4,816 matches
-
chestiunea foarte importantă a puterii - eficiența, moralitatea și avantajele puterii - perspectivele americane și europene sunt divergente. Europa se Îndepărtează de putere sau, cu alte cuvinte, trece dincolo de putere Într-o lume a legilor, a regulilor, a negocierii și a cooperării transnaționale. Realizarea „păcii perpetue” a lui Immanuel Kant este pe cale să intre Într-un paradis postistoric al păcii și prosperității relative. În acest timp, Statele Unite ale Americii rămân Împotmolite În istorie, exercitând puterea Într-o lume anarhică hobbesiană În care legile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dezvoltare sustenabilă și coexistență pașnică. Un nou tip de forțe armate Politica externă și de securitate europeană se bazează pe doi piloni operaționali: primul, redefinirea rolului forțelor armate de la vechea idee a apărării teritoriului din era statului-națiune, către noua idee transnațională a promovării păcii și intervenției umanitare; În al doilea rând, folosirea ajutorului economic ca pe un instrument al politicii externe pentru a asigura o cooperare sporită Între popoare și țări. Rezolvarea conflictelor În situații de criză stă În centrul pregătirii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sistem se aseamănă cu un organism mare format din mai multe creaturi”43. Dacă această descriere a structurii vieții pare remarcabil de asemănătoare „rețelei Europa” cu straturile ei de rețele implantate - localități, regiuni, organizații ale societății civile, diaspore culturale, companii transnaționale, state membre, Uniunea Europeană și instituții globale - analogia este corectă. O nouă știință este pe cale de apariție - al doilea Iluminism -, ale cărei principii operaționale și premise sunt mai compatibile cu modelul de gândire bazat pe rețea. În timp ce vechea știința este caracterizată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să fie reconectate și menținute ca sisteme integrale. Europa este lider În promovarea parcurilor transfrontaliere, cu toate că și națiunile africane au făcut progrese semnificative. Ideea potrivit căreia ecosistemele naturale trebuie reunite iar guvernele au responsabilitatea să conlucreze În crearea unui spațiu transnațional și administrarea lui, ar fi fost de neimaginat cu numai câțiva ani În urmă. Din nou, așa cum am văzut În cazul extinderii drepturilor universale ale omului, există o opinie din ce În ce mai des Întâlnită În Europa dar și În alte părți, că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și dezvoltare, creînd noi tehnologii, produse și servicii, care sunt de la bun Început sensibile la mediul Înconjurător și sustenabile. 16. Universalizarea visului european Europa a devenit noul „oraș de pe deal”. Lumea Întreagă privește acest nou și grandios experiment În guvernare transnațională, În speranța că ar putea oferi un ghid, foarte necesar, pentru direcția În care umanitatea trebuie să se Îndrepte În lumea pe cale de globalizare. Visul european, care pune accentul pe includere, diversitate, calitatea vieții, sustenabilitate, joc profund, drepturi universale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În diverse regiuni ale lumii au fost implementate inițiative pentru stabilirea de zone de liber-schimb și alianțe politice transfrontaliere. Acordul nord-american pentru schimb liber (NAFTA), Mercosur În America de Sud și Organizația Statelor Africane (OAS) Încearcă toate să creeze un model politic transnațional pentru a armoniza piețele lor și a obține un avantaj la nivel global prin dezvoltarea economiilor de scală regionale. NAFTA are cele mai mici șanse dintre aceste experimente să se transforme Într-o adevărată uniune politică, cel puțin după modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ale Americii, care ar rezulta În crearea unui superstat, ar face Statele Unite ale Americii o ciudățenie și mai mare Într-o lume globalizată, În care alte națiuni cedează o bună parte din suveranitatea lor și devin parte a organizațiilor politice transnaționale. Este mai probabil ca cele trei țări din America de Nord vor forma o zonă de liber-schimb, dar nu vor crea nici un superstat, nici un spațiu politic transnațional. China și India trebuie să facă față la obstacole și mai mari, Într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
alte națiuni cedează o bună parte din suveranitatea lor și devin parte a organizațiilor politice transnaționale. Este mai probabil ca cele trei țări din America de Nord vor forma o zonă de liber-schimb, dar nu vor crea nici un superstat, nici un spațiu politic transnațional. China și India trebuie să facă față la obstacole și mai mari, Într-o lume În care modelul statului-națiune este din ce În ce mai puțin capabil să facă față forțelor comerciale și culturale globale. Însăși ideea că oricare dintre aceste două state-națiune poate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
locale semiautonome și că aceste regiuni vor stabili propriile lor rețele comerciale și politice transregionale și globale. Ambele state-națiune ar putea să dispară În Întregime datorită forțelor de fracționalizare, lăsând regiunilor respective sarcina de a se reconstrui În uniuni politice transnaționale, mai asemănătoare cu Uniunea Europeană. Regiunea care este candidatul cel mai probabil pentru a urma exemplul Uniunea Europeană este comunitatea Asiei de Est, cu sau fără participarea Chinei. Regiunea a cochetat cu ideea unei versiuni asiatice a Uniunii Europene de mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comună matură ar Însemna un flux comercial liber În Întreaga regiune, la fel ca și mobilitate neîngrădită a forței de muncă și a capitalului. O cooperare politică mai strânsă și o unificare a intereselor de suveranitate națională În interiorul unei uniuni transnaționale mai mari vor urma probabil. Nimeni nu se Îndoiește de avantajele comerciale care decurg din unificarea intereselor economice ale țărilor asiatice. Întrebarea rămâne totuși dacă există o legătură comună suficientă, dincolo de interesele pur financiare, care să sugereze că un parteneriat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
