11,661 matches
-
și descriu evenimentele. Scena din grădină e relatată din aceste patru perspective, într un admirabil carusel al impresiilor, indicând cu subtilitate încărcături psihologice diferite. Profesorul Mironescu ține jurnal : iată alt mijloc de relativizare. Densitatea de fapte, de senzații, de aprecieri subiective e, în aceste condiții, absolut remarcabilă. Romanul e caleidoscopic, permițând nu doar alternarea planurilor mari cu prim-planurile, dar și pe a seriosului cu derizoriul, pe a pateticului cu ironia. Lumea se descompune și se recompune din aceste cioburi, rotite
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și Ajzen 23, și Teoria comportamentului planificat al lui Ajzen 24. Astăzi este posibil sa prognosticam într-o măsură semnificativă comportamentul plecând de la atitudini și credințe ale subiectului sau de la comportamente anterioare sau relaționate cu acestea cum ar fi normele subiective și intențiile comportamentale 25. Modelul creșterii stimei de sine a lui Kaplan și colaboratorii 26 și versiunea să actualizată Teoria integrativa a comportamentului deviant sunt teorii psihologice bazate pe cauze intrapersonale. Primul model pleacă de la premiza că adolescenții caută acceptarea
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
persoana spre anumite conduite și activități; stimulul este un <<excitant>> extern care evocă motivația; motivul este un factor predispozant, stimulul factor declanșator. Stimulentul reprezintă aspectul social al stimulului". Zlate (2006, pp. 256-257) definește motivul drept "actualizări și transpuneri în plan subiectiv a stărilor de necesitate", "mobilul care declanșează, susține energetic și orientează acțiunea". Diferența dintre trebuințe și motive este dată, după psihologul român, de capacitatea de a determina acțiunea. Astfel, "spre deosebire de trebuință, care nu reușește întotdeauna să declanșeze acțiunea, motivul asigură
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
lungă) și relația dintre tipul secvenței și durata sentimentelor. Secvențele au fost codate în două categorii de factori: factori de nivel I (nivel obiectiv secvență reală care a generat respondenților sentimentele pozitive sau negative) și factori de nivel II (nivel subiectiv semnificația dată de respondenți secvențelor de evenimente). Pentru analiză au fost utilizați 14 factori de nivel I: recunoaștere, realizare, posibilitatea de creștere, progres, salariu, relații interpersonale, control tehnic, responsabilitate, condiții de muncă, munca în sine, factori ai vieții personale, status
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cu teoriile comportamentale ale alegerii, a format un pod peste care înțelegerea și rezultatele cercetării pot curge în ambele direcții. (Vroom, 1995, p. xviii) Vroom consideră că predicțiile întemeiate pe modelul expectanței sunt diminuate în principal datorită faptului că raționalitatea subiectivă este incompatibilă cu modul în care oamenii fac alegeri și procesează informația (deciziile umane sunt departe de a fi optimal normative). La acestea se adaugă importanța scăzută acordată motivației intrinseci și ignorarea diferențelor individuale în explicarea efortului. Dezvoltarea în teoria
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
scoate un oraș cînd se trezește. Toate acele mirosuri care, după cîțiva ani de la momentul În care a fost făcută fotografia, au dispărut... Complet. Toate au dispărut, una cîte una. Au fost Înlocuite de cozi... Memoria poate fi un animal subiectiv... Poate că tu deplîngi o pierdere clasică, copilăria. Se Întîmplă, se spune că e a doua cădere din paradis. Cădere din paradis, spui... De ce vorbești așa urît? E clar că e subiectivă memoria... poate că ai uitat cozile. La prima
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ascultă ce-ți spun eu. Pentru noi doi? Tu nu știi ce înseamnă să te gândești la o singură persoană, la un singur lucru, zi și noapte. Știu, pentru că mă gândesc zi și noapte, la tine. Asta-i o chestiune subiectivă. Eu mă refer la ceva...metafizic. Între noi doi nu-i ceva metafizic, nu? Tu ești odihna mea, pauza mea de metafizică. Dar nici tu nu ești reală. De ce nu sunt reală? Oh, George, vreau să fiu reală, Stella e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bine În timpul cursei. Se crede că feedback-ul intrinsec este comparat cu o mișcare Învățată de corecție, mișcare ce acționează În corelație cu feedback-ul ca un mecanism de detectare a greșelii. Aceste erori auto-detectate sunt adesea raportate unei „Întăriri subiective”. Fără o asemenea legătură cu corecția, probabil că, multe forme de feedback intrinsec nu ar putea fi folosite pentru a detecta erori. Spre deosebire de feedback intrinsec, feedback-ul extrinsec este informația adusă de sarcina căreia Îi aparține sau mărește feedback-ul
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]
-
care trebuie să-l atingă sistemul. Această tehnică nu se bazează pe întrebări ci, pur și simplu, ea constă dintr-o sumă de idei sau păreri proprii ale indivizilor vizavi de sistem. Părerile vor fi mai mult sau mai puțin subiective, iar numărul și forma de expunere nu este încadrată într-o anume matrice, aceasta depinzînd de structura fiecărui individ care își dă cu părerea. Asemenea evaluări pot fi trimise prin poștă sau pot fi ascultate la un telefon special pus
