4,885 matches
-
20 decembrie, când populația orașului a ieșit majoritar în stradă și s-a constituit Frontul Democratic Român, ca organism politic anticeaușist și anticomunist, care a redactat o proclamație către țară, ce va fi citită în 21 decembrie. Un alt lider timișorean, Claudiu Iordache (îl amintesc aici doar pentru ipostaza sa revoluționară, întrucât Iordache a fost și vicepreședintele Frontului Salvării Naționale, făcând parte dintre oamenii din interiorul noii Puteri, chiar dacă mult mai târziu, dezamăgit, și-a dat demisia din FSN), vede patru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
plus capitala, în 21 decembrie 1989, pedalând pe ideea unei lovituri de stat ulterioare revoluției, așa explicându-se neaducerea în instanță a celor vinovați de represiune sau achitarea lor. Nicolae Bădilescu, unul dintre vorbitorii din balconul Operei, afirmă că revoluția timișoreană, care nu a fost trucată, a fost în schimb desacralizată și profanată de așa-numiții „emanați” de la București (Iliescu și grupul său), fiind însușită nu de lideri ai mulțimii, ci de foști nomenclaturiști; o dată revoluția relativ încheiată, chestiunea acută ar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fi fost, după Bădilescu, criza de personalități politice, care a dus la ratarea revoluției române - nu la nivelul desfășurării ei, ci în privința urmărilor (Suciu, Lumea bună a balconului, pp. 86-87). Marius Mioc, unul dintre cei mai tenace apărători ai revoluției timișorene, cel puțin prin numărul de cărți publicate (vezi „Bibliografia”), nu creditează nici complotul extern, nici pe cel intern, chiar dacă admite că în cadrul întâlnirii de la Malta, între Bush și Gorbaciov, ar fi putut fi pusă la cale, teoretic, răsturnarea lui Ceaușescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
va marca și alți autori care, în momentul scrierii cărților respective despre decembrie 1989, nu aveau de unde să știe că, în viitor, generalii Chițac și Stănculescu vor fi totuși judecați și condamnați pentru implicarea lor în represiunea de la Timișoara.) Ziaristul timișorean Iosif Costinaș consideră că revoluția s-a consumat doar până în 22 decembrie 1989 (creditează, prin urmare, și ziua de 22 decembrie dimineața), când a fost preluată și reconvertită printr-un „puci securisto-terorist” (Milin, 1997). Costinaș nu etapizează revoluția, întrucât nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Coreea de Nord, care îl entuziasmase pe dictatorul român. Este de acord că în 1989, în România, ar fi fost de-ajuns și o „scânteie” pentru ca nemulțumirea generală să coaguleze într-o explozie, ceea ce s-a și întâmplat. Pronunțându-se asupra insurecției timișorene, Iliescu recunoaște că a fost semnalată acolo prezența unor agenți și ziariști străini (sovietici și maghiari, în special), ori chiar diplomați, care, intuind schimbarea, s-au deplasat în capitala bănățeană; însă evită să-i califice ca diversioniști, admițând că aceștia
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
evită să-i califice ca diversioniști, admițând că aceștia au avut mai mult rol de observatori, motiv pentru care susține decis că, la Timișoara, imixtiunile agenților străini au fost secundare, esențială fiind revolta populară. Mărturisește că a aflat de revolta timișoreană încă din 17 decembrie și că era, prin urmare, în așteptarea unei schimbări majore. Consideră mitingul bucureștean din 21 decembrie drept un act suicidar al lui Ceaușescu, acesta constituind cea mai sigură cale ca întreaga țară să afle despre ceea ce
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
altă particularitate a ei a fost transmiterea în direct a evenimentelor de către foarte multe din televiziunile lumii. La fel ca în primele două cărți, și aici Iliescu se ocupă de Timișoara: de data aceasta precizează că punctul culminant al revoltei timișorene a fost ieșirea masivă în stradă, în 20 decembrie, a muncitorimii și fraternizarea armatei cu protestatarii. În ceea ce privește posibila implicare a unor „agenturi străine”, cum le numea Ceaușescu, Iliescu este adeptul unei poziții a jumătății de măsură, care îi poate satisface
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost revoluție pură) și după 22 decembrie, când a fost vorba despre o revoluție preluată și umbrită, chiar dacă sensul ei s-a păstrat; dacă la Timișoara a fost, mai exact, o revoltă, la București a fost o insurecție. Scânteia revoltei timișorene nu i se pare deloc autorului a fi fost provocată sau gândită dinainte și regizată, ci născută din eroarea de calcul a organelor de represiune din România: „Afacerea Tökes a fost deci un caz de disidență greșit evaluat de organele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
