7,710 matches
-
întorc atât de rar spatele universului mărfurilor. Motivul e că, în societățile noastre, sistemul obiectelor e structurat în întregime pe logica-modă, astfel spus, pe principii de diversificare marginală și de înnoire permanentă. Chiar dacă schimbările nu sunt întotdeauna dintre cele mai spectaculoase, universul bunurilor de consum funcționează ca un sistem de noutăți permanente. Aceasta întrucât „se întâmplă întotdeauna câte ceva” nou, întrucât oferta comercială e capabilă să procure mai multe experiențe ale plăcerii decât lehamite. Antinomia confort-plăcere trebuie relativizată: privită global, era confortului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
procentul omorurilor nu s-a modificat deloc de la începutul anilor 1970, în schimb furturile cu violență, loviturile și rănirile voluntare, violurile declarate, cazurile de racket și de violență în mediul școlar, jafurile și distrugerile de bunuri au cunoscut o creștere spectaculoasă începând din anii 1980. Creștere ținând în principal de o criminalitate de excluziune care coincide cu evoluția șomajului și a precarității de masă. În Statele Unite, valul de criminalitate a fost pus în mare parte pe seama negrilor tineri din mediile strâmtorate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
inflație galopantă. Prin punerea în valoare a specificului local și istoric se instalează, de fapt, ordinea hipermodernă a sărbătorii, a transformării culturii în marfă, a promovării mediatice, a turismului de masă. În același timp, întregul ansamblu al sărbătorilor înregistrează o spectaculoasă inflație a numărului participanților. În noaptea victoriei Franței la Campionatul Mondial de Fotbal, 1,5 milioane de parizieni au invadat bulevardul Champs-Elysées. În 1997, un milion de tineri s-au adunat pe hipodromul de la Longchamp pentru a se ruga, a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a oferit noi posibilități de a se implica în viața politică. În sfera economică, participarea femeilor la forța de muncă salarizată a crescut de la 36% în 1960 la 49% în 1996. În învățământ, de asemenea, s-a înregistrat o creștere spectaculoasă a nivelului educațional al femeilor: de la 4,7 ani de școlarizare în 1970 la 9,3 ani în 1995 (KWDI - ICDF, 1997, p. 77). La baza creșterii economice a Coreei de Sud a stat industrializarea orientată spre export, aflată în strânsă legătură
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de muncă s-a restrâns considerabil în mai multe țări est-europene, numărul „statuturilor goale”, inferioare scăzând semnificativ. În Ungaria bărbații au fost marginalizați în mai mare măsură. Paralel a crescut și numărul inactivilor, inclusiv a pensionarilor, în modul cel mai spectaculos în Polonia în 1990 față de perioada anterioară (pe lângă România), iar în Ungaria în măsura cea mai nesemnificativă, deoarece, datorită îmbătrânirii populației, acolo fenomenul a început mai repede (idem 2000.126-127). O altă trăsătură a structurii ocupaționale din România este că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a doua a articolului se insistă asupra implicării populației rurale în procesele migratorii în perioada 1968-2004. Analiza este focalizată asupra caracteristicilor principale ale evoluției postdecembriste a migrației interne și externe în care este implicat satul românesc. Este vorba despre creșterea spectaculoasă a migrației rural-urban, în special prin retromigrație și creșterea puternică a migrației externe sezoniere cu scop economic. Ambele tipuri de migrație sunt reacții la criza în care se găsesc actualmente localitățile românești. Impactul acestor fenomene asupra potențialului de dezvoltare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ISAR după Populație și societate, 2/1998, l6, Schimbări de domiciliu, INS, 2001, 2002, 2003, 2004 și Anuarul statistic al României, INS, 2004, 80. Graficul 1. Evoluția ratelor migrației interne În principal, caracteristicile evoluției postdecembriste a migrației interne sunt: creșterea spectaculoasă a migrației urban-rural, în special prin retromigrație și creșterea puternică a migrației externe sezoniere cu scop economic. Ambele tipuri de migrație reprezintă consecința, reacția la criza în care se găsesc actualmente localitățile românești, fie ele urbane sau rurale. Impactul acestor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
flux în totalul migrației interne anuale) Conform graficului 2, cele patru sensuri de migrație au avut traiectorii de evoluție relativ distincte în ultimele decenii: - migrația rural-urban a cunoscut un maxim de creștere la începutul anilor ’80, după care a scăzut spectaculos; - migrația rural-rural a scăzut puternic la începutul anilor ’80, după care a urmat o ușoară traiectorie ascendentă; - migrația urban-rural a cunoscut o creștere foarte puternică (de 6 ori) la începutul anilor ’80, după care a urmat o scădere drastică în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ori) la începutul anilor ’80, după care a urmat o scădere drastică în 1989, iar din 1996 începe un nou trend crescător, deși nu se mai ating valorile din anii ’80; - migrația urban-urban urmează o traiectorie ascendentă, dar nu foarte spectaculoasă, în toate punctele nodale ale celor șase etape de evoluție. În fiecare etapă, tinerii au reprezentat, grupa de vârstă cea mai dinamică, respectiv cu cele mai ridicate rate migratorii. Chiar și în momentele de criză în evoluția migrației interne, vârstele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