OSC din Întreaga Asie, tema fiind care este cea mai bună modalitate de a crea o Uniune Asiatică similară cu Uniunea Europeană. Sponsorul, Spațiul Comun al Asiei de Est, a fost unul dintre jucătorii-cheie În promovarea ideii unei entități de guvernare transnaționale pentru Asia. I-am Întrebat pe unii dintre membrii comitetului executiv al Asociației despre chestiunea comunității. Koji Kakizawa, fostul ministru de Externe al Japoniei, a arătat că influența istorică a taoismului, confucianismului și budismului În Asia de Est oferă un
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
gândi al asiaticilor și europenilor”, intitulată The Geography of Thought. Relatarea sa despre mintea asiatică validează ideea că popoarele și țările asiatice ar putea fi chiar mai potrivite decât cele europene pentru a crea o guvernare de rețea, un spațiu transnațional și o conștiință globală. Nisbett arată că mintea occidentală vede lumea mai mult ca pe o colecție de obiecte izolate, În timp ce mintea orientală o privește În termenii relațiilor care există Într-un context general. Mintea vestică pune preț pe individ
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și o societate globalizată care pune accent pe relații, includere, consens, armonie și gândire contextuală. Într-o mare măsură, acest mod de a gândi este probabil că va folosi societăților asiatice În Încercarea lor de a crea un spațiu politic transnațional Într-o lume din ce În ce mai interconectată și interdependentă. Pe de altă parte și s-ar putea să fie numai predispoziția mea occidentală, ceea ce lipsește din modul de gândire asiatic este suficientă diferențiere individuală, pentru a face ca fiecare persoană să simtă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
economică, „dezarmarea” vamală și abandonarea restricțiilor de circulație internațională a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și tehnologiilor moderne, fenomene care conduc la dislocarea sistemului național, al cărui infrastructură este axată pe națiune, iar motorul Întregului proces devine capitalul investițional internațional Împreună cu societățile transnaționale. Pe acest fundal, globalizarea economică se manifestă ca un proces istoric, fiind considerat rezultatul inovațiilor și al progresului tehnologic, ce presupune, În prim plan, creșterea continuă a integrării economiilor lumii, datorată În special fluxurilor comerciale și financiare. Dar, pe un
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
continuă a integrării economiilor lumii, datorată În special fluxurilor comerciale și financiare. Dar, pe un plan mai larg, globalizarea s-a definit ca fiind „Procesul deosebit de dinamic al creșterii interdependențelor dintre statele naționale, ca urmare a extinderii și adâncirii legăturilor transnaționale În tot mai largi și mai variate sfere ale vieții economice, politice, sociale, culturale, și având drept implicație faptul că problemele devin mai curând globale decât naționale, cerând, la rândul lor, o soluționare mai curând globală decât națională”256. În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mai ales aspecte ale impozitării profitului companiilor și practicării impozitului pe capital. În principiu, corespunzător fenomenului globalizării, prevederile referitoare la impozitul pe companii are drept scop facilitarea cooperării administrative Între autoritățile naționale ale statelor-membre, Înlăturând astfel obstacolele din calea activităților transnaționale ale entităților comerciale localizate În țări diferite. În acest context, codul de membre În rezolvarea problemelor impozitării potențial dăunătoare funcționării pieței unice și realizării obiectivelor UE, ca și evitarea conduită pentru impozitarea În afaceri jalonează angajarea statelor 429 introducerii de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și globalizării, aplicarea regulii unanimității În sfera fiscală, care permite un spațiu de manevră la nivel național, asigurând În același timp o concurență benefică intracomunitară. Dar, În același timp, va fi mai greu de armonizat impozitele aplicabile pe profitul firmelor transnaționale, pe dividende și pe dobânzi. Se poate aprecia că, deși armonizarea cotelor de impozitare nu este Încă clar concepută, În privința armonizării bazei de impozitare există deja un proiect al Comisiei Europene. Încă din noiembrie 2004, un grup tehnic Înființat de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
corporatiste, incluzând stabilirea unei cote minime de impunere, care să frâneze tendințele bulversatoare privind mișcarea capitalurilor. Se consideră, astfel, că o bază unică de impozitare, În cât mai multe state membre, va Însemna și contracția costurilor pentru firme cu operațiuni transnaționale, costuri numite „de conformitate” și se invocă raționamentul că o fiscalitate mai transparentă și mai previzibilă, cu o bază unică de impozitare, va spori gradul de atractivitate al mediului de afaceri În UE, precum și competitivitatea În Uniunea Europeană. 5.3.3
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
minoritare tolerate de partide populiste radicale de dreapta (De Lange, 2008). 10.2.4 Populismul și arena internațională Capitolele acestui volum au arătat faptul că relația ambivalentă dintre populism și democrație poate fi studiată și dintr-o perspectivă internațională. Actorii transnaționali și instituțiile supranaționale sunt conștienți de "provocarea populistă". De exemplu, acordurile Uniunii Europene (UE) și cele ale Organizației Statelor Americane (OAS) conțin o clauză democratică invocată pentru denunțarea presupusului caracