4,641 matches
-
cel mai bun clasament din carieră. Sezonul 2010-2011 s-a dovedit mai greu, dar și-a cucerit cu echipa cea de-a patra medalie de aur mondială, cel-de al optulea titlul major (olimpic sau mondial) la rând a Franței la spadă masculin pe echipe. Seria s-a întrerupt la Campionatul Mondial din 2012 de la Kiev, când Franța a întâlnit Statele Unite în finala. După ce Franța a dus scorul, Lucenay a fost învins 4-8 cu Benjamin Bratton. Ritmul s-a schimbat și Franta
Jean-Michel Lucenay () [Corola-website/Science/334877_a_336206]
-
(n. 28 noiembrie 1986, Varșovia, Polonia) este o scrimeră poloneză specializată pe spadă, vicecampioană europeană în 2009. Cu echipa Poloniei, a fost vicecampioană mondială în 2009 și campioană europeană în 2010. A urcat pe cel mai bun loc al carierei în sezonul 2009-2010, ajugând pe locul 3 în clasamentul mondial. A participat la
Magdalena Piekarska () [Corola-website/Science/335016_a_336345]
-
în 2009. Cu echipa Poloniei, a fost vicecampioană mondială în 2009 și campioană europeană în 2010. A urcat pe cel mai bun loc al carierei în sezonul 2009-2010, ajugând pe locul 3 în clasamentul mondial. A participat la proba de spadă individuală la Jocurile Olimpice de vară din 2012, fiind învinsă în tabloul de 32 de elvețianca Tiffany Géroudet.
Magdalena Piekarska () [Corola-website/Science/335016_a_336345]
-
(n. 14 august 1978, Biel/Bienne, cantonul Berna) este un fost scrimer elvețian specializat pe spadă, campion olimpic în 2004 și campion european pe echipe în același an. Era un entuziast pasionat de tenis când era copil, idolul său fiind Boris Becker, dar a ales scrima. A început să practice în anul 1987 la clubul de
Marcel Fischer () [Corola-website/Science/335059_a_336388]
-
pe francezul Érik Boisse, scorul fiind 15-9. În finală a dispus de chinezul Wang Lei cu scorul de 15-8. Astfel a devenit primul elvețian să câștige o medalie de aur la scrimă. Ca recunoaștere a performanței sale, masca, ținuta și spada pe care le-a folosit la Atena se expun la Muzeul Olimpic din Lausanne. În anul 2003 a fost inclus în Hall of Fame-ul scrimei de către Federației Internaționale de Scrimă.
Marcel Fischer () [Corola-website/Science/335059_a_336388]
-
(titlu original: Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales) este un viitor film american fantastic de capă și spadă, al cincilea film din seria Pirații din Caraibe. Este regizat de Joachim Rønning și Espen Sandberg după un scenariu de Jeff Nathanson, cu Jerry Bruckheimer ca producător. Filmul este creat ca o relansare "soft" a francizei. În rolurile principale joacă
Pirații din Caraibe 5 () [Corola-website/Science/335497_a_336826]
-
Alana Soares - Leelee Sobieski - Sonja Sohn - Marla Sokoloff - Ian Somerhalder - Suzanne Somers - Sommore - Gale Sondergaard - Brenda Song - Michael Sopkiw - Kevin Sorbo - Aaron Sorkin - Miră Sorvino - Paul Sorvino - Shannyn Sossamon - Ann Sothern - Talisa Soto - David Soul - Sissy Spacek - Kevin Spacey - David Spade - James Spader - Laurette Spang-McCook - Jean Spangler - Martin Spanjers - Hal Sparks - Jeff Speakman - Britney Spears - Jamie Lynn Spears - Lester Speight - Dona Speir - Tori Spelling - Lăură Spellman - George Spelvin - John Spencer (actor) - Kimberly Spicer - Brent Spiner - G. D. Spradlin - Shannon Spruill - Heather
Listă de actori americani (R-T) () [Corola-website/Science/337519_a_338848]
-
Segundo (n. 31 august 1883, Havana - d. 10 septembrie 1959 în același loc) a fost un scrimer cubanez. A fost primul campion olimpic la spadă, cucerind în total cinci medalii olimpice din trei participări. A crescut în Franța unde s-a apucat de scrimă sub îndrumarea maestrului Albert Ayat. La vârsta de 16 ani a participat la Jocurile Olimpice de vară din 1900 de la Paris. În
Ramón Fonst () [Corola-website/Science/336472_a_337801]
-
de vară din 1900 de la Paris. În proba pentru amatori, care a avut loc în Grădinile Tuileries, a trecut de faza de grupe și l-a învins pe francezul Louis Perrée în meciul de baraj, devenind primul campion olimpic la spadă. În proba pentru maestri și amatori, acum dispărută, a fost depășit de maestrul său Albert Ayat și s-a mulțumit cu argintul. La Jocurile Olimpice din 1904 și-a apărut titlul la spadă, performanță care nu s-a repetat până în prezent
Ramón Fonst () [Corola-website/Science/336472_a_337801]
-
meciul de baraj, devenind primul campion olimpic la spadă. În proba pentru maestri și amatori, acum dispărută, a fost depășit de maestrul său Albert Ayat și s-a mulțumit cu argintul. La Jocurile Olimpice din 1904 și-a apărut titlul la spadă, performanță care nu s-a repetat până în prezent. Totuși, ediția olimpică de la St. Louis a fost puțin frecventată: în acest caz, doar cinci trăgători au participat. s-a clasat și primul dintre cei nouă competitori la proba de floretă la
Ramón Fonst () [Corola-website/Science/336472_a_337801]
-
ulterioară nu este foarte bine cunoscută. În anul 1921 a participat la înființarea Comisii Naționale de Box și Lupte din Cuba. La Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris, la vârsta de 41 de ani, a participat din nou la probele de spadă, dar nu a câștigat nicio medalie. A fost președintele Comitetul Olimpic Cubanez din 1941 până în 1946.