-i cunoscut chiar și lui faptul că Mihail Gorbaciov nu îl agrea între liderii est-comuniști, considerându-l neostalinist și arătându-se adesea iritat de prestația retrogradă a lui Ceaușescu în cadrul tendinței reformatoare a celorlalte țări comuniste. De vină pentru tulburările timișorene erau deci, în opinia lui Ceaușescu, străinii (maghiarii) infiltrați pe teritoriul românesc, apartenența etnică a pastorului reformat Lászlo Tökes constituind un pretext potrivit pentru a invada România. * În România - autopsia unei lovituri de stat - în țara în care a triumfat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
desfășurat în România acțiuni de propagandă anticeaușistă și antiromânească. La casa lui Lászlo Tökes ar fi acționat agenți provocatori (iredentiști), cu scopul de a crea mulțimi artificiale care să atragă trecătorii și să stârnească o reacție, formând din rândul populației timișorene o masă de manevră. Tökes însuși este caracterizat ca „infractor în sutană”! Un rol aparte l-ar fi avut falșii turiști sovietici și diferiții provocatori care au luat contact cu atașați militari ai ambasadelor străine la București, informându-i despre
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
populației ieșite în stradă. Complotul Securității a început să se ramifice în momentul în care diferiți pioni ai respectivei instituții au telefonat la posturile de radio și televiziune din Occident, exagerând intenționat numărul morților, răniților și arestaților din timpul insurecției timișorene, cu efect de captatio benevolentiae față străinătate și pentru a-i instiga pe românii din întreaga țară la o solidarizare cu revolta Timișoarei. La mitingul din 21 decembrie 1989 de la București, complotul a devenit și mai evident prin răspândirea în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o mixtură de revoluție și amestec străin, chiar dacă revoluția („participarea în masă a poporului român”, cum o numește) este considerată a fi fost decisivă. Fostul șef al Securității mărturisește că a intuit cursul evenimentelor din decembrie 1989 după declanșarea revoltei timișorene, chiar dacă nu a prevăzut cu exactitate tot ce avea să se întâmple. Vlad afirmă că soarta României a fost cu siguranță negociată la Malta, între URSS și SUA, așa încât susține că în decembrie 1989 au fost implicate și forțe străine
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
referă la complotul extern împotriva României, incriminat de dictator în ultimele ședințe cu membrii CPEx (fratele său, generalul Ilie Ceaușescu, preia la rându-i formula atunci când, perindându-se prin diferite garnizoane din Cluj, Arad, Oradea, în decembrie 1989, în timpul insurecției timișorene, el îi prelucrează pe soldați și pe comandanții militari vorbindu-le despre existența a 2.000 de teroriști străini care urmează să desfășoare o amplă acțiune antiromânească). Se prea poate ca aceia care au lansat formula „teroriști”, adică noua Putere
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de libertate ale poporului”, chiar dacă autorii admit faptul că au existat și „defecțiuni de cooperare și colaborare” în cadrul ei. Lucrarea este în mod demonstrativ menită să fie o ripostă la adresa vocilor care au culpabilizat Armata pentru prestația din timpul insurecției timișorene, la începuturile ei. Deși evidențiază emfatic „verticalitatea” Armatei române, respectiv fraternizarea dintre militari și revoluționari ori, mai apoi, implicarea ei în apărarea revoluției, lucrarea coordonată de Codrescu admite existența unor erori, deficiențe și disfuncționalități ale Armatei în decembrie 1989 sau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acțiunea de intoxicare a militarilor (înaintea scoaterii lor în stradă) cu informații false care îi considerau pe manifestanții anticomuniști niște „huligani”, „iredentiști”, „fasciști” ori „legionari”. În mod special, Durac face portretele unor ofițeri zeloși în a-i lichida pe revoluționarii timișoreni, apoi subliniază cameleonismul acestor ofițeri, după epuizarea revoluției. Dezamăgit de impuritatea morală a Armatei, autorul a făcut parte din Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), al cărui scop principal a fost tocmai înlăturarea ofițerilor din MApN compromiși în timpul evenimentelor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ero(r)ilor, As-Computer Press, Timișoara, 1990, 1992 Popescu, Rodica, Miracol? Revoluție? Lovitură de Stat?, Editura Pan Tera, București, 1990 Portocală, Radu, România - autopsia unei lovituri de stat - în țara în care a triumfat minciuna (traducere de Ioana Cantacuzino), Agora Timișoreană și Editura Continent, 1991 Preda, Dumitru; Retegan, Mihai, 1989. Principiul dominoului. Prăbușirea regimurilor comuniste europene, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000 Rados, Antonia, Complotul Securității. Revoluția trădată din România (traducere de Mihnea Romalo și Delia Nicoleta Petrache), Editura Saeculum, București
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
