6,018 matches
-
katà stichon precedente așa cum se vede din structura strofei sale: aceasta e compusă din cinci versuri ritmate, din care două sunt împărțite în doi endecasilabi urmați de un refren decasilabic; de cele mai multe ori, refrenul nu are nici o legătură cu conținutul strofei. Stilul e narativ pentru că evocă păcatul primilor oameni, iar tonul e sumbru și solemn. E vorba de o compoziție valoroasă în care densitatea expresiei și gustul pentru jocurile de cuvinte îl prevestesc deja pe Roman; avem impresia că autorul anonim
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sau Primul Părinte și aparține tot seriei de imnuri dedicate Postului Mare și penitenței. De această dată, acrostihul e mai lung pentru că ne dă tot titlul imnului. Structura metrică este deja mai complexă. Acestui imn i-au fost adăugate patru strofe false al căror acrostih formează numele Adam. Foarte important e conținutul: este introdus Adam care vorbește cu părere de rău despre desfătările din Paradis și dialoghează chiar cu Dumnezeu. Și acesta este opera unui poet talentat capabil să manevreze cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
dialoghează chiar cu Dumnezeu. Și acesta este opera unui poet talentat capabil să manevreze cu abilitate chiar motivele spirituale tipice ale lumii grecești creștine. Amintim și imnul intitulat Ilie și văduva, din care s-au păstrat fragmente, compus din șapte strofe care formează acrastihul „psalmul”; ultimele două versuri ale prologului constituie refrenul strofelor succesive. Acestea sunt rostite de văduva din Sarepta care îi cere lui Ilie să-i readucă la viață fiul mort, iar urmarea trebuie să conțină probabil un alt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
să manevreze cu abilitate chiar motivele spirituale tipice ale lumii grecești creștine. Amintim și imnul intitulat Ilie și văduva, din care s-au păstrat fragmente, compus din șapte strofe care formează acrastihul „psalmul”; ultimele două versuri ale prologului constituie refrenul strofelor succesive. Acestea sunt rostite de văduva din Sarepta care îi cere lui Ilie să-i readucă la viață fiul mort, iar urmarea trebuie să conțină probabil un alt dialog, cel dintre Ilie și Dumnezeu. Prologul, în schimb, conține în mod
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fost așa-zisul Imn Akathistos, denumit așa pentru că era cântat de credincioșii „neașezați”, adică de cei care stăteau în picioare în timp oficierii slujbei. Structura acestui imn este mult mai complexă. Este compus dintr-o introducere și din douăzeci și patru de strofe care formează un acrostih alfabetic; strofele pare au opt kola și se încheie cu un refren: „aleluia” (un kolon poate fi înțeles ca o „fracțiune” regulată - literalmente: „membru” - a unui vers; în cazul acestui tip de imn, am spus-o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
așa pentru că era cântat de credincioșii „neașezați”, adică de cei care stăteau în picioare în timp oficierii slujbei. Structura acestui imn este mult mai complexă. Este compus dintr-o introducere și din douăzeci și patru de strofe care formează un acrostih alfabetic; strofele pare au opt kola și se încheie cu un refren: „aleluia” (un kolon poate fi înțeles ca o „fracțiune” regulată - literalmente: „membru” - a unui vers; în cazul acestui tip de imn, am spus-o de mai multe ori, versurile sunt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
kola și se încheie cu un refren: „aleluia” (un kolon poate fi înțeles ca o „fracțiune” regulată - literalmente: „membru” - a unui vers; în cazul acestui tip de imn, am spus-o de mai multe ori, versurile sunt ritmate). În schimb, strofele impare sunt formate din douăzeci de kola, iar refrenul lor este un salut adresat Fecioarei; în cadrul acestor kola, se găsesc litanii formate din douăsprezece „heretisme”, adică „alocuțiuni de salut” care încep „salve” (chaire), o formulă care a avut mare succes
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Spania în jurul anului 370 d.C. din inițiativa episcopului Priscillianus; priscilienii atribuiau diavolului crearea trupurilor și negau învierea cărnii. (N.t.). * În original, abecedario, adjectiv care în italiană desemnează un tip de poezie latină creștină (carmi sau inni abecedari) ale cărei strofe sau versuri încep cu litere care se succed în ordine alfabetică (n. trad.). * Creștini care sărbătoreau Paștele la 14 martie (lat. quartum decium), adică la 14 nisan, la fel ca evreii. (N.t.) * Lavra (în gr. bizantină: „stradă, cartier”) - formă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și alte confesiuni, Cluj-Napoca, 1978; Orele și umbra, București, 1980; Carnet. Însemnări, crochiuri, mărturisiri, Cluj-Napoca, 1981; Numărați caii amurgului, București, 1982; Diagnosticul străzii, Cluj-Napoca, 1985; Anotimpurile cetății, Cluj-Napoca, 1988; Călărețul din somn, pref. Petru Poantă, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1991; Strofe prin timp, Cluj-Napoca, 1991; Mistuitoarele ruguri, îngr. Cornelia Gurghianu, Cluj-Napoca, 2000. Traduceri: Kostas Varnalis, Versuri, București, 1969. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 143-149; Petroveanu, Pagini, 47-51; Felea, Dialoguri, 146-163; Martin, Poeți, I, 154-160; Baconsky, Marginalii, 114-125; Felea, Reflexii, 80-83; Felea
