4,624 matches
-
privirea glifelor, nu fac decât să invoce acele sunete inițiale comune, cu care o altă rostire se poate închega. Exemplul următor simplifică expunerea principiului acrofonic: Glifa numărul unu, "băiatul ce aleargă", invocă pentru Jean Faucounau numele homeric al acestuia, * κο-ρFος (transcris de altfel în codul beta astfel: kou=ros). Cititorii proto-Ionieni ai glifei nu fac, privind-o, decât să recite silaba inițială [ku] pe care scribul a imprimat-o mai înainte. Iar cu această silabă se poate nota și oricare alt
Discul din Phaistos () [Corola-website/Science/296875_a_298204]
-
întâmplat cu caligrafia în [[Europa]], ci este încă socotită de către arabi ca fiind o formă majoră de artă; caligrafii sunt foarte respectați în societatea arabă. Fiind cursivă, spre deosebire de [[alfabetul latin|scrierea latină]], [[alfabetul arab|scrierea arabă]] este folosită pentru a transcrie versete din [[Coran]], hadith-uri, sau pur și simplu [[proverb]]e într-o formă artistică. Compoziția este de multe ori abstractă, dar câteodată scrisului i se dă o forma concretă, cum ar fi cea a unei plante, a unui animal, a
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
alte sisteme de transliterare, ca de exemplu folosirea punctelor sau majusculelor pentru reprezentarea echivalentelor emfatice ale anumitor [[consoană|consoane]]. De exemplu, prin această practică, litera „د”, sau "dal", poate fi transcrisa prin d, iar echivalentul său emfatic, „ض”, poate fi transcris prin majuscula /D/ sau prin minuscula /ḍ/ cu un punct sub ea. Limba arabă are două tipuri de [[silabă|silabe]]: Orice silabă începe cu o consoană - sau o consoană este preluată de la un cuvânt anterior prin elidare - în special în
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
permis ocuparea funcției de bibliotecar al Colegiului de Propaganda Fide din Roma, având permisiunea de a cerceta orice fel de documente. În Italia, precum și în Ungaria și la Viena, pe atunci capitala Sfântului Imperiu Roman, a cercetat bibliotecile, copiind și transcriind cu exactitate orice referire la istoria românilor. A depus o muncă asiduă de luminare a maselor, dedicându-se carierei didactice și contribuind la întemeierea unui număr impresionant de școli confesionale greco-catolice (în număr de peste 300). În anul 1784 a fost
Gheorghe Șincai () [Corola-website/Science/298233_a_299562]
-
regale de la Buda raportul nr. 138 prin care se cerea înființarea gimnaziului din Brad, arătându-se că venitul din capitalul agonisit era de 5000 de florini pe an. Tot atunci s-a trimis decizia comunelor și cererea de a fi transcrise 175 de obligațiuni în valoare de 58 200 florini pe numele fondului gimnazial, la care dobânzile se ridicau la 3289 de florini. Împreună cu venitul domeniului de la Mihăileni se reliza suma de 5000 de florini, cât de fapt se cerea pentru
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Conține 29 de poeme lungi, dintre care 11 sunt dedicate zeilor nordici, iar restul se referă la eroi legendari ca Siegfried. Savanții cred totuși, că această a doua Edda a fost concepută cu mult timp înainte și apoi a fost transcrisă deoarece impresionează prin limbajul ei arhaic. În plus, câteva fragmente din conținutul ei sunt citate de Snorri Sturlson în Edda acestuia. În cadrul Eddei poetice, "Voluspa" ("Prezicerea Profetei") este cel mai cunoscut poem mitologic, ajutând la reconstituirea concepțiilor vechilor scandinavici despre
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