navetistului poate fi pe o durată mai scurtă sau mai lungă de timp. Din acest punct de vedere în România predomină pendularea cotidiană în scopul muncii. Efect al industrializării și urbanizării puternice din intervalul 1960-1970, fenomenul navetismului a cunoscut valori spectaculoase în România acelor ani. Pentru comunitatea rurală, pierderea nu era totală întrucât navetistul industrial continua să lucreze și în structurile economice specifice ruralului, în special în agricultură. Astăzi, numărul navetiștilor, mai cu seamă al celor din rural spre urban, a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și vârstnicii ocupați din rural, sunt mai degrabă non-navetiști. Migrația externă temporară și definitivă Deși reprezintă doar o parte din fenomenul migrației externe actuale, migrația sezonieră în scopul muncii a cunoscut o creștere importantă în ultimii zece ani, cele mai spectaculoase având loc în ultimii 2-3 ani. Fenomenul a cuprins nu numai populația urbană, ci și populația rurală din România, îndeosebi tinerii și adulții (3,8% din totalul populației rurale ocupate, în 2002, respectiv 52 139 de persoane). Bărbații din rural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Acest tip de migrație externă a cunoscut o dinamică descendentă după 1990. Astfel dacă în 1990 plecau definitiv din România aproape 1000 mii persoane, în următorul an cifra emigranților s-a redus la mai puțin de jumătate. Scăderea a continuat spectaculos și constant până în prezent. În 2003 mai rămăseseră o rată brută de circa 10.500 de emigranți definitiv. Femeile reprezintă mai bine de jumătate din totalul emigranților, definitiv, din România în ultimii ani. Ponderea superioară a femeilor emigrante, definitiv, este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
transporte mari cantități de cereale în timp scurt și să plătească chiar în momentul livrării. Fermierii, în general, consideră că intermediarii sunt „speculanții” care influențează prețul cerealelor. După 1990 intermediarii au fost făcuți responsabili pentru competiția neloială pe piață, scăderea spectaculoasă a prețurilor produselor agricole la nivel regional și dezorganizarea producției agricole. Alți actori economici sunt firmele străine, specializate, în general, în cumpărarea produselor oferite de ferme. Spre deosebire de dealerii locali, companiile naționale sau intermediarii, cumpărătorul din străinătate tinde să practice schimburi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
peniteciar românesc ajunseseră acolo din cauza motivelor religioase. La 18 decembrie 1959, Departamentul Cultelor din subordinea Consiliului de Miniștri, depunea la Secretariatul CC al PMR o notă în vederea aprobării unor „măsuri privind cultele neoprotestante”. Ceea ce îi alarmase pe guvernanții comuniști era spectaculoasa creștere numerică a aderenților bisericilor neoprotestate, dinamica lor și imposibilitatea de fi controlați de stat. Șeful Departamentului Cultelor, D. Dogaru, aprecia în textul pe care îl semna: „Creșterea numerică a cultelor neoprotestante trebuie să ne îngrijoreze, deoarece, în timp ce cultele istorice
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
că, În numeroase cazuri, managerii ajung să formuleze În mod superficial strategia, fără a lua În considerare riscurile la care expun Întreprinderea. Astfel de manageri ajung să elaboreze o strategie proprie, subordonată mai degrabă intereselor personale și bazată pe acțiuni spectaculoase, dar nesăbuite. Studiul comportamentului managerial În cadrul firmelor Își are originile În lucrările lui Berle și Means (1932, citați de Meier și Schier, 2006, p. 18) despre separația dintre proprietate și control, respectiv dintre managerii salariați și acționarii proprietari În cadrul marilor
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
a resurselor materiale și umane și este relevantă atât pentru nevoile proprii ale entității, cât și pentru terți (acționari, instituții financiare, creditori comerciali, clienți, organe fiscale, alte persoane fizice sau juridice interesate). Actualitatea recentă a reprezentat însă teatrul câtorva falimente spectaculoase care ar fi putut fi întrevăzute de producătorii și utilizatorii informațiilor financiare: auditori, analiști financiari și bancheri. Dificultatea majoră a acestui demers de prevenire a riscurilor rezidă în calitatea informației pe care întreprinderile o oferă analiștilor, respectiv baza analizelor pe
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
