5,710 matches
-
constată faptul că fiecare arhitect are propria abordare, creându-și un concept propriu. O parte din arhitecți pornesc de la idei simple, În timp ce alții au o abordare mai sofisticată, dar În mod surprinzător, În final rezultatele pot fi similare, aparținând aceleiași tipologii. Din punct de vedere conceptual, putem enumera câteva cuvinte cheie , rezultate atât din teorie și filosofie cât și din practica ultimelor decenii: genius loci, regionalism critic, mișcarea neoraționalistă, peisajul ca fenomen cultural, arhitectura ca sculptură la scara urbană, pliu, rizom
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
diversității conceptelor, În ceea ce privește reprezentarea formală, exemplele se pot reduce la doar câteva categorii , În funcție de tipul acțiunii exercitate asupra terenului. Există mai multe moduri de intervenție asupra sitului prin inserția construcției, moduri care generează configurația, forma obiectului de arhitectură. Este prima tipologie arhitecturală și reprezintă negativul arhitecturii tradiționale, unde materialul de construcție trebuie adus din altă parte. În acest caz, nu este vorba despre adăugarea materialului, ci de extracția lui pentru obținerea spațiului dorit. Cu toate că p eș t er a a fost
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
al Întregului, conservând astfel densitatea de «realitate» a clădirii.― (Ioan: 2006) Observăm astfel că În timp ce ornamentul aduce fragmente dintr-un nivel virtual al realității sociale, el reafirmă totodată atributele fizice ale realului cotidian. Punerea În opoziție a celor două mari tipologii de ornament prezente În istoria arhitecturii, a facilitat izolarea diferențelor și identificarea unui numitor comun. Această comparație a permis Înlăturarea din definițiile clasice a atributelor ce descriau forme particulare ale ornamentului și care conduceau către confuzii privitoare la ce este
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
acestui rezultat la Vladimir Streinu (rigoarea de judecată în formulările critice "necategoriale", "consonanță", "consimțirea" și "instrumentul exact al metaforei"Ă, Șerban Cioculescu aduce obiecții fiecărei modalități în parte. Cusurgiul Cioculescu nu se dezminte. Formulările critice necategoriale se lovesc inevitabil de tipologiile naturale, care grupează serii de scriitori sau de opere, contrazicând unicitatea; consonanța implică subiectivitatea, or "criticul, în înțelesul deplin al cuvântului, e dator să înțeleagă și structuri străine propriei sale alcătuiri spirituale" ; cât privește folosirea metaforei, aceasta i se pare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
un limbaj academic-elevat. Aproape că nu există temă sau problemă literară în legătură cu care Streinu să nu aibă idei originale și incitante. El scrie cu egală competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de poezie, romanulroman, suprarealism, critică și metodă, tipologie literară, artă și existențialism, lingvistică și filologie, inovație și tradiție, național și universal, clasic și modern, tipare spirituale, artă și natură, spirit polemic, clasicismul folcloric. X "Să vă spun un basm japonez, dintr-o culegere tipărită la noi acum câțiva
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
creștin nu trebuie exagerată ; sigur că există mari figuri de spirituali și de metafizicieni occidentali care lucrează în orizontul coincidenței și al depășirii contrariilor. Nu atît o geografie a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de delimitare a domeniilor (cel uman de cel divin, știința naturii de teologie, puterea temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este secularizarea în sens tare trăsătura dominantă a modernității tîrzii? Sînt societățile occidentale societăți fără religie? întrebările acestea nu admit un răspuns fără nuanțe. Tendința de închidere în social și istorie este totuși contrabalansată de libertatea de manifestare și de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în această calitate, de restaurator, s-au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se contopească cu infinitul divin precum picătura cufundată în ocean (op. cit., pp. 105-109). într-un text al lui Ițhak din Acra (secolul al XIII-lea), Moise, necesar pentru împlinirea economiei divine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
entuziasm spiritual s-a dedicat André Scrima temei ecumenice. Pentru el, mișcarea ecumenică de la mijlocul secolului trecut însemna o șansă de adîncire în misterul Unității, al Originii polare față de istorie. Ea aducea totodată șansa complementarității creștine. Referindu-se la o tipologie destul de curentă căreia nu îi crispa totuși niciodată caracteristicile , el vorbea despre dominantele celor două stiluri creștine, oriental și occidental. Ancorat în participarea la misterul divin, stilul răsăritean își dă drept rost principal transmutarea lumii și a istoriei în lumina
