5,751 matches
-
general-maior Alexandru Petrescu, locotenent-colonel Gheorghe Eftimie, asesorii maior Teodor Vlase și căpitan Gheorghe Alexandru. În unanimitate, s-a hotărât că douăzeci dintre acuzați sunt vinovați și au fost condamnați la moarte, plus confiscarea averii personale pentru crima de acte de teroare în grup și crima de acte de pregătire la crima de uneltire contra securității interne a RPR. Separat, Zbranca a fost condamnat la moarte pentru aceleași acuzații, dar și la 25 de ani de muncă silnică și 10 ani degradare
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ofițerii politici din Gherla, Gheorghe Sucegan și Constantin Avădanei, și medicul închisorii, Viorel Bărbosu. Iată ce spune despre aceștia sentința nr. 101 din 16 aprilie 1957: Tudor Sepeanu a fost învinuit pentru crima de favorizare a crimelor de acte de teroare, acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR și de delict de favorizare la crima de uneltire contra ordinii sociale, însă i s-au găsit circumstanțe atenuante și a fost achitat în cazul ultimelor două învinuiri
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
găsit circumstanțe atenuante și a fost achitat în cazul ultimelor două învinuiri. A fost condamnat la 8 ani de muncă silnică și confiscarea averii pentru favorizare. Alexandru Dumitrescu a fost învinuit pentru crima de favorizare a crimelor de acte de teroare și acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR. I s-au găsit și lui circumstanțe atenuante și a fost achitat în privința ultimei acuze, fiind condamnat la 7 ani de muncă silnică și confiscarea averii. Gheorghe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a RPR. I s-au găsit și lui circumstanțe atenuante și a fost achitat în privința ultimei acuze, fiind condamnat la 7 ani de muncă silnică și confiscarea averii. Gheorghe Sucegan, învinuit pentru crima de favorizare a crimelor de acte de teroare și acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR, a avut aceeași soartă: circumstanțe atenuante, achitarea de acuzația de acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR și condamnarea la 7 ani
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR și condamnarea la 7 ani de muncă silnică și confiscarea averii. Constantin Avădanei a fost, la rândul lui, învinuit pentru crima de favorizare a crimelor de acte de teroare și acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR. Deși a fost și el achitat în cazul primei acuzații, condamnarea lui a fost diferită: 6 ani de muncă silnică și confiscarea averii. Practic, toți cei patru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a RPR. Deși a fost și el achitat în cazul primei acuzații, condamnarea lui a fost diferită: 6 ani de muncă silnică și confiscarea averii. Practic, toți cei patru oficiali au fost condamnați doar pentru favorizarea crimelor de acte de teroare, negându-li-se, astfel, rolul de sforari. Singurul care nu a primit circumstanțe atenuante a fost doctorul Viorel Bărbosu (întâmplător sau nu, singurul care nu avea legături cu Securitatea). Învinuit inițial pentru crima de favorizare a crimelor de acte de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
negându-li-se, astfel, rolul de sforari. Singurul care nu a primit circumstanțe atenuante a fost doctorul Viorel Bărbosu (întâmplător sau nu, singurul care nu avea legături cu Securitatea). Învinuit inițial pentru crima de favorizare a crimelor de acte de teroare și acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR, i s-a schimbat încadrarea, fiind, în cele din urmă, condamnat la 5 ani de temniță grea și confiscarea averii pentru nedenunțarea actelor de teroare, dar achitat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acte de teroare și acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR, i s-a schimbat încadrarea, fiind, în cele din urmă, condamnat la 5 ani de temniță grea și confiscarea averii pentru nedenunțarea actelor de teroare, dar achitat în privința celorlalte acuzații. Datorită acestei schimbări de încadrare, Bărbosu a avut o condamnare mai mică decât ceilalți implicați. Comportamentul lui Bărbosu pe parcursul acțiunii de la Gherla este contradictoriu. Cu toate că, împreună cu cei din echipa sanitară (majoritatea trecuți cu arme și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lui Ion Bogdănescu. A scăpat de primul proces al deținuților, fiind eliberat la expirarea pedepsei sale, în 1953. Cu toate că s-a căsătorit în libertate, a fost rearestat în februarie 1956 și condamnat la muncă silnică pe viață pentru 'acte de teroare' în cel de-al doilea proces al deținuților. A fost eliberat în aprilie 1964 din închisoarea de la Aiud. Mihai Buracu Născut pe 24 ianuarie 1930 la Drobeta Turnu-Severin, a fost arestat pe 7 iunie 1949 ca elev la Liceul 'Traian