înălțimea așteptărilor utilizatorilor de informații, cu atât mai mult cu cât cererile acestora în materie de informație financiară sunt din ce în ce mai precise și mai argumentate. O altă problemă îngrijorătoare, conectată la problema descrisă anterior, a fost relevată de cele câteva cazuri spectaculoase de întreprinderi în dificultate, ale căror practici s-au dovedit a fi în mare parte inadaptate la evoluțiile mediului economic și financiar (WorldCom, Enron, Vivendi, Parmalat etc.). În acest context, bazându-mă pe rezultatele unor studii efectuate de ICAEW, doresc
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
foarte probabil ca unii să fie mai dinamici la vârstele școlare și mai lenți mai târziu (și invers). Omul nu e o ființă lineară și mereu poziționată pe o linie ascendentă. Unii sunt pasibili de salturi, dar și de căderi spectaculoase. Înălțările pot surveni când și de la cine nu te aștepți. Povârnișurile și lentorile fac parte din existența normală și pot prefața, de ce nu, stări rodnice de progres și înălțare. Școala are darul de a „fabrica” uneori ierarhii ale excelenței în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
rețelei. În această economie se restabilește raportul corect dintre mijloace și scopuri și mai ales participarea, ca expresie a conștienței, nu ține loc de predeterminare, după cum aceasta nu devine niciodată condiție obligatorie a legitimării puterii. Într-un fel lipsit de spectaculos, Economia revine în spațiul privat, lăsând exclusiv politicii posibilitatea să facă jocul în spațiul public, pe de o parte, și reluându-și destinația naturală, de a-și legitima social consecințele, pe de altă parte. Trece astfel într-o fază în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
două sensuri ale magistralelor evoluției, deci și pe cel pe care vine schimbarea modelului explicativ. Forțând cogniția cu concepte difuze, chiar false, științele sociale și exponenții lor retrofili devin actorii unui scenariu care se joacă cu sălile din ce în ce mai goale. Realitatea spectaculoasă este afară, unde se construiesc alte temple comunicaționale. Discursul noilor actori se încarcă de sensuri și semnificații ce înfiripă un univers cu repere precise, chiar dacă prin complexitate sunt și ele percepute difuz. Așa se face că pensionata societate postindustrială începe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mi-a mai păsat-nainte! Hai, isprăvește-ți azi, huzurul, rege, Îndură-a nevoiașilor durere, Și vei afla ce n-ai știut vreodată: Când cerul te-a-nvestit cu judecată Să știi a ține cumpăna mai dreaptă”. * * * O corelație frecventă și, totodată, spectaculoasă există, de asemeni, între „fenomenul de frustrație” și sentimentul de inferioritate, pe care-l dezvoltă unii oameni. Pentru a înțelege cât mai bine acest raport de interdependență, ne vom pori asupra semnificației și a cauzelor care produc, sau întrețin, „sentimentul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în lumea țărilor sărace și subdezvoltate. Dacă în anii ’60 și ’70 se putea vorbi de o Lume a Treia ca factor politic mondial, în prezent această entitate nu mai există. Ea s-a diferențiat în mod evident. Cea mai spectaculoasă „evadare” din lumea subdezvoltată a avut loc în zona Pacificului și Asiei de Sud-Est. Dacă în anii ’60 Coreea de Sud avea același produs național brut (gross national product - GNP), adică 230 dolari pe cap de locuitor, cu Ghana, în prezent prima
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
Oricum, analiștii recunosc acum că obiectivul fixat de Deng Xiaoping de a împătri produsul social total al Chinei până în anul 2000 a fost atins. „Economia socialistă de piață” funcționează cu mare succes. Desigur, un rol deosebit în acest salt economic spectaculos l-au jucat investițiile masive ale companiilor străine. Atrase de imensa piață internă a Chinei și de munca ieftină a chinezilor, trusturile occidentale s-au întrecut să investească în China. Premierii sau președinții statelor occidentale - Bill Clinton, Tony Blair, Jacques
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
stingă Înlăuntrul său În ceasul morții sale. El și Olvido Ferrara vorbiseră pentru Întâia oară despre pictura de război cu ani În urmă, În galeria palatului Alberti, la Prato, În fața tabloului lui Giuseppe Pinacci, intitulat După bătălie: o pictură istorică spectaculoasă, cu o compoziție perfectă, echilibrată și ireală, pe care nici un artist lucid n-ar Îndrăzni vreodată s-o pună În discuție, În pofida tuturor preaînțeleptelor cuceriri tehnice postmoderne. Ce bizar, spusese ea (printre leșuri dezbrăcate, În agonie, un războinic ucidea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
După Theodor bar Konai, prima acțiune a Trimisului este de a porunci Marelui Arhitect să clădească un nou pămînt și să urce pe el cele trei Roți, care sînt puse În mișcare, iar Navele pornesc să Înainteze. Începe astfel procesul spectaculos de recuperare a Luminii Împrăștiate În Lume. 2. Seducerea Arhonților Mitul care urmează, ale cărui corespondențe gnostice (În SST și PS) derivă din maniheism, este povestit de mai multe surse 62. În versiunea cea mai cunoscută, pentru a-i determina
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]