5,059 matches
-
ca urmare a faptului că seniorii locali erau investiți cu dreptul de a patrona lăcașurile de cult și pe ecleziaștii ce le populau. Dubla calitate în care se afla Papa a generat o serie nesfârșită de conflicte între papalitate și suveranii timpului, izvorâte în principal din dorința papilor de a scăpa de suzeranitatea împăraților, fără însă a renunța la teritoriile pe care le dețineau. Acest aspect este cunoscut în istoria papalității ca cearta investiturilor ce avea să dureze 50 ani. Papa
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
voalat chiar de ereziarhi. Singura acuză ce se putea aduce era incompatibilitatea funcțiilor papale de pastor suprem cu cea de rege temporal, cauză care însă nu este deloc invocată, mai mult ereziarhii vor numi în fruntea cultului lor chiar pe suveranii timpului. Promotorii și inițiatorii protestantismului s-au folosit de unele aspecte conjuncturale, ocazionale, pe care Paulescu le numește aparente, ca pretexte pentru a realiza formidabila dezbinare a bisericii creștine occidentale. Ca și în cazul primei schisme care a condus la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
s-a dorit crearea bisericii galicane (națională) după „declarația clerului galican” impusă de rege. Tentativa s-a oprit la timp pentru că regele și-a dat seama că procedând astfel face jocul protestanților. Printre altele această declarație prevedea independența absolută a suveranilor față de Papă care nu mai putea să-i suspende s-au să-i dezlege de jurământul de credință a supușilor. Afirma superioritatea conciliilor asupra Papei, nega infailibilitatea șefului suprem al Bisericii, decretele acestuia devenind infailibile doar prin consimțământul întregii biserici
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
al Curții Imperiale, motiv pentru care îi cere să participe la ceremonia de încoronare, stabilindu-i în același timp reședința la Avignon. Mai mult ca atât, Napoleon a dorit ca Papa să devină participant activ la campaniile sale militare în calitate de suveran temporal, ceea ce papa nu a acceptat, motivând că în calitate de reprezentant a lui Hristos pe pământ el este ministrul păcii și nu poate accepta situația în care creștinii se măcelăresc între ei. Ca răspuns la acest refuz Napoleon ocupă Roma în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
voința generală. Epopeea semnificației conceptului de națiune nu avea să se sfârșească aici. Conceptul de națiune a suferit o ultimă întorsătură semantică prin transformarea cauzată de emergența naționalismului romantic, în special sub influența lui Johann Gottfried Herder. Națiunea ca "popor suveran" și-a schimbat pentru ultima dată sensul în "popor unic" (Greenfeld, 1992, p. 8). Acest ultim sens herderian, al națiunii ca expresie a unicității ireductibile a unei culturi posedată de un Volkgeist, a fost diseminat în spațiul central și sud-est
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și geografia cea veche Geometria Din istorie: urmarea cronologică de la Karlu până în zilele de acum Religia: urmarea moralei creștinești Urmarea limbii eline, sintaxul vulgar și analize Sursa: V.A. Urechia (1892, IV, pp. 419-421) În clasele primare, învățământul religios trona suveran - materii precum "Sfintele rugăciuni" și "Catihisie" ocupând o pondere consistentă a programei școlare, alături de materii mai tehnice, precum citirea și scrierea. Dacă ținem seama că, cel mai probabil, deprinderea acestor abilități tehnice se făcea pe baza unor texte religioase, putem
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de neatârnare trebuia onorați prin ritualuri comemorative, conferințe, cântece patriotice și chiar pelerinaje la locuri istorice (Haret, 1903, Anexe, p. 246). Cultul regalității era deja prezent atât în iconografia națională (exista obligația prezenței în toate sălile de clasă a portretelor suveranilor) cât și în ritualistica comemorativă (ziua de 10 mai, precum și aniversarea independenței, fiind intrinsec celebrări ale lui Carol I). El a fost însă oficializat prin Decisiunea din 2 Septembre 1902, care stipula, în art. 1, că toți școlarii au datoria
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
merite titulatura de revoluție mnemonică. 3.3. Între naționalism critic și fanatism naționalistic (1918-1947) 3.3.1. Cadrul politic La 1922, în nou construita Catedrală a Încoronării de la Alba-Iulia, regele Ferdinand I ("Întregitorul") și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari. Unitatea statal-națională, aspirația mitică ce a obsedat imaginarul politic românesc, era astfel înfăptuită. Euforia colectivă a primit un recul odată cu agravarea crizei economice din 1929-1933, care a afectat creșterea economică și industrializarea în curs de intensificare în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
neamului. (Numărul tuturor acestor tablouri nu este specificat, însă e de presupus că se ridică la ordinul a câtorva zeci de mii.) Cultul dinastic a fost consolidat iconografic prin distribuirea între 1922 și 1926 a 17.300 de tablouri ale suveranilor, colecție întregită de 1.000 de exemplare cu portretul Principelui Moștenitor. În aceeași perioadă au fost redistribuite din depozitele cu material didactic din timpul războiului 59.449 de tablouri ale suveranilor și ale altor figuri istorice de prim rang, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1922 și 1926 a 17.300 de tablouri ale suveranilor, colecție întregită de 1.000 de exemplare cu portretul Principelui Moștenitor. În aceeași perioadă au fost redistribuite din depozitele cu material didactic din timpul războiului 59.449 de tablouri ale suveranilor și ale altor figuri istorice de prim rang, precum și 224 de busturi ale Regelui Carol. Douăzeci de mii de hărți ale României Mari, în 13 culori, au fost tipărite în 1923 pentru a acoperi pereții claselor. În comparație, pentru zidirea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă, de dinastie simbolică. Vom urmări cum cele două concepții converg înspre configurarea ideii de "dinastie națională" românească. Prima cărămidă a construcției dinastice a fost așezată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
femeie spre evitarea avansurilor regelui o înfățișează mai mult în postura de donna sapiensa, care știe să-și apere virtutea și bunul renume chiar și în fața unei autorități cum era aceea a regelui. Inventează o strategie de apărare, servindu-i suveranului la masă doar bucate gătite din găini, spre nedumerirea și nemulțumirea bărbatului, care nu se oprește în a afla cauza acelei situații inedite. Marchiza este pregătită să dea lovitura decisivă a planului său: femeile, deși se deosebesc prin rang și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femeia, spirit de o finețe și o ironie aparte, prin cuvântul bine ales, va deschide în sufletul 225 Ibidem, vol. II, p. 210. 226 Ibidem, pp. 234-235. 227 Ibidem, vol. I, p. 80. 228 Ibidem, p. 266. 229 Ibidem. 83 suveranului dorința de a se afirma ca un justițiar, și nu ca un supus. Cuvântul metamorfozează și salvează, o dată în plus, onoarea femeii. Cu o certă apreciere a spiritelor mari ale epocii, Elisa evocă, în ziua a șasea, figura lui Guido
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
centrală și se proclama„statul sunt eu“, Anglia, trecând prin secolul al XVII-lea într-o manieră haotică și violentă, a reușit să reducă gradat puterea monarhului și să dea naștere unei alternative de guvernare: un regat în care imaginea suveranului rămâne neștirbită din perspectiva simbolică, dar care este supus parlamentului. Putem considera că în secolul al XVII-lea Anglia a efectuat trei experimente importante care au deschis calea monarhiilor democratice din epoca noastră: prima parte a secolului a fost marcată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de religie sau poziție socială, era aservit regelui. Prin urmare îngrădirea drepturilor nobililor, care începeau să se coalizeze din ce în ce mai mult împotriva monarhului, era o necesitate.Una dintre deciziile care au diminuat considerabil eventuala capacitate de organizare militară a nobilimii împotriva suveranului a fost declarația care ordona distrugerea tuturor fortărețelor care nu erau construite în preajma frontierelor Franței. Un alt demers, de această dată de natură psihologică, a fost cel care prevedea interzicerea duelurilor. Nobilii francezi, deosebit de mândri, nu suportau nici cea mai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
privea din nou zâmbitor la Franța și supușii săi. După venirea pe lume a lui Ludovic al XIV lea, regele a declarat sărbătoare națională și a închinat regatul Fecioarei Maria, dând naștere, așa cum numește Alexandre Yali Haran„cristomimetismului“ imaginii viitorului suveran. Într-o epocă în care mai erau încă arse pe rug vrăjitoarele și în care fantezia, isteria fanatismului religios și fervoarea religioasă dădeau naștere superstițiilor sau poveștilor, paralelismul dintre nașterea lui Isus și cea a lui Ludovic era binevenit. într-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
funcției de valet al regelui, despre autoritatea pe care acesta o avea și despre accesul său la informații. O dată cu apariția regilor, aceștia au fost mereu înconjurați de servitori mai mult sau mai puțin credincioși. Acest personal era întotdeauna la dispoziția suveranului, gata oricând să-i îndeplinească până și cele mai mici dorințe. În lucrarea sa, Dictionnaire du Grand Siècle, Jean François Solnon explică:„este un ansamblu eterogen, alcătuit progresiv, prin adăugarea succesivă de noi servicii fără suprimarea brutală a celor anacronice
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
unul dintre cei patru valeți principali ai regelui, care a fost martor la căsătoria secretă dintre rege și madame de Maintenon. Pentru a sublinia importanța valetului de cameră al regelui, dorim să precizăm că acesta dormea în aceeași cameră cu suveranul, pe un pat sub forma unei banchete micuțe, numit„lit de veille “ (pat de veghe, n.n.), care nu era așezat la picioarele patului, ci lângă rege, pentru a putea răspunde prompt tuturor solicitărilor ce puteau apărea pe parcursul nopții. Era singurul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
vizitatori neașteptați să meargă în cea mai mare liniște. În timp ce fluxul uman întra în palat, li s-a oprit până și respirația. Aceeași mulțime care a urlat, care a strigat și care a amenințat dincolo de porți, aflată acum în camera suveranului a devenit calmă, respectuoasă, tăcută. Însăși regina a oficiat. Stătea lângă perna fiului său, frumoasă, cu o grație regală. Palidă, calmă și demnă, ca și cum ar fi îndeplinit un ceremonial al curții obișnuit, a adunat faldurile draperiei de catifea și a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aflat în perioada de creștere, frumos și carismatic asemeni unui înger„Dieu Donne“. Un rege care are o legătură amiabilă cu supușii săi, cărora le permite chiar să-i invadeze apartamentul în timp ce„doarme“, neținând cont de etichete și conveniențe. Un suveran care nu fuge din fața parizienilor nemulțumiți, ci, mai degrabă, pleacă pe perioada revoltelor întrun turneu oficial în sudul regatului. Un monarh plăcut, lucid, care nu se sfiiește să tragă sabia din teacă pentru a-și apăra fratele mai mic. Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
declare indezirabili în cazul in care nu respectau indicațiile sale, Franța avea un grad mult mai mare de independență. Deși regele jurase credință Papei, avea libertatea de a reforma biserica și de a impune taxe suplimentare. Poporul francez era credincios suveranului, pe care îl privea învăluit într-o aură de mister și misticism. De exemplu, exista superstiția că, dacă un bolnav de scrofuloză era atins de rege, acesta se vindeca - aici contribuind și miturile și legendele privind originea regilor merovingieni, din
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
strălucitoare. Apolo, simbolul său preferat, prezidează peste această lume fermecată, în chip de zeu al luminii și sursă de inspirație pentru muze; soarele zeului pare să pălească în fața soarelui marelui rege. Natura și arta, se combină pentru a celebra gloria suveranului printr-o osana perpetuă. Tot ceea ce generații de regi au acumulat ca picturi, statui și mobilier este distribuită ca simplă mobilă în apartamentele strălucitoare ale castelului. Miasmele toxice ale luxului și puterii te aruncă într-un fel de extaz care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
jocurilor de noroc. Ludovic nu permitea nobilimii ereditare să ia parte la discuțiile privind afacerile statului. Acest drept revenea burghezimii care, transformată în curteni, coordona problemele țării. Absența de la curtea regală însemna că persoana respectivă nu mai beneficia de favorurile suveranului. Regele avea o incredibilă memorie vizuală și își amintea cu precizie chipurile care îi treceau zilnic prin fața ochilor. În cazul în care un curtean sau un nobil nu era prezent în cortegiul său, Ludovic menționa că nu l-a văzut
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
IV.1.12.1 Rutina zilnică Ziua de lucru a regelui începe cu ceremonia trezirii, numită„le lever“. La ora șapte dimineața se trezește primul valet de cameră al regelui. Acesta are onoarea de a dormi în aceeași cameră cu suveranul și de a fi omul de încredere al regelui. Un sfert de oră mai târziu intră în cameră servitorii însărcinați cu aprinderea focului. Unul alt valet se ocupă de deschiderea obloanelor, apoi iese purtând patul de veghe pe care a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cina uneori în anticamera apartamentelor Delfinei. După moartea acesteia, a reluat vechiul obicei de a cina singur în apartamentele sale, pe o măsuță mică, pătrată în fața unei ferestre. Curtenii se aflau în picioare, la o distanța respectabilă și își priveau suveranul. Ceremonialul impus de rege pentru le petit couvert este doar un exemplu privind rigorile etichetei, de multe ori absurde:„Cina este servită de altfel cu o ceremonie rituală care îi exasperează pe toți, în afară de rege. Iată cum sunt prezentate regelui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]