5,219 matches
-
seama de ocurențele dracilor în istorie. De aceea, cartea nu e despre Diavol, ci despre oglindirile culturale ale motivului demonic în felurite religii, accentul căzînd pe religia lui Hristos. Așa se face că Satana e cînd principiul malefic de care teologii au nevoie pentru a explica de ce Dumnezeu rabdă răul în lume, fie o născocire puerilă a unor credincioși cu imaginația surescitată. În ambele cazuri, Diavolul e o ficțiune, adică un rebut lexical menit a-l achita pe Dumnezeu de vina
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
flori - după tradiții străvechi, poate de la Osiris. Numai într-o veche biserică pot asculta slujba de Paști. Se află acolo toată lumea - bărbatul cu profil grecesc, romanii, doamnele lusitane cu plase în păr, sarazinii, copții, nestorienii, Marcus Diaconus, tânăra în negru, teologul demodat, toți uluiți între aur și catifele ,de teama necredincioșilor"... dar cel mai mult îmi place Nicosia în arșița verii, când, noaptea, o briză dinspre vest răcorește orașul, și toată lumea iese în grădini, pe terase...și când eu, pasionata călătoare
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
Se revizitează cărți, autori, filme, teorii etc.; termenii apar destul de des în contextul comentariilor culturale: „În această carte, Habermas revizitează magistral problema adevărului” (editura-art.ro), ba chiar și în discursul teologic, în care contrastează cu stratul lexical tradițional: „Simion Noul Teolog revizitat de mitropolitul Ilarion Alfeyev” (oglindanet.ro, 13.03.2011). Dincolo de puterea contagioasă a modei, în răspândirea unei forme suntem datori să bănuim o oarecare necesitate: în cazul de față, probabil că a revizita este perceput ca fiind mai neutru
Revizitat, reîncărcat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5603_a_6928]
-
a evenimentului judiciar și a protagoniștilor săi. De-a lungul timpului, însăși istoricitatea lui Iisus a fost uneori contestată și cu atât mai mult cea a procesului judiciar, ca parte majoră a patimilor sale. Chiar în zilele noastre, autori precum teologul disident Hans Kung susțin că „nu mai este posibil să reconstituim derularea procesului lui Iisus, având în vedere că nu deținem actele sale originale, și niciun fel de mărturii directe”. O asemenea poziție este, cel puțin, exagerată, întrucât la aproape
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
Godun, este cineva foarte special și oarecum atipic. Nu este nicidecum funcționarul cultural care bifează acțiuni fiindcă așa se cam practică pe ici, pe colo, în meseriile diplomatice. El este un om de cultură. Este rafinat, profund, informat, este un teolog tolerant și, pe lîngă toate, este modest. Îngrozitor de modest și de discret. Institul Polonez pe care îl conduce se află în spatele unor proiecte culturale de mare anvergură și complexitate culturală, care se întind pe domenii variate. Sensibilitatea lui Godun a
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
să ajute poporul român în momentele de întunecare sufletească, pentru a le putea depăși, pentru a putea ieși din ele. Pentru că, altfel, viața noastră încă înainte de a muri se transformă într-un Iad, se transformă într-un calvar. Sfântul Ioan Teologul întărește acest adevăr în prima sa Epistolă, și anume, că lumină spirituală nu există nicăieri decât în Hristos. Oricât de mult s-ar strădui unii să dobândească satisfacții sufletești printr-o cultură lipsită de Dumnezeu, nu vor reuși. „Și aceasta
Agenda2004-48-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283108_a_284437]
-
a lui Machiavelli nu este, în esență, una inovatoare. Nu sunt puține studiile despre autorul Principelui, iar cartea de față nu e neapărat nici cea mai originală, nici cea mai comprehensivă. Florentinul a fost apărat sau acuzat pe rând de teologi, filosofi, istorici și politicieni, începând de la Innocent Gentillet (rămas în istorie în principal pentru diatriba sa împotriva lui Machiavelli), Croce, Spinoza, Rousseau, Hegel, până la diplomatul britanic Jonathan Powell, care și-a analizat mare parte a carierei politice luându-i ca
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
în mentalitatea vremurilor moderne, ca într-o caricatură, așadar, pe Cel care s-a întrupat chiar la originea acestor vremuri spre a aduce vestea bună a Apocalipsei. Dificultatea acestei lecturi respectuoase vine din faptul istoric (care este o vină a teologilor) că vestea bună a împărăției a fost decuplată mereu de vestea bună a Apocalipsei, cele două fiind, în fapt, una și aceeași unică vestire. Iar Craii de Curtea Veche nu are de ce să fie citit ca un roman. Este un
Inițierea Crailor by Ioan BUDUCA () [Corola-journal/Journalistic/6650_a_7975]
-