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
advine 3, par să fie chiar și astăzi parțial îndreptățite. Dacă Bisericile est-europene și au făcut de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în schimb modernitatea nu și-a făcut încă un loc semnificativ în gîndirea ortodoxă. Vorbind despre tipologia spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lor e dominat de pozitivismul secolului al XIX-lea sau de relativismul postmodern, științele religiei ne pun în față o distanță verticală nu doar anulată, ci chiar interzisă, imposibilă. Ele ajung la performanța de a-și lichida obiectul de studiu. Tipologia distanței se completează astfel cu rubrica ei extremă, cu al său caput mortum. Dar, adusă la starea de reziduu, distanța își poate recupera prin contrast toate posibilitățile, toată tensiunea verticală. c) Un al treilea beneficiu posibil este uimirea. Dacă își
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
am pierdut propteaua, mângâierea, bucuria. Totul s-a sfârșit pentru mine și nu mai am ce căuta pe lume. Fără voi îmi e cu neputință să mai trăiesc. S-a isprăvit, nu mai am, mor, am murit, sunt înmormântat !” Aceeași tipologie marcantă a avarului este pusă în evidență și de Honoré de Balzac în Eugénie Grandet și de William Shakespeare în Neguțătorul din Veneția. În perioada clasică a literaturii latine se diversifică genurile literare: poezie îLucretius- poetul filosof-Despre natura lucrurilor, Catullus
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
de care se îndoia, atunci, că va redeveni cîndva tot ceea ce a încetat, fără prea mult rost, să fie. Să fi fost acel om românesc de care a vorbit Mircea Vulcănescu sau, de ce nu, românul acelui eon trecut prin sita tipologiilor socio-culturale, psihologice, sociologice, psihanalitice, religioase sau antropologice, ori putem dezvălui acolo figura românului de totdeauna, a cărui diatribă o încerca el însuși într-un text85 publicat în fatidicul an 1940?! Oricum, ca și cum ar fi fost rostit azi în agora, protestul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
însă, un drum lung. Ne propunem în acest articol să investigăm o serie de întrebări privind politicile de gen în regimul comunist: Existau politici de gen în comunism? Dacă da, ce fel de politici erau? Pot fi ele încadrate în tipologiile consacrate ale politicilor de gen? Pe ce ideologie latentă se bazau/promovau? Pe ce model de familie se bazau/promovau? Erau aceste politici consonante cu ce se întâmpla în Occident din punctul de vedere al egalității de gen sau erau
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nivel mondial în ceea ce privește politicile față de femei, ba chiar au avut inițiative de avangardă în această privință. Dorind să înțelegem mai bine politicile de gen ale regimului comunist, ne vom propune să vedem dacă și cum aceste politici sunt încadrabile în tipologiile referitoare la anii '80 ai secolului trecut. Vom începe cu adaptarea influentei tipologii Gauthier 10, care se referă la politici sociale care au ca ținte femeile și familiile. Autoarea menționată se inspiră din cunoscuta tipologie Esping-Andersen11, fundamentată pe rolul ideologiilor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în această privință. Dorind să înțelegem mai bine politicile de gen ale regimului comunist, ne vom propune să vedem dacă și cum aceste politici sunt încadrabile în tipologiile referitoare la anii '80 ai secolului trecut. Vom începe cu adaptarea influentei tipologii Gauthier 10, care se referă la politici sociale care au ca ținte femeile și familiile. Autoarea menționată se inspiră din cunoscuta tipologie Esping-Andersen11, fundamentată pe rolul ideologiilor politice în politicile sociale. Potrivit lui A. Gauthier, principalele modele de politici pentru femei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
aceste politici sunt încadrabile în tipologiile referitoare la anii '80 ai secolului trecut. Vom începe cu adaptarea influentei tipologii Gauthier 10, care se referă la politici sociale care au ca ținte femeile și familiile. Autoarea menționată se inspiră din cunoscuta tipologie Esping-Andersen11, fundamentată pe rolul ideologiilor politice în politicile sociale. Potrivit lui A. Gauthier, principalele modele de politici pentru femei și familii din Europa sunt: • modelul social-democrat, fundamentat pe prestații universale acordate de stat familiilor și pe promovarea egalității de șanse între
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pe piața muncii și statul nu are suficiente mijloace și nici infrastructură instituțională pentru susținerea mamelor și copiilor (Grecia, Italia, Spania, Portugalia). După părerea noastră, modelul est-european, al socialismului real practicat de regimurile comuniste, nu este complet încadrabil în această tipologie. Este evident că el nu are niciun punct comun cu modelul liberal. Totuși, am putea regăsi elemente din modelul social-democrat: valorizarea declarată a egalității dintre femei și bărbați, universalism, servicii sociale. Cu toate acestea, așa cum am văzut mai sus, implicarea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
degrabă conservatoare. Ne vom referi, în continuare, la modele de politici privind reconcilierea vieții profesionale cu cea familială. Aceste politici sunt foarte semnificative pentru politicile de gen și pentru statutul femeii, în general. Astfel, Lohkamp-Himmighofen și Dienel 12 propun următoarea tipologie: • modelul egalitarist prietenos față de femei (statele nordice), care introduce egalitatea de șanse între femei și bărbați în toate aspectele vieții, stimulând implicarea bărbaților în activități casnice tradițional feminine (îngrijirea copiilor) prin concedii parentale. Modelul egalitarist dezvoltă o infrastructură solidă de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
un sistem public relativ bine dezvoltat de îngrijire a copiilor mici. Există concedii de maternitate, prestații familiale și alte instrumente de protecție socială dar politicile promovate nu urmăresc o împărțire echitabilă a responsabilităților familiale, familia rămânând un spațiu patriarhal. Deși tipologia existentă consideră modelul est-european ca un model separat, ea ignoră legătura cu politicile demografice ale regimurilor comuniste și cu ideologia acestor regimuri. După părerea noastră, obiectivele ideologice și propagandiste au contat la fel de mult ca cele pragmatice, legate de nevoia de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din variate piese, din cauza condițiilor vitrege în plan social, familia românească, în variatele sale chipuri, a ieșit întărită din socialism. Toate datele analizate demonstrează că, asemenea epocilor anterioare, universalitatea și precocitatea căsătoriei sunt caracteristici care se perpetuează și în timpul socialismului. Tipologia familiilor se schimbă însă fundamental, în contextul suprapunerii efectelor celor trei factori de care aminteam la începutul acestui studiu - industrializare, urbanizare, școlarizare - și a altora, secundari. Toate modificările pe care le-am amintit au afectat funcțiile familiei, unele pierzându-se
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
întregii structuri economice naționale. Pe lângă obiectivul evident al stimulării dezvoltării economice, acest program, prin modificările produse în condițiile materiale de viață ale populației, trebuia să favorizeze apariția unui nou tip uman, al omului nou socialist. Însă pentru crearea acestei noi tipologii umane, transformarea structurii economice (prin industrializare, respectiv colectivizarea agriculturii) trebuia să fie dublată și de o acțiune de educare a populației în conformitate cu comandamentele ideologice ale noului regim politic. În acest context, termenul de educație nu se referă la procesul care
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
autonomiei și al afirmării femeii-subiect29; autonomie versus supunere/dependență) și a masculinității (carieră, succes versus familie/viață personală). Corelând rezultatele cercetărilor existente (analiza secundară a datelor) cu observații directe (exterioare și participative) asupra mai multor categorii de femei, am dezvoltat tipologia propusă de Elisabeth Badinter 30, configurând astfel câteva modele (ideal-tipuri) de articulare între profesie și viață de familie sau munca profesională și munca de îngrijire, respectiv maternitate, care se profilează pentru femeile, din societatea românească, la intersecția între opțiunile personale
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
conjugal și care nu au avut modele alternative în acest sens) și până la maternitatea celibatară voluntară (caracterizată prin inovație socială; capital școlar și profesional ridicat; independență economică; vârsta peste media vârstei maternității; stima de sine crescută)33. Faptul că această tipologie a opțiunilor se regăsește, în diferite forme și proporții, în realitatea socială românească arată faptul că grupul femeilor este eterogen în raport cu modul în care acestea combină munca și viața de familie (grupul bărbaților este mai omogen). Eterogenitatea se configurează în funcție de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
un boicot 0,860 Participarea la demonstrații legale 0,898 Votat în ultimele alegeri (2004) 0,999 % varianță 49,085 19,815 8,345 Analiză factorială (Principal Component Analysis). Metodă de rotație Varimax cu normalizare Kaiser (KMO = 0,921) Dacă tipologia participării este identică cu cea occidentală, nivelul participării este însă diferit. Dacă în privința prezenței la vot, România se plasează la un nivel apropiat celui occidental, participarea neconvențională și activismul civic sunt mult mai reduse. Slaba implicare civică este o constatare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]