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la o cooperativă, iar mai apoi în construcții. Căsătorit în 1953, a fost rearestat șase ani mai târziu pentru că ascultase Europa Liberă, comentase evenimentele din Ungaria și cântase colinde, în fapt căzând victimă celui de-al doilea mare val de teroare comunistă. Condamnat la 20 de ani de detenție ca recidivist, într-un lot cu alți membri ai familiei, a trecut pe la Periprava, Salcia și Aiud, unde a participat la reeducare. S-a eliberat cu decretul din 1964. A fost urmărit
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
necesitatea transformării lor și a ruperii de trecut. Discursul său n-a avut însă nici un efect, pentru că Oprișan l-a înfruntat apoi pe agresorul său și i-a spus că trebuia să vină cu argumente raționale, nu cu josnicii și teroare. Maxim a fost scos la muncă, probabil prin noiembrie 1951, și observă că, în primăvara lui 1952, Mărtinuș și Livinschi apăreau mai rar prin închisoare și păreau timorați. La sfârșitul lui mai a fost dus și Maxim la Jilava, pentru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
tot pe atâta timp cât am trăit sub o sclavie ideologică pentru a reveni la normalitate'. Într-un alt articol, Ioniță apreciază că regimul comunist a aplicat sistemul de la Pitești 'în regim de două viteze': una maximă, cu toate instrumentele și tehnicile terorii, destinată deținuților politici, și una lentă, dar persuasivă, folosită pentru subjugarea întregii populații, ambele urmărind să provoace mutații psihologice profunde. Teroarea exercitată la Pitești a modificat în mod funciar sistemul de valori și motivații: 'Sub teroare sunt anulate toate beneficiile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
regimul comunist a aplicat sistemul de la Pitești 'în regim de două viteze': una maximă, cu toate instrumentele și tehnicile terorii, destinată deținuților politici, și una lentă, dar persuasivă, folosită pentru subjugarea întregii populații, ambele urmărind să provoace mutații psihologice profunde. Teroarea exercitată la Pitești a modificat în mod funciar sistemul de valori și motivații: 'Sub teroare sunt anulate toate beneficiile obținute de om prin instrucție și educație și, astfel, văduvit de zestrea sa culturală, el revine la stadiile elementare de evoluție
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
toate instrumentele și tehnicile terorii, destinată deținuților politici, și una lentă, dar persuasivă, folosită pentru subjugarea întregii populații, ambele urmărind să provoace mutații psihologice profunde. Teroarea exercitată la Pitești a modificat în mod funciar sistemul de valori și motivații: 'Sub teroare sunt anulate toate beneficiile obținute de om prin instrucție și educație și, astfel, văduvit de zestrea sa culturală, el revine la stadiile elementare de evoluție și dezvoltare a structurii psihologice, la stadiul senzorialului și percepțiilor'. Primordiale au devenit trebuințele biologice
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
vreme de luni de zile, acolo la Pitești, omul, pentru mine, nu mai este și nu va mai fi niciodată cel [ ] în care am crezut'. El găsește o explicație științifică și pentru momentele de agresivitate ieșite din comun, arătând că teroarea și bătăile produc modificări majore la nivelul sistemului nervos, mai ales la nivelul structurilor cerebrale. Lobul frontal al creierului ține sub control impulsurile agresive și orice disfuncție a acestuia cauzată de traumatisme cranio-cerebrale declanșează tulburări explozive de agresivitate. Aceste explozii
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pronunță doar în ceea ce privește atitudinea victimelor și spune că, în afara morților martirizați, care ne-au spălat onoarea tuturor, toți ceilalți care au trecut prin sinistru au devenit ori torționari, ori delatori, atât cât i s-a cerut fiecăruia, bineînțeles că sub teroare. Unii au plusat și au făcut mai mult decât era necesar ca să supraviețuiască. Unii s-au redresat mai devreme, alții mai târziu și foarte puțini au fost consecvenți cu mârșăvia în care au intrat fără voia lor. Neculai Popa, în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
implicarea torturaților în represiune și prin compromiterea tuturor. Totuși, treptat și cu foarte puține excepții, reeducații și-au regăsit echilibrul și verticalitatea, spune Merișca. Istoricul Dennis Deletant argumentează că Alexandru Nicolschi este coordonatorul experimentului de la Pitești, care urmărea să inspire teroare adversarilor regimului, dar și să distrugă personalitatea individului. În același timp, Deletant leagă sfârșitul reeducărilor de înlăturarea grupului din jurul Anei Pauker, o posibilă explicație fiind încercarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej de a demonstra că regimul de teroare era instaurat de către Pauker