un producător de bunuri materiale" își mai pune problema sensului vieții, lumea mai are o șansă de eternitate. ("A gândi semnificația iubirii - scrie undeva inginerul Z. - înseamnă a lumina legile păstrării și sporirii vieții.") Noica ne povestește apoi micul turneu timișorean de cu o săptămână în urmă, provocat de invitația doctorului Lăzărescu. "Am vorbit în fața a vreo zece-cincisprezece psihiatri și am încercat să le spun, folosindu-mă de exemplul lui Jaspers, că nu poți ajunge la filozofie printr-o urcare continuă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noștri, români și străini, au apreciat foarte mult viziunea, strategia și disponibilitatea conducerii Universității de Vest din Timișoara față de construcția și realizările Centrului de Studii și Cercetări Psihologice din Timișoara. Acest spațiu și-a câștigat propria identitate în mediul universitar timișorean. Grupul de Studii și Cercetări privind Relația Oameni - Environment (People - Environment Research Unit) face parte dintre realizările recente ale Centrului de Studii și Cercetări Psihologice din Timișoara, implicit ale Catedrei de Psihologie. Misiunea Grupului de Studii și Cercetări privind Relația
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
privet; prost; providență; puțin; puțin noroc, mai mult efort; raritate; responsabilitate; salutare; sănătatea; și sănătate; scăpare; scîrbă; scop; serie; sigur; singurătate; soartă bună; soroc; stare de bine; stea în frunte; strănut; SUA; super bingo; superstiție; surpriză; șanse; șapte; taină; teamă; timișoreana; timp; tot; trudă; țigan; urare; valoare; valoros; vesel; veselie; viitor; Viviana; voie bună; vremelnic; zar; zbor; zor (1); 737/224/65/159/0 nou: vechi (174); bun (44); frumos (28); proaspăt (24); haină (25); început (21); curat (18); interesant (17
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe fluxul unei idei deduse în text. [...] Alexa Visarion, care a lucra mult asupra dramaturgiei cehoviene, a făcut de pildă interesanta descoperire că oamenii din lumea orașului provincial din lumea piesei Trei Surori, au trăsături fragile, friabile. În admirabilul spectacol timișorean, surorile nu par a comunica. Cehov îi scris lui Gorki că a creat trei eroine cu același tată și aceeși mamă, dar "fiecare trebuie să-și aibă genul ei". [...]În acest sens, Alexa Visarion a creat o scenă absolut extraordinară
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
am consumat pînă la ora aceea. Am plecat la gară cu o experiență în plus, utilă și ea: a nu se mai intra în localuri în care stau la masă animale de pluș. Punct. Cazul Costinaș De mulți ani, presa timișoreană, ba chiar și cea națională, plus radioul & televiziunea (Lucica Hossu a realizat un frumos film pe tema asta, difuzat de mai multe ori prin decembrie) se ocupă de misterul dispariției celui care a fost un mare gazetar, un adevărat revoluționar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
agreabila doamnă Anca Augusta). N-o mai lungesc: sînt angajat împotriva voinței directorului, cu un salariu mizerabil și fac naveta lunar, la București. Mi se caută locuință și, pînă atunci, să stau unde-oi putea. Pînă primesc apartamentul, puținele nopți timișorene le petrec în locuința unui fost camarad de armată, Tibi, impresar la secția de Revistă a Operei. Nu mai intru-n detalii, Tibi avea patru copii și o nevastă ciudată, așa că m-am bucurat teribil cînd Linder m-a anunțat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a prieteniei noastre... (mai ales că-n perioada aceea eram în divorț, iar ea nu era căsătorită, deci nu sfidam etica proletară). Vali era o actriță deja profesionistă: avea un cert talent și era interesantă, întrecînd-o pe interpreta de la Naționalul timișorean (afirmația aparține criticilor Kivu și Parhon). Păcat că n-a ajuns într-un teatru mai mare! Ar fi fost eclatantă! În fine, cît am fost prieteni, am plecat împreună în multe orașe, la un festival din Caracal, la București, la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe legendarul actor și director de teatru Gheorghe Leahu. Multora, numele nu le mai spune nimic: cu toate acestea, a fost o figură importantă a artei scenice naționale. A condus trei teatre (Muncitoresc CFR Giulești, cel din Pitești și Naționalul timișorean); a jucat multe roluri importante (în Discipolul diavolului, Moartea unui comis voiajor, Regele moare, Pîine amară, Take, Ianke și Cadîr, Răzbunarea sufleorului ș.a.); a scris o carte interesantă despre lumea noastră (Deocamdată); avea o tolbă de amintiri delectabilă; era un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
generație la alta, continuitate compromisă uneori de absența vinovată a memoriei. Dacă momentul pe care îl trăim înseamnă o adâncire în sine, o redescoperire a valorilor tradiționale, aceasta invită ipso facto la resuscitarea memoriei colective. Unde ne sunt morții?" Lozinca timișoreană din zilele revoluției, reluată de presă în vremea din urmă, se cuvine a fi extinsă asupra întregii perioade de dictatură. Tragicul cortegiu al celor uciși de torționarii regimului comunist nu poate cădea atât de lesne în neantul uitării. Sau e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]