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
pozitivismul modernității); mai curând, menirea sociologiei este de a prezenta, prin comprehensiune, ceea ce există socialmente în toată multiplicitatea formelor și interacțiunilor socioculturale experiențiale, în "policulturalismul și politeismul valorilor". Apoi, pentru că Michel Maffesoli crede, fără rezerve, în postulatul sociologiilor fenomenologice și subiective: "a ști să trăiești și a ști să spui merg împreună"; cu alte cuvinte, trăitul social este o experiență reflexivă de sociologie profană, față de care sociologul profesionist trebuie să rămână mereu atent și sensibil pentru a-i capta neîncetat respirația
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
pluralitatea lucrului uman și politeismul valorilor" (p. 48), pentru a accepta "atmosfera dionisiacă" ale cărei umbre se întind peste lumea socială. Sociologul fenomenolog s-a hrănit abundent cu seva filosofiei fenomenologice, cu sociologia comprehensivă a lui Max Weber, cu sociologiile subiective ale lui Simmel și Schütz, deopotrivă cu izbucnirile vitalismului romantic nietzscheian și cu psihologia inconștientului colectiv și antropologia arhetipurilor umane inspirate de C. G. Jung, dar mai ales cu învățămintele antropologiei imaginarului de la origini până în zilele noastre dezvoltate de mentorul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
câștigă teren în fața asociațiilor gândite (partid, sindicate), faptul de a privilegia toate ocaziile care "transportă" (transport festiv, efervescențe diverse), toate acestea creează o atmosferă specifică, în care subiectul substanțial, care în tradiția occidentală ne era familiar, nu mai are importanță. Subiectivul tinde să lase locul "traiectivului" (G. Durand). Cu alte cuvinte, cunoașterii directe a legăturii intime dintre toate lucrurile. Corespondență holistică, legătură intuitivă cu ceilalți și cu natura înconjurătoare, toate acestea se traduc, vorbind pe înțelesul tuturor, în faptul de "a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
producerii eului social/internalizare și a celor de instituționalizare. - ROLURI Punctul de plecare al analizei sportive este actorul, sportivul agentul acțiunii. Obiectul analizei este acțiunea socială a sportivului, definită ca un comportament uman căruia sportivul/ego îi atribuie un sens subiectiv, prin care, sportivul/ego își exercită o anumită influență asupra altui sportiv/alter ego, un partener al său; coechipier, adversar, în prezența unui arbitru și a unui public. Sportivul/ego, poate fi individual și/sau colectiv/echipă, capabil să producă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
un transfer al conștiințelor colective în conștiința individuală; o învățare de roluri asociate unei poziții (status). Ceea ce se transferă în acest proces nu sunt elemente disparate, ci structuri de obiecte, adică sisteme de roluri complementare ego-alter, care devin dispoziții/necesități subiective; internalizarea are loc prin transmiterea inter - generațională a unor modele culturale sportive; ea este rezultat al interacțiunii/ comunicării și îmbracă forme simbolice. F. Funcția identitară apare în mileniul al treilea puternică pentru valoarea sportului, acțiunea sportivă fiind un puternic instrument
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
la nevoia de legitimare/conservare structurală. Educația familială sportivă fairplay, ca acțiune pedagogică primară are un rol esențial în societate. Educații sportiv fairplay, nu sunt doar destinatari, beneficiari ai acțiunii pedagogice, ci și agenți ai acțiunii practice, înzestrați cu structuri subiective, numite habitus fairplay/o dispoziție generală a spiritului și a voinței, generatoare de practici organizate și capabili de conduite simultan reproductive și inovatoare. Termenii referitori la SOARTĂ, destin, fatum depind, într-o societate antică de două tendințe: -stoică acceptarea prin
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
depind, într-o societate antică de două tendințe: -stoică acceptarea prin jurământ a sorții și -epicureică trecerea spre echilibru prin intermediul stăpânirii corpului și acceptarea măsurii, întrucât datoria, o dată îndeplinită, ajută la mântuire. Personalitatea sportivă nu este un ansamblu de structuri subiective, ci un ansamblu de structuri încorporate, simultan subiective și obiective, iar educația sportivă fairplay reprezintă nu numai un proces de subiectivare (individualizare) a obiectivului (socialului), ci și unul de obiectivare a subiectivului (a structurilor subiective ale acesteia); ea este simultan
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
-stoică acceptarea prin jurământ a sorții și -epicureică trecerea spre echilibru prin intermediul stăpânirii corpului și acceptarea măsurii, întrucât datoria, o dată îndeplinită, ajută la mântuire. Personalitatea sportivă nu este un ansamblu de structuri subiective, ci un ansamblu de structuri încorporate, simultan subiective și obiective, iar educația sportivă fairplay reprezintă nu numai un proces de subiectivare (individualizare) a obiectivului (socialului), ci și unul de obiectivare a subiectivului (a structurilor subiective ale acesteia); ea este simultan atât un proces de auto-construcție a personalității, cât
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Personalitatea sportivă nu este un ansamblu de structuri subiective, ci un ansamblu de structuri încorporate, simultan subiective și obiective, iar educația sportivă fairplay reprezintă nu numai un proces de subiectivare (individualizare) a obiectivului (socialului), ci și unul de obiectivare a subiectivului (a structurilor subiective ale acesteia); ea este simultan atât un proces de auto-construcție a personalității, cât și un producător de structuri practice (obiective) în câmpul social. Habitusul fairplay devine produsul unei acțiuni pedagogice de inculcare, efectuate de colectivitate și a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
este un ansamblu de structuri subiective, ci un ansamblu de structuri încorporate, simultan subiective și obiective, iar educația sportivă fairplay reprezintă nu numai un proces de subiectivare (individualizare) a obiectivului (socialului), ci și unul de obiectivare a subiectivului (a structurilor subiective ale acesteia); ea este simultan atât un proces de auto-construcție a personalității, cât și un producător de structuri practice (obiective) în câmpul social. Habitusul fairplay devine produsul unei acțiuni pedagogice de inculcare, efectuate de colectivitate și a acțiunii corespunzătoare de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Registrul economic și social primește o mască de simbol, de sugestie, de joc, de posibil, de lucru perceput în vis (sponsorizările și reclamele de la Olimpiada de iarnă, 2010), ori se oferă o poveste, cunoscută parțial în realitate, un joc estetic, subiectiv, în care se rezolvă prin transformarea sportivului în erou, eliberarea mulțimii de frica de moarte și de zei. Trebuie să utilizăm un sistem fairplay cu irizații istorice, economice și sociale în analizarea fenomenului sportiv din perspectivă culturală, întrucât sorgintea religioasă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
contextul politicilor economice, politicile structurale au ca scop realizarea unui nivel înalt al calității vieții, din punct de vedere al bunăstării oamenilor. Calitatea vieții este un concept variabil care, pe lângă valorile materiale, include și sănătatea, relațiile sociale, religie și percepția subiectivă a bunăstării, acesta fiind motivul pentru care ar putea exista diferențe majore între modalitatea de prezentare a creșterii economice și a calității vieții. O interpretare în ansamblu a bunăstării este dificil de realizat, de aceea, în acest sens, s-a
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
riscurilor de capital. 3.2.2. Indicatori de evaluare ai politicilor structurale Pentru a releva prioritățile principale ale politicilor structurale, se utilizează trei abordări și anume: -bogăția materială (în principal reprezentată de PIB), -capacitățile și abilitățile funcționale și comportamentale; percepția subiectivă a bogăției. Bogăția materială este una din prioritățile care se poate identifica cel mai ușor, si asta datorită faptului că, în general, aceasta este reprezentată de indicatorul macroeconomic PIB. În situația în care PIB înregistrează o scădere, se va avea
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
abordarea capacităților, se poate afirma că acestea au cele mai practice utilizări în educație și sănătate, prioritatea fiind în educație, la un nivel superior, aceasta rezultând nu numai din indicatorii materiali ci și din nevoia de egalitate în șanse. Percepția subiectivă a bogăției se află în strânsă legătură cu nivelul corupției, drept urmare, pentru a se înregistra o creștere a acesteia, este necesar să se îmbunătățească încrederea în economie și să existe o scădere a corupției, acest lucru referindu-se și la
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
tehnologie omniprezentă, investițiile în TIC fiind responsabile pentru aproximativ jumătate din creșterea productivității din ultimii ani. Productivitatea la nivel înalt este cheia bunăstării și sursa creșterii economice pe termen lung. Față de bogăția materială, aceasta oferă valori ridicate pentru o percepție subiectivă a bunăstării ce se referă la educație la nivel înalt, sănătate și satisfacția la locul de muncă. TIC este un sector ce ocupă aproape un sfert din activitățile de cercetare și dezvoltare la nivelul economiei reale, bunurile și serviciile TIC
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
corupției, acest lucru referinduse și la eficiența și transparența administrațiilor publice. G. Eficiența colectării impozitelor Finanțele publice reprezintă o precondiție esențială pentru utilizarea productivă a resurselor. În același timp, acestea au câștigat o mare încredere în economie, astfel crescând percepția subiectivă a bunăstării în general. Corelat cu folosirea stimulilor fiscali pentru menținerea ofertei la nivelele cerute de piață, eficiența colectării impozitelor, ca domeniu prioritar al politicii structurale, reprezintă o cerință și un obiectiv al acestei politicii. Ultimele tendinte din tarile est
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]