza organizațională) este o nouă orientare În studiul organizării ca proces de cooperare socială. Ne propunem
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lungul căruia Întâlnim forme de cooperare mediu instituționalizate precum câmpurile sociale ce presupun deopotrivă acțiunea rațională interesată și asumarea unor roluri sociale. Cooperarea socială exercitată În cadrul instituțiilor formale ori organizarea oamenilor În structuri sociale instituționalizate constituie o problemă fundamentală În sociologie. Cooperarea presupune existența unei ordini sociale și arată gradul de coeziune și agregare socială. Solidaritatea organică, invocată de Durkheim, se bazează pe diferențierea funcțiilor sociale, fie ele productive, administrative, familiale etc. și pe integrarea acestora În cadrul proiectului societal. D. Sandu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ceilalți acordă o importanță crescândă problematicii formelor de manifestare a cooperării În cadrul domeniilor de studiu și paradigmelor specifice. Tradițional, clivajul dintre paradigma economică neoclasică și paradigma sociologică Însemna că există o diviziune a domeniului de studiu asociat economiei și, respectiv, sociologiei, dar și a abordărilor lor; economiștii ar fi interesați de relațiile de schimb economice și de acțiunea economică, rațională, utilitaristă, În cadrul piețelor, În timp ce sociologii ar fi mai degrabă preocupați de relațiile sociale, În general, (În special noneconomice) și de rolurile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În care oferta de servicii publice Întră În competiție pe piață cu oferta de servicii private, iar funcțiile productive private devin construcții sociale, ca urmare a creșterii reglementărilor la care sunt supuse), ceea ce face ca sociologii să abordeze relațiile economice (sociologia economică) din perspectivă proprie, dar și economiștii să abordeze relațiile sociale din perspectivă economică (așa numitul „imperialism economic” al Școlii de la Chicago). În cele ce urmează, ne propunem o abordare dialectică a raportului acțiune - instituții care să ne conducă la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
abordare dialectică a raportului acțiune - instituții care să ne conducă la identificarea structurilor de organizare socială și a logicii câmpurilor organizaționale, spații mezo-sociale organizate ce se află pe un continuum Între piețe și organizații (structuri sociale stabile). Vom prezenta o sociologie a relațiilor de schimb economice ce se bazează pe combinarea modelului implicării (embeddedness) acțiunii În relații sociale, prin excelență sociologic, reprezentat de Granovetter (1985) cu teoriile neoinstituționaliste (Coase, 1937, 1960; Williamson 1981; North 1990) și sociologia economică reprezentată, În primul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
stabile). Vom prezenta o sociologie a relațiilor de schimb economice ce se bazează pe combinarea modelului implicării (embeddedness) acțiunii În relații sociale, prin excelență sociologic, reprezentat de Granovetter (1985) cu teoriile neoinstituționaliste (Coase, 1937, 1960; Williamson 1981; North 1990) și sociologia economică reprezentată, În primul rând, de Fligstein (1996) și Bourdieu (2000). Teoria pe care o dezvoltăm este aceea că piețele se „stabilizează” (În sensul reducerii incertitudinii, volatilității și competiției) prin mecanisme culturale, politice și structurale, constituind astfel ceea ce numim „câmpuri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe moștenirea weberiană a acțiunii sociale și pe metodologia Înțelegerii semnificațiilor vehiculate individual, cât și pe moștenirea durkheimiană a faptelor sociale și pe metodologia pozitivistă a „Întregurilor” sociale. Noul mod de analiză se plasează la frontiera disciplinară dintre economie și sociologie contribuind În mod cert la estomparea acesteia și producând un dialog Între cele două științe, fertil teoriei sociale. Motto-ul ce prefațează aceste lucrări este elocvent pentru clivajul clasic ce a caracterizat economia și sociologia, dar, În același timp, constituie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
frontiera disciplinară dintre economie și sociologie contribuind În mod cert la estomparea acesteia și producând un dialog Între cele două științe, fertil teoriei sociale. Motto-ul ce prefațează aceste lucrări este elocvent pentru clivajul clasic ce a caracterizat economia și sociologia, dar, În același timp, constituie punctul de plecare pentru o convergență instituționalistă a științelor sociale. Lucrarea de față se plasează În acest context teoretic și metodologic, deși, concepția pe care vom Încerca să o conturăm nu se identifică În totalitate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la neo-instituționalismul sociologic ce introduce elemente valorice și cognitive În analiza instituțiilor ce produc cooperare. Capitolul al șaselea introduce elemente structurale În analiza cooperării, din punctul de vedere al teoriei schimbului social, teoriilor capitalului social și rețelelor sociale, toate asociate sociologiei economice. Cel de-al șaptelea capitol va introduce un model integrativ al câmpurilor sociale ce poate explica mai bine dinamica acțiune-instituții În realizarea cooperării sociale. Conceptele de bază pe care vom construi demersul teoretic sunt organizare, acțiune, instituții, relații sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În organizații, componenta instituțională este prevalentă În fața celei acționale. Care sunt factorii care determină ca anumite activități să fie organizate pe piață, prin acțiuni, În timp ce altele să fie integrate ierarhic În organizații, adică instituționalizate este Întrebarea fundamentală la care atât sociologii cât și economiștii Încearcă să găsească răspuns. Economia neoclasică a fost puțin preocupată să găsească o soluție adecvată acestei probleme, limitându-se să evidențieze superioritatea tehnologică a integrării activităților economice În organizații/ierarhii. 2. Piețe și organizații R.H. Coase este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