discul single] începe cu câteva măsuri de melismă draguță, [interpretată] fără cuvinte, ca și cum Carey s-ar fi încălzit și se termină cu două pasaje puternice de melismă, unul dintre el fiind o extensie a-cappella a cuvântului «all» care poate fi transcris forțat ca «ah-ha-uh-uh-oh-oo-oh-ooah-ha-uh-uh-oh-oo-oh-oo-ah-oh».” „I Will Always Love You” interpretat de Whitney Houston și apărut pe coloana sonoră a filmului "The Bodyguard" conține melisme. Simon Castles a scris pentru "The Age": „gândiți-vă doar la Whitney Houston care-și tremură calea
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
observată în mod repetat la unul din capetele tăbliței B. Lui Barthel i s-a spus, de asemenea, că Nga'ara, ultimul rege din Rapanui care știa să scrie, mai întâi schița glifele în funingine și abia mai apoi le transcria pe lemn cu ajutorul unui dinte de rechin. Tăblița N, pe de altă parte, nu prezintă nici un semn trasat cu ajutorul dinților de rechin. Haberland a observat că glifele de pe această tăbliță par a fi incizate cu ajutorul unui os ascuțit, fapt pus
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
Thomas Barthel a publicat desene ale rândurilor scrise din aproape toate textele cunoscute în lucrarea sa "Grundlagen zur Entzifferung der Osterinselschrift" ("Bazele descifrării inscripțiilor in Inusla Paștelui"), lucrare care este o sursă bibliografică fundamentală în studierea scrierii rongo-rongo. Barthel a transcris aproape toate textele, de la A la B, cu o acuratețe apreciată de CEIPP (Centre d'Etudes sur l'île de Pâques et la Polynésie - Centrul de Studii Pascuane și Polineziene) ca fiind de 97%. Desenele rândurilor nu au fost realizate
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
reușește să-și ia atât logodnica, cât și pe mama și pe frații acesteia și să plece cu ei la București. În aprilie 1944 au început bombardamentele Bucureștilor și restaurantul Leșcenco a fost distrus. În mai 1944, Petre ajunge să transcrie divorțul său de Zinaida Zakit și se însoară cu Vera Belousova, care obține astfel cetățenia română. După intrarea trupelor sovietice în București, la 31 august 1944, Petre Leșcenco începe să dea concerte pentru trupele sovietice. Totuși, primele sale concerte au
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
pe mama ei, plecând cu ei la București. Din relatările vecinilor familiei Belousov, ei au părăsit Odesa în ultimul moment; după câteva zile în apartamentul lor a fost făcută o descindere a trupelor germane. În mai 1944, Petre ajunge să transcrie divorțul său de Zinaida Zakit și se însoară cu Vera Belousova, care obține astfel cetățenia română. După intrarea trupelor sovietice în București, la 31 august 1944, familia Verei Leșcenco s-a întors la Odesa. După război, Gheorghi Belousov s-a
Vera Leșcenco () [Corola-website/Science/319144_a_320473]
-
boieri[i] satului. Zugrav Radu Munteanu și Gheorghie” . În pronaos se află următoarea inscripție: „1780, au plătit această tindă de o au zugrăvit gazdele satului az pisan (am scris eu) Radu Munteanu zugravu”. Ioan Bârlea și Anca Pop Bratu au transcris greșit un cuvânt foarte important, care desemnează comanditarii acestei picturi. În loc de gazde (stăpânii, proprietarii satului) cercetătorii au transcris jupânese (boieroaice, stăpâne) . Pe iconostas, deasupra registrului ce conține icoanele împărătești, se desfășoară o altă inscripție: „Ani[i] Domnului 1780, acest sf
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
tindă de o au zugrăvit gazdele satului az pisan (am scris eu) Radu Munteanu zugravu”. Ioan Bârlea și Anca Pop Bratu au transcris greșit un cuvânt foarte important, care desemnează comanditarii acestei picturi. În loc de gazde (stăpânii, proprietarii satului) cercetătorii au transcris jupânese (boieroaice, stăpâne) . Pe iconostas, deasupra registrului ce conține icoanele împărătești, se desfășoară o altă inscripție: „Ani[i] Domnului 1780, acest sf[ânt] fruntar l-au plătit Pop Eanoș Părșinar și cu jupâneasa dumisale Marica, fecioru[ul] lor Ștefan și