Ramón Fonst () [Corola-website/Science/336472_a_337801]
-
în campania anului 1917 și comandant al Corpului 1 Armata în anul 1918. Pentru „”bravura și vigoarea cu care a condus pe câmpul de luptă” Divizia 5 Infanterie în Bătălia de la Mărășești, a fost decorat cu Ordinul „Coroană României”, cu spade, în grad de Comandor, la 23 mai 1918. A mai fost decorat cu Ordinul „Steaua României”, cu spade, în gradul de Comandor (la 28 iulie 1918. În anul 1925 a fost numit Inspector general al geniului, poziție din care a
Aristide Razu () [Corola-website/Science/333457_a_334786]
-
care a condus pe câmpul de luptă” Divizia 5 Infanterie în Bătălia de la Mărășești, a fost decorat cu Ordinul „Coroană României”, cu spade, în grad de Comandor, la 23 mai 1918. A mai fost decorat cu Ordinul „Steaua României”, cu spade, în gradul de Comandor (la 28 iulie 1918. În anul 1925 a fost numit Inspector general al geniului, poziție din care a fost trecut în rezervă în anul 1928.
Aristide Razu () [Corola-website/Science/333457_a_334786]
-
burghezie un sens social-istoric special. În timpul Primului Război Mondial au fost onorați în primul rând ofițeri superiori. De la sfârșitul monarhiei în 1918 ordinul nu a mai fost acordat. Insigna Ordinului arată Coroana de Fier Lombardă pe care bazează vulturul austriac bicefal cu spadă și glob crucifer, ce poartă pe ambele părți ale pieptului un scut emailat în formă de inimă, de culoare albastru închis. Pe el este gravat pe față un F de aur (Francisc I) și pe spate anul înființării 1815. Asupra
Ordinul Coroana de Fier (Austria) () [Corola-website/Science/333489_a_334818]
-
și dramaturgul romantic Mihály Vörösmarty scrie un poem epic intitulat „Cserhalom”, care capătă o mare popularitate. În 1998 în localitatea năsăudeană Țigău de lângă Chiraleș a fost inaugurat un monument dedicat bătăliei. Acesta are 10 m înălțime, simbolizează un mâner de spadă și un scut frânt și a fost creat de către sculptorul Tibor Kolozsi, pe unul dintre versanții dealului pe care se află cimitirul reformat. În limba română, este descrisă ficțional din perspectiva întâmplărilor și discuțiilor din tabăra învinșilor, în romanul "Kyrie
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
(n. 9 decembrie 1986, Tczew, Polonia) este un scrimer norvegian de origine poloneă, specializat pe spadă. Este vicecampion olimpic la Jocurile Olimpice de vară din 2012 de la Londra. S-a născut la Tczew în Voievodatul Pomerania din Polonia, dar părinții săi s-au mutat în Norvegia când avea doi ani. Tatăl său, Mariusz Piasecki, era și el
Bartosz Piasecki () [Corola-website/Science/334060_a_335389]
-
ani din 2009 de la Debrecen. S-a calificat la Jocurile Olimpice de vară din 2012 de la Londra, după ce s-a clasat printre cei patru finaliști la turneul preolimpic de la Bratislava. Clasat pe locul 47 mondial, a reușit surpriza la proba de spadă masculin, ajungând în sferturile de finală, unde l-a învins la limită pe francezul Yannick Borel. Apoi a trecut de sud-coreeanul Jung Jin-sun, dar a pierdut în finală cu venezuelanul Rubén Limardo și s-a mulțumit cu argint, cel mai
Bartosz Piasecki () [Corola-website/Science/334060_a_335389]
-
(n. 22 septembrie 1985, Berna) este un scrimer elvețian specializat pe spadă, laureat cu bronz mondial la individual și pe echipe și cvadruplu campion european pe echipe în 2004, 2012, 2013 și 2014. Primul sport pe care l-a practicat a fost fotbalul la BSC Young Boys, apoi după câteva accidentări s-
Fabian Kauter () [Corola-website/Science/334258_a_335587]
-
descrie ca cea mai bună amintire din cariera sa. În același an a fost laureat cu bronz la Campionatul Mondial de la Catania, fiind învins în semifinală de italianul Paolo Pizzo. A fost cap de serie nr.2 la proba de spadă masculin la Jocurile Olimpice din 2012, dar a pierdut în tabloul de 16 cu francezul Yannick Borel, scorul fiind 11-15.
Fabian Kauter () [Corola-website/Science/334258_a_335587]
-
excepționale, ordinul poate fi conferit fără a se ține seama de vechimea în serviciu. Ordinul „Credință Patriei” se confecționează din tombac și reprezintă o stea convexă cu opt colțuri, formată din fascicule de raze divergente. Între raze sunt aplicate două spade încrucișate cu vârful în jos și patru raze scurte. În centru, ordinul este prevăzut cu un cerc emailat roșu, încadrat într-o bordură. În centrul cercului este amplasat un scut albastru cu contur aurit. Pe scut este aplicată imaginea aurită
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
superioară, emailată alb, a bordurii este scris cu litere aurite, în relief, „Credință Patriei”. În partea inferioară a bordurii, marginal, este amplasată o cunună din două ramuri de stejar argintate. În însemnul ordinului clasa I, razele divergente sunt aurite, iar spadele și razele scurte - argintate. În însemnul ordinului clasa II, razele divergente sunt argintate, iar spadele și razele scurte - aurite. În însemnul ordinului clasa III, razele divergente sunt patinate, iar spadele și razele scurte - argintate. Diametrul ordinului - 45 mm. Pe revers
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
partea inferioară a bordurii, marginal, este amplasată o cunună din două ramuri de stejar argintate. În însemnul ordinului clasa I, razele divergente sunt aurite, iar spadele și razele scurte - argintate. În însemnul ordinului clasa II, razele divergente sunt argintate, iar spadele și razele scurte - aurite. În însemnul ordinului clasa III, razele divergente sunt patinate, iar spadele și razele scurte - argintate. Diametrul ordinului - 45 mm. Pe revers, ordinul este prevăzut cu un ac de siguranță cu care se prinde de îmbrăcăminte.
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
În însemnul ordinului clasa I, razele divergente sunt aurite, iar spadele și razele scurte - argintate. În însemnul ordinului clasa II, razele divergente sunt argintate, iar spadele și razele scurte - aurite. În însemnul ordinului clasa III, razele divergente sunt patinate, iar spadele și razele scurte - argintate. Diametrul ordinului - 45 mm. Pe revers, ordinul este prevăzut cu un ac de siguranță cu care se prinde de îmbrăcăminte.
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
tipuri de verigi: Primul a fost o brumă albastră, pe care stă de citit deviza ordinului cu coroana regală, în interior monograma „WR” ("Wilhelminus Rex") al fondatorului; a doua constă dintr-o coroană de frunziș de stejar cu două săbii (spade) încrucișate la mijloc; a treia este identică cu prima, cu excepția monogramei, înlocuită de un vultur negru. Acest ordin a fost acel cu cele mai multe nuanțări. Cele mai importante ar fi: Decorația cu săbii (spade) ca merit de război (1848); frunză de
Ordinul Vulturul Roșu () [Corola-website/Science/334421_a_335750]
-
de frunziș de stejar cu două săbii (spade) încrucișate la mijloc; a treia este identică cu prima, cu excepția monogramei, înlocuită de un vultur negru. Acest ordin a fost acel cu cele mai multe nuanțări. Cele mai importante ar fi: Decorația cu săbii (spade) ca merit de război (1848); frunză de stejar pentru titularii de clasa I și II care au deținut anterior clasa II sau III; onorarea cu brilianți pentru clasa I și II.)
Ordinul Vulturul Roșu () [Corola-website/Science/334421_a_335750]