North rezultatul rațional al minimizării costurilor tranzacționale, ci al unui proces de construcție În care actorii implicați operează cu o cunoaștere imperfectă a realității. Concepția lui North se depărtează astfel de realismul economic, apropiindu-se de constructivismul sociologic și de sociologia cunoașterii. Neoinstituționalismul economic reprezentat de R. Coase (1937, 19601), O.E. Williamson (1981, 1991, 1993) sau D.C. North (1981, 1990) echivalează cu o schimbare de paradigmă În economie. Economiștii pleacă de la asumpția că actorii sunt utilitariști (self-interested) și, Într-o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
principal și a incompletitudinii contractelor) a echivalat cu o schimbare de paradigmă În economia neoclasică. Conceptul omniprezent problematicilor anterioare, constituit ca variabilă dependentă În majoritatea cazurilor, cel de instituție (instituția organizației, a contractului ș.a.m.d.) reprezintă pasul decisiv Înspre sociologie, definită de Durkheim (1922,2001) tocmai ca știința instituțiilor sociale. În plus „detronarea” pieței din postura de realitate universală, primordială și neproblematică, abandonarea ideii conform căreia piața funcționează de la sine atâta timp cât resursele sunt limitate și actorii utilitariști au reprezentat schimbări
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
explicate În limitele teoriei neoclasice. „Structurile de guvernare”, cum le numește Williamson (1981), din cadrul organizației au reprezentat o provocare pentru teoria economică. Așa au apărut lucrările lui R. Coase și O.E. Williamson, pionieri ai analizei neoinstituționale În economie. 3. Sociologia economică Prin introducerea În analiză a instituțiilor, adică a normelor constrângătoare ale acțiunii individuale, economiștii s-au apropiat disciplinar foarte mult de sociologie, două domenii mai degrabă antitetice până În acel moment. Pe de altă parte, (r)evoluția epistemologică În economie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
au apărut lucrările lui R. Coase și O.E. Williamson, pionieri ai analizei neoinstituționale În economie. 3. Sociologia economică Prin introducerea În analiză a instituțiilor, adică a normelor constrângătoare ale acțiunii individuale, economiștii s-au apropiat disciplinar foarte mult de sociologie, două domenii mai degrabă antitetice până În acel moment. Pe de altă parte, (r)evoluția epistemologică În economie, prin Încorporarea instituțiilor, a Încurajat preocupările sociologilor de a studia piața și relațiile economice. Sociologia Își are propriile ei antiteze: acțiune - fapte sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
economiștii s-au apropiat disciplinar foarte mult de sociologie, două domenii mai degrabă antitetice până În acel moment. Pe de altă parte, (r)evoluția epistemologică În economie, prin Încorporarea instituțiilor, a Încurajat preocupările sociologilor de a studia piața și relațiile economice. Sociologia Își are propriile ei antiteze: acțiune - fapte sociale (instituții), individualism - holism metodologic. Adaptarea ideii alegerii individuale la considerente structurale socializante a deschis calea unei concilieri teoretice și metodologice În interiorul sociologiei. Astfel, preocupările de studiere a relațiilor economice, din perspectiva mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Încurajat preocupările sociologilor de a studia piața și relațiile economice. Sociologia Își are propriile ei antiteze: acțiune - fapte sociale (instituții), individualism - holism metodologic. Adaptarea ideii alegerii individuale la considerente structurale socializante a deschis calea unei concilieri teoretice și metodologice În interiorul sociologiei. Astfel, preocupările de studiere a relațiilor economice, din perspectiva mai cuprinzătoare a relațiilor sociale a condus la apariția a ceea ce numim sociologie economică. Din această perspectivă, piața și organizațiile sunt considerate a fi construcții sociale. Aceasta este o abordare de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
metodologic. Adaptarea ideii alegerii individuale la considerente structurale socializante a deschis calea unei concilieri teoretice și metodologice În interiorul sociologiei. Astfel, preocupările de studiere a relațiilor economice, din perspectiva mai cuprinzătoare a relațiilor sociale a condus la apariția a ceea ce numim sociologie economică. Din această perspectivă, piața și organizațiile sunt considerate a fi construcții sociale. Aceasta este o abordare de sorginte fenomenologică. Construirea socială a realității (Berger și Luckmann, 1967,1999) este o concepție eminamente sociologică cu aplicabilitate sferei economice În acest
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
importanți actori sunt statul, deținătorii de capital și cei ai forței de muncă. Ei „se angajează În acțiuni politice Îndreptate unele către altele și construiesc culturi locale care să ghideze interacțiunea” (Fligstein, 1996:657). Distincția fundamentală Între neo-instituționalismul economic și sociologia economică constă În aceea că prima orientare consideră instituțiile mai degrabă ca rezultat al unor presiuni „naturale” spre eficiență, În timp ce sociologia consideră deopotrivă eficiența ca o „construcție socială”. Piața și organizațiile sunt instanțe social constituite ce definesc tipuri de actori
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]