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care urmărea să inspire teroare adversarilor regimului, dar și să distrugă personalitatea individului. În același timp, Deletant leagă sfârșitul reeducărilor de înlăturarea grupului din jurul Anei Pauker, o posibilă explicație fiind încercarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej de a demonstra că regimul de teroare era instaurat de către Pauker, Georgescu și Luca. Ruxandra Cesereanu evită să se pronunțe tranșant, considerând că problema acțiunii de la Pitești rămâne 'ambiguă și deschisă interpretărilor', însă arată că ea este de o 'unicitate abominabilă'. Nagy GØza găsește și el vinovății
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cama‑ raderește cu ostașii noștri. A.M.P. : Aliații noștri ne cam disprețuiau. Grija lui cea mai mare era însă cum să îi salveze pe acești băieți de răzeși și să-i ducă înapoi în satul lor. Apoi, după catastrofa retragerii, teroarea lui era cum se va înfățișa în fața acelor mame să le spună cum au pierit feciorii lor. Deci astea nu erau deloc povești eroice. Comporta mentul lui era moral fărĂ să fie eroic, etica lui era cotidiană și aplicată. Ne-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
alibiuri pe care părinții și copiii și le acordau reciproc. V.A. : Și după aceea ? A.M.P. : După 8 decembrie și arestarea celor de la CUG, lotul de la Combinatul de Utilaj Greu Iași, în oraș a fost o atmosferă de mare teroare ! Iar când s-a auzit că a fugit Ceaușescu, câțiva colegi ai mei de la Opinia s-au dus la Radio Iași, care fusese închis până atunci. V.A. : Da, toate stațiile locale fuseseră închise, chipurile din rațiuni de economie. De
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
iar acolo în mod excepțional ți se întâmplă să vină unul ca mine, învățat la Harvard, și îți cere să-i zici nu știu ce din domeniul în care te-ai pre‑ gătit. Și unul nu ridică mâna. Toți tac, toți sunt terori‑ zați, te uiți la viitorii judecători ai României. Ba chiar sunt speriați că i-ai întrebat ceva. Și eu zic : „Dar ce am spus eu e adevărat sau e prostie ? Experiența voastră confirmă sau vă puteți gândi imediat la câteva
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și al Securității, în fruntea comisiei de suspendare și pe urmă vrei ca poporul să te urmeze ? Majoritatea a acționat absolut corect și două treimi l-au apărat pe BĂsescu. Și bine au făcut ! V.A. : Legea a câștigat împotriva terorii pușcăriabililor. A.M.P. : Bine a făcut, dar dușmanii lui n-au învățat nimic. Dovadă că tot Voiculescu a declanșat și a condus și a doua suspendare. Deși șefii partidelor erau acum Crin Antonescu și Victor Ponta. De ce, din nou, Voiculescu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
asta. Dacă îi citeai pe ei, aveai impresia că liberalismul, cumva, i-a înfrânt pe anar‑ hiști. În realitate, nu. Ei au fost înfrânți de bolșevici după Revoluția din Octombrie și în RĂzboiul Civil din Spania. Ca să zic așa, între teroarea neorganizată și teroarea organizată, cea de-a doua a câștigat. PĂrerea mea despre povestea asta din lumile arabe ? SĂ ne uităm cum stau lucrurile la zece ani după ce am scris Antrax. Acum avem o organizație, care se cheamă Statul Islamic
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
citeai pe ei, aveai impresia că liberalismul, cumva, i-a înfrânt pe anar‑ hiști. În realitate, nu. Ei au fost înfrânți de bolșevici după Revoluția din Octombrie și în RĂzboiul Civil din Spania. Ca să zic așa, între teroarea neorganizată și teroarea organizată, cea de-a doua a câștigat. PĂrerea mea despre povestea asta din lumile arabe ? SĂ ne uităm cum stau lucrurile la zece ani după ce am scris Antrax. Acum avem o organizație, care se cheamă Statul Islamic, care a reușit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și încearcă să facă ceva, conduce unitatea anticorupție de acolo. Afganistanul este foarte corupt, în primul rând din cauza ajutorului occidental, pentru că, acolo unde sunt așa de mulți bani occidentali, din care puțini ajung unde trebuiau să ajungă, corupția este cauza. Teroarea organizată sau aceste regimuri nedemocratice, dar ideologic coerente atrag oamenii ; șaria și califatul îi atrag pe oameni. După părerea mea, modelul e o formă de naționalism arab, e un fel de a spune : „Valorile noas‑ tre trebuie să fie cele
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]