gând și în trup a trândăviei și a curviei. Remediul ce apare frecvent în legătură cu postul, fie el trupesc, fie sufletesc, este înfrânarea. Îndemnul la înfrânare îl găsim la majoritatea Părinților Bisericii. Dintre aceștia, Sfântul Efrem Sirul și Sfântul Simeon Noul Teolog subliniază faptul că înfrânarea înseamnă a face lucrurile cu frâu, adică a avea controlul lor<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 7. footnote>, iar cine se înfrânează pe sine pune și altora frâu<footnote Fr. W. Forster, op. cit., p. 176 footnote
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ori am încercat a ne război cu gândurile, folosind combaterea prin contrazicere<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 476. footnote>, când ar fi trebuit să ni le scoatem imediat din minte. Putem evita ispita luând aminte la sfatul Sfântului Simeon Noul Teolog, care scrie în Discursul despre nepătimire și viața virtuoasă, recomandând omorârea voii proprii, nu numai a celei din afară<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Catehezeă, p. 266. footnote>, dar și a celei dinăuntru, adică mișcarea inimii, ca de exemplu a
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ni le scoatem imediat din minte. Putem evita ispita luând aminte la sfatul Sfântului Simeon Noul Teolog, care scrie în Discursul despre nepătimire și viața virtuoasă, recomandând omorârea voii proprii, nu numai a celei din afară<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Catehezeă, p. 266. footnote>, dar și a celei dinăuntru, adică mișcarea inimii, ca de exemplu a nu privi pătimaș, a nu îmbrățișa pătimaș<footnote Ibidem. footnote>. În momentele în care ne amintim de o anumită persoană a cărei înfățișare ne
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
În privința toleranței religioase, Erhan Afyoncu istorisește lecția pe care sultanul i-a dat-o ginerelui său, Rüstem Pașa, care voia să-l convingă să alunge evreii, fiindcă în țară trebuia să rămână o singură religie - lecție relatată de Stephan Gerlach, teolog din Tübingen numit între anii 1573- 1578 trimis al Austriei la Istanbul. Acesta povestește că „Sultanul a rupt o floare cu petale galbene și albe și l-a întrebat pe pașă dacă îi place”. După ce acesta a răspuns că desigur
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
VIII-a, 161 (245, 19-20); cf. Martin Laird, „The Fountain of His lips ...”, p. 49. footnote>. Această dorință etern nesatisfăcută pare a introduce o problemă, și anume aceea a disperării în viața spirituală<footnote Everett Ferguson, op. cit., p. 72. footnote>. Teologul german Hans Urs von Balthasar este de părere că nu se poate nega că o dimensiune a acestei doctrine este chiar aceea că sufletul rămâne oarecum nesatisfăcut pe deplin și neîmplinit: după cum scrie Sfântul Grigorie, sufletului „nu i se acordă
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
18, la Centrul Diecezan de Tineret al Episcopiei romano-catolice de Timișoara (str. A. Pacha nr. 2), va avea loc o întâlnire a tinerilor, axată pe discuții pe marginea filmului „Patimile lui Hristos“ de Mel Gibson. La această întâlnire este invitat teologul Robert Lazu. ( L. S.) Noi posturi telefonice În cursul perioadei imediat următoare, „RomTelecom“ va demara o serie de lucrări vizând extinderea rețelei telefonice din Timișoara cu circa 2 000 de noi linii. Se va reuși astfel rezolvarea cererilor prin care
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
de sinceritate personală, care le golește de orice înțeles real. E o discrepanță strigătoare între ce spun oamenii și ce fac ei, un dezacord total între scrisul lor și viața lor. Democrați cu scandaloase averi, socialiști cu strălucitoare carieră mondenă, teologi cu chef și temperament...". Cu părere de rău opresc aici acest text superb. Numărul personajelor memorabile, - principale, secundare, episodice, pomenite întîmplător, - este impresionant. Referindu-se la unul din colegii de liceu, căruia nu se ostenește să-i dea numele, al
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
Istoria Bisericească tripartită, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ștefan Alexe, 1998. Vol. LXXX - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua. Tâlcuiri ale unor locuri cu multe și adânci înțelesuri din Sfinții Dionisie Areopagitul și Grigorie Teologul, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 1983. Vol. LXXXI - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri (Partea a Doua). Scrieri și epistole hristologice și duhovnicești, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 1990. Din
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
formule generale, principii, sub denumirea comună de legi. Asimilarea legilor civile cu cele ale fizicii, a celor morale cu cele zise "naturale" mi se părea factice și în cel mai înalt grad derutantă pentru spirit. Lecturile mele din filosofii și teologii medievali m-au ajutat atunci în deruta mea, oferindu-mi conceptul de ordo, de ordine. Cu ajutorul acestuia, începeam să întrevăd în lege expresia unei ordini imanente impusă sub forma unor reguli imperative. Fiu de avocat, am deprins de timpuriu un
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
recitisem încă din anii de liceu. Eram dezamăgit ca un om al Evului Mediu târziu care privind spre o miniatură dintr-un in-folio mult râvnit și descifrând cuvintele înșirate pe panglica ce iese din gura unui sfânt Părinte, a vreunui teolog al Bisericii, închipuit în culori, într-o poziție hieratică, descoperă una din acele fraze pe care le cunoaște demult, pe care le știe pe dinafară, frază aproape impersonală dintr-un text care, în stereotipia repetării sale se desacralizase, își pierduse
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
consecințe vizibile și numai cine suferă de o totală orbire spirituală se poate încăpățîna să n-o recunoască." (p. 65) Lidia Stăniloae e o luptătore care nu-și cruță vlaga spre a lua apărarea părintelui atunci cînd simte că memoria teologului este pîngărită. Se luptă cu gazetarii din țară, cu călugării de azi sau de ieri, sau cu românii din exil care nu-l privesc cu ochi buni pe traducătorul Filocaliei. Și e o înverșunare în grija cu care vrea să
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
săptămâni de ne-sex reușiserăm s-o facem mergând la zoo. Grădina zoologică din Kabul consta din câteva maimuțe, un urs și un leu pe nume Marjan. Talibanii căutaseră inițial să închidă grădina, ca fiind activitate neislamică, dar directorul, un teolog, reușise să-i convingă că Mahomed ținuse o pisicuță și că deci musulmanii pot îngriji animale dacă nu fac lucruri necurate cu ele, ba chiar aruncase în argumentație Arca lui Noe. în timpul războiului, bătrânele capre savante, socotitoare cu copita, donate
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
că studiul îi dăduse forța și suplețea în raționamentul de care a dat dovadă ulterior în toate lucrările ieșite de sub pana sa. Cu acest prilej, el a remarcat faptul că mai mulți dintre marii noștri negociatori fuseseră, în trecut, buni teologi. Mulțimea îngrămădită sub cupola institutului pentru a onora pentru ultima oară pe bătrânul prinț a aplaudat acest pasaj al discursului său. Diplomatul octogenar sugerase că, în spatele omului de stat, plutea încă umbra fostului episcop din Autun. Este ciudat, într-adevăr
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
moartea regelui Henric al III-lea (1589), ultimul reprezentant al dinastiei Valois. A pus provizoriu capăt războaielor religioase, acordând libertate de cult protestanților prin "Edictul din Nantes" (1598). A murit asasinat. 21 Blaise Pascal (1623-1662). Matematician, fizician, inventator, filozof, moralist, teolog și scriitor. Autor al vestitelor Cugetări (1670, apărute postum așadar), dar și al altor lucrări, precum: Provincialele (1656-1657), Elemente de geometrie (1657), Istoria ruletei (1658) și Arta de a convinge (1660). 22 Edmund Burke (1729-1797). Om politic și filozof englez
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
la Ministerul Afacerilor Străine (1887-1900), cancelar al Reichului german al lui Wilhelm al II-lea în intervalul 1900-1909, apoi, la sfârșitul carierei sale diplomatice, ambasador al Germaniei imperiale la Roma (1914-1915). 122 François de Salignac de la Mothe-Fénelon (1651 1715). Prelat, teolog și scriitor francez din secolul al XVII-lea. A scris Aventurile lui Telemac (1699). 123 Thomas Woodrow Wilson (1856-1924). Al 28-lea președinte al S.U.A. (1913-1921). Părintele-fondator al "Societății Națiunilor". 124 Tit-Liviu (59 î.e.n.-17 e.n.). Istoric latin., autor al
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
amicii lui, sub conditione, fără ca ei să i-o fi cerut. Pe șest, zicea căpitanul. Mai puțin alunecos decât majoritatea membrilor ordinului său, Dómine se credea adeseori obligat să aplaneze conflicte. Era un om care trăise și văzuse multe, bun teolog, Înțelegător față de slăbiciunile omenești, binevoitor și blajin la culme. Asta Îl făcea indulgent cu semenii, drept care biserica lui era Înțesată de femei venite să li se ierte păcatele, atrase de faima lui de cumsecădenie la ora Împărțirii penitențelor. În ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
coroanei engleze și a alaiului de compatrioți de-ai săi care Încetul cu Încetul l-au Înconjurat la Curte. Se sporovăia În locurile de clacă din oraș că infanta Începuse să Învețe englezește și că Charles În persoană studia cu teologi Încercați doctrina catolică, Întrucât dorea să se convertească la credința cea adevărată. Nimic mai departe de realitate decât această ultimă pătăranie, după cum avea să se constate mai târziu. Dar pe moment, și În atmosfera aceea atât de favorabilă tânărului, zvonurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]