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
de a fi promovat nu o dată literatură de valoare. În paginile ei pot fi întâlnite nume ce vor deveni dintre cele mai însemnate ale poeziei românești: Tudor Arghezi (Schițe, Morții, Dimineața, Ion Ion), Lucian Blaga (Amurg de toamnă), Ion Minulescu (Strofe pentru ploaie), Ion Barbu (Driada), Al. A. Philippide (Melodie), G. Topîrceanu (București), Adrian Maniu (Vedenii de toamnă), Nichifor Crainic (Un stol). Cu proză au colaborat Cezar Petrescu (Sângele, Scrisorile unui răzeș), Gib I. Mihăescu (Povești din țara omului), Ionel Teodoreanu
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
cu dezinvoltură atât versul rimat, cât și pe cel liber. Nici o stângăcie, nici o nesiguranță, nici un exces, un perfect simț al limbii, al ritmului, al compoziției, terminologie matură, discret neologistică, o sintaxă impecabilă, procedee interesante, precum rimarea ultimului vers al fiecărei strofe cu primul din strofa următoare, și imagini de o noutate reală, deloc ostentativă. Poetul de șaptesprezece ani nu compune fără modele, dar acestea sunt dintre cele mai bune: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Adrian Maniu. Un model e și
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
rimat, cât și pe cel liber. Nici o stângăcie, nici o nesiguranță, nici un exces, un perfect simț al limbii, al ritmului, al compoziției, terminologie matură, discret neologistică, o sintaxă impecabilă, procedee interesante, precum rimarea ultimului vers al fiecărei strofe cu primul din strofa următoare, și imagini de o noutate reală, deloc ostentativă. Poetul de șaptesprezece ani nu compune fără modele, dar acestea sunt dintre cele mai bune: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Adrian Maniu. Un model e și St. O. Iosif, îndeosebi
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
distinge prin ținuta supravegheată a versurilor. După cum s-a remarcat, îi sunt caracteristice disciplina construcției, echilibrul stilistic, tonalitatea stenică, aspirația către ideal, afectivitatea lucidă. Încă din poezia de început se observă atenția acordată expresiei, tendința calofilă. Ritmul lent și delicatețea strofelor cu accente de incantație lasă loc uneori unei mai puternice vibrații afective. Totodată, versurile din volumul În iarnă cu fluturi albaștri dezvăluie înclinația spre poemul reflexiv, mărturie a unei permanente căutări de sine, lăsând să se întrevadă un tumult interior
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
el trebuia, în intenția lui Augustin, să ajute la instruirea catolicilor, fiind adresată oricui era capabil să recite un psalm, chiar dacă nu era știutor de carte, așa cum, în fond, erau majoritatea creștinilor. Astfel, după un scurt prolog, urmează douăzeci de strofe de cîte douăsprezece versuri fiecare, dispuse în ordine alfabetică, de la A la V, însoțite de un refren la începutul fiecărei strofe; textul se încheie cu un epilog de treizeci de versuri, fiecare dintre ele terminîndu-se printr-o asonanță pe sunetul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nu era știutor de carte, așa cum, în fond, erau majoritatea creștinilor. Astfel, după un scurt prolog, urmează douăzeci de strofe de cîte douăsprezece versuri fiecare, dispuse în ordine alfabetică, de la A la V, însoțite de un refren la începutul fiecărei strofe; textul se încheie cu un epilog de treizeci de versuri, fiecare dintre ele terminîndu-se printr-o asonanță pe sunetul e (-e sau -ae). Augustin știa că romanii din Africa, dar și din alte locuri nu mai simțeau prozodia latinei clasice
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în distihuri elegiace (intitulat și Elegia), este o laudă adusă Domnului, iar în final conține unele paralele între Vechiul și Noul Testament în privința istoriei mîntuirii. Mult mai interesant din punct de vedere poetic este al doilea, alcătuit dintr-o serie de strofe scrise în dimetri iambici, după exemplul imnurilor ambroziene; e un acrostih format din douăzeci și trei de strofe, ale căror prime litere sînt în ordine alfabetică. Acest imn, denumit adesea prin citarea primului vers (A solis ortus cardine), s-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Vechiul și Noul Testament în privința istoriei mîntuirii. Mult mai interesant din punct de vedere poetic este al doilea, alcătuit dintr-o serie de strofe scrise în dimetri iambici, după exemplul imnurilor ambroziene; e un acrostih format din douăzeci și trei de strofe, ale căror prime litere sînt în ordine alfabetică. Acest imn, denumit adesea prin citarea primului vers (A solis ortus cardine), s-a bucurat de mare succes. Bibliografie. Ediții: CSEL 10, 1885 (J. Huemer). Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., cit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mai e metrică) și caracteristicile lingvistice, datorită cărora Psalmul trebuia să le fie accesibil chiar și celor neinstruiți și să poată fi memorat ușor. Poemul e structurat în ordine alfabetică*, mai puțin prologul, care introduce tema fundamentală, și epilogul. între strofe apare un refren, cîntat în cor; textul se bazează pe monorimă, deoarece fiecare vers se sfîrșește cu sunetul -e, ca în modelul augustinian. Bibliografie. Texte: M.G. Bianco, „Abecedarium Fulgentii Episcopi Ecclesiae Ruspensis”, în Orpheus n.s. 1 (1980), pp. 166-178; Corona
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ar fi fost traduse în greacă și ar fi influențat imnurile scrise în grecește, impunîndu-le propriile modele și stimulînd producția altora, în forme tot mai variate. în general, imnurile sînt compuse din versuri de lungime egală sau sînt constituite din strofe scurte. Alături de aceste imnuri de factură nouă, se dezvoltă o formă specifică a acestora, kontakion, despre care s-a spus că ar fi influențată în mod determinant tot de poezia siriacă. Cercetătorii au presupus că poeții care au trăit în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a împletit, firește, cu tradiția greacă, a compoziției regulate, ordonate și a simțului proporțiilor, totul fiind completat cu un preludiu. Totodată, ritmul s-a bazat pe accentul tonic și pe un număr de silabe egal pentru fiecare vers, chiar dacă schemele strofelor au fost foarte variate. Varietatea și regularitatea au devenit caracteristicile acestor compoziții, o dată ajunse la maxima lor dezvoltare. Termenul kontakion desemnează (în general vorbind) o omilie în versuri. Termenul grec înseamnă „cărticică” și poate fi un diminutiv de la kontax sau
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
inclusiv Imnul Akathistos. Cel despre Adam și Eva, Cain și Abel era cîntat inițial în prima duminică a Postului Paștilui. Acest imn are formă de acrostih și păstrează multe din caracteristicile imnurilor katà stichon precedente, așa cum se vede din structura strofei sale: aceasta e compusă din cinci versuri ritmate, din care două sînt împărțite în doi endecasilabi urmați de un refren decasilabic; de cele mai multe ori, refrenul nu are nici o legătură cu conținutul strofei. Stilul este narativ, pentru că evocă păcatul primilor oameni
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
katà stichon precedente, așa cum se vede din structura strofei sale: aceasta e compusă din cinci versuri ritmate, din care două sînt împărțite în doi endecasilabi urmați de un refren decasilabic; de cele mai multe ori, refrenul nu are nici o legătură cu conținutul strofei. Stilul este narativ, pentru că evocă păcatul primilor oameni, iar tonul e sumbru și solemn. E vorba de o compoziție valoroasă, în care densitatea expresiei și gustul pentru jocurile de cuvinte îl prevestesc deja pe Roman; avem impresia că autorul anonim
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sau Primul Părinte și aparține tot seriei de imnuri dedicate Postului Mare și penitenței. De această dată, acrostihul e mai lung, deoarece ne dă tot titlul imnului. Structura metrică este deja mai complexă. Acestui imn i-au fost adăugate patru strofe neautentice, al căror acrostih formează numele Adam. Foarte important e conținutul: este introdus Adam, care regretă desfătările din Paradis și dialoghează chiar cu Dumnezeu. Și aceasta este opera unui poet talentat, capabil să manevreze cu abilitate motivele spirituale tipice ale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și dialoghează chiar cu Dumnezeu. Și aceasta este opera unui poet talentat, capabil să manevreze cu abilitate motivele spirituale tipice ale lumii grecești creștine. Amintim și imnul intitulat Ilie și văduva, din care s-au păstrat fragmente, compus din șapte strofe care formează acrostihul „psalmul”; ultimele două versuri ale prologului constituie refrenul strofelor următoare. Acestea sînt rostite de văduva din Sarepta care îi cere lui Ilie să-i readucă la viață fiul mort, iar urmarea conținea probabil un alt dialog, între
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
capabil să manevreze cu abilitate motivele spirituale tipice ale lumii grecești creștine. Amintim și imnul intitulat Ilie și văduva, din care s-au păstrat fragmente, compus din șapte strofe care formează acrostihul „psalmul”; ultimele două versuri ale prologului constituie refrenul strofelor următoare. Acestea sînt rostite de văduva din Sarepta care îi cere lui Ilie să-i readucă la viață fiul mort, iar urmarea conținea probabil un alt dialog, între Ilie și Dumnezeu. Prologul conține însă, în mod straniu, o intervenție personală
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]