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
se judeca cu Maica Precista. Antonie, arhimandrit Bistriții”". La sfârșitul secolului 18 s-a construit actuala biserică din cătunul Grușetu de către arhimandritul Constandie Peloponisiotul (1796-1804), un alt egumen bistrițean. De la această refacere se păstrează pomelnicul, al cărui text a fost transcris și transmis posterității de către cercetătorul Aurel Sacerdoțeanu: "„Pomelnicul sfintei și dumnezeiești biserici din satul Costești, unde se numește cătunul Grușetu..., unde se prăznuiește sfântul hram Adormirea Sfintei Slăvitei Născătoare de Dumnezeu și pururi Fecioara Maria și Sfântul Marele Mucenic Gheorghe
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
și pseudonimul cu care tatăl său semna corespondențele trimise ziarelor ebraice din Palestina. De asemenea, numele Even-Shoshan amintește de unele nume de familie ale unor învățați evrei din Andaluzia, ale căror nume începea cu cuvântul arab Ibn, însemnând „fiu” și transcris în ebraică cu „Even”, ca de pildă Ibn Ezra, Ibn Daud, Ibn Gevirol sau chiar Ibn Shushan. După ce a lucrat o vreme ca cizmar, Even-Shoshan a fost admis ca student la Seminarul pedagogic David Yellin din Ierusalim pe care l-
Avraham Even-Shoshan () [Corola-website/Science/316640_a_317969]
-
valorilor de contrast alb-negru, Bonnard rămâne, în sensul cel mai profund, un pictor și, ca pictor, un colorist. În compozițiile sale funcția principală o deține dialogul maselor cromatice, coloritul - în special după stabilirea sa în sud - dobândește acea strălucire ce transcrie lumina ce străbate obiectele. Străin de constrângerile unor formulări teoretice prea riguroase, dar departe de a fi un simplu "instinctiv", pictând cu plăcere, cu o încredere dezinvoltă în senzație, dublată de conștiința necesității compoziției, Bonnard rămâne, alături de pictori ca Raoul
Pierre Bonnard () [Corola-website/Science/316727_a_318056]
-
video). Accepțiunea suprarealista a obținerii unei spontaneități egale în desen și pictură că în scris este problematică pentru Geta Brătescu, deoarece exigenta «imediateței» este bruiata de infuziunea memoriei. Artista depășește această dificultate, incorporând în desenul «automatic » emergentă formelor atunci cand mâna transcrie ceea ce ii dictează mintea, într-o mișcare care nu renunță la imboldul ei creator. Artista a demonstrat o preocupare permanentă pentru procesualitate. Una din lucrările ei emblematice este instalația Către alb (1976) în care mai multe idei artistice dezvoltate anterior
Geta Brătescu () [Corola-website/Science/316730_a_318059]
-
numele său la un oracol din apropiere . Homer menționează oamenii din Mopsus, identificați ca fiind Cilicieni, incepand cu Troad în partea vestică de nord a peninsulei. Cilicia trahee ("robust Cilicia" - greacă: Κιλικία Τραχεία; Khilakku asirian sau Khilikku, de asemenea, uneori transcrise că Hilakku sau Hilikku, clasică "Cilicia") este un district de munte cu teren accidentat format de către piscurile Munților Taurus, care se termină adesea în promonturii stâncoase cu porturi mici protejate, o trăsătură care în vremurile clasice a făcut din șirul
Cilicia () [Corola-website/Science/315241_a_316570]
-
în felul următor: Nu toți lingviștii sunt de acord în privința naturii fonemelor redate prin "ty" și "gy". Pentru unii acestea sunt oclusive, dar după alții este vorba de africate (, respectiv ). Toate consoanele pot fi scurte sau lungi. Cele lungi se transcriu prin dublarea literei. Lungimea consoanelor are valoare funcțională: Scrierea limbii maghiare este fonemică, aproximativ în aceeași măsură în care este și cea a limbii române. Singurul element de ortografie pe principiul etimologic este redarea consoanei /j/ prin două grafeme: "j
Fonologia limbii maghiare () [Corola-website/Science/316227_a_317556]
-
apare ca un pas intermediar în aplicarea formulei unghiului pe jumătate sin("θ"/2) = versin("θ")/2, obținută de Ptolemeu, și folosită pentru a construi astfel de tabele. Ca și pentru sinus, etimologia derivată din secolul al 12-lea a transcris greșit cuvântul sanscrit "jiva" via limba arabă. Pentru a contrasta cu "sinus versus", funcția sinus a fost numită câteodată "sinus rectus" sau "sin vertical". Sensul acestor termeni poate fi determinat dacă ne uităm la funcții în contextul lor original de
Versinus () [Corola-website/Science/320046_a_321375]
-
fiind construită din cărămidă și primind, po lângă hramul „Sfânta Troiță" și pe acela al Sfântului Pantelimon, păstrat până astăzi. Pisania veche, scrisă cu caractere chirilice, aflată în prezent pe peretele pridvorului, în stânga ușii de intrare în pronaos, a fost transcrisă de istoricul Nicolae Iorga, în 1910, având următorul conținut: Această sfântă și dumnezeiască biserică s-a zidit din temelie în zilele acestea, unde se prăznuiește hramul Sfintei Troiți și întru lauda sfântului mucenic Pantelemon, în Domnia Măriei Sale Io Alixandru Nicolae
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
în Peninsula Arabă, abia la mijlocul secolului expansiunea musulmană în Asia Centrală începe să încetinească. 'Abn al-Malik (685-705) este cel ce adaugă moneda musulmană și impune arabă că limba administrativă. Astfel toate actele în limba persana sau în limba greacă vor fi transcrise în arabă. Islamul s-a raspandit foarte repede și în Africa de Vest, în Ghana, fiindcă ei aveau nevoie de ajutorul musulmanilor pentru veniturile fiscale. După ce Ghana a fost eliminată, un nou imperiu bogat, Mâli a colaborat cu musulmanii, iar aceștia ca să
Expansiunea musulmană () [Corola-website/Science/320218_a_321547]
-
(pronunțat [vai]) este un chitarist, compozitor, solist și producător american. A studiat chitara cu Joe Satriani și și-a început cariera transcriind partituri pentru Frank Zappa. A cântat în trupe precum Whitesnake, Public Image Ltd., Alcatraz și a susținut turnee alături de David Lee Roth. În 1983 a început o carieră solo de succes, în decursul căreia a obținut trei Premii Grammy. Este
Steve Vai () [Corola-website/Science/320750_a_322079]
-
expresia genei "sxl" este autoîntreținută printr-o buclă de tip "feed-back" pozitiv. Proteina Sxl face parte din familia proteinelor ce se fixează la ARN ("ARN binding protein" în engleză) și funcționeză ca un regulator al matisării genei "tra". Aceasta este transcrisă la ambele sexe însă doar la sexul feminin matisarea alternativă permite formarea unui ARN mesager ce codifică o proteină funcțională. Proteina Tra este și ea o proteină cu rol în matisare care, împreună cu proteina Tra2, regulează matisarea alternativă a ARN
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
înainte în viitor. Precogii stau într-o cameră învîluită mereu în semiîntuneric, spunând lucruri aparent incoerente care sunt analizate de un computer și convertite în predicții ale viitorului. Informația este prelucrată de computer sub forma unor simboluri înainte de a fi transcrisă pe cartelele perforate convenționale și trimisă diferitelor terminale codate. Cartelele perforate sunt trimise simultan către Precrime și către sediul armatei, pentru a preveni corupția. Precogii se formează prin identificarea talentului unu "subiect" și dezvoltarea lui într-un program școlar guvernamental
Raport minoritar () [Corola-website/Science/320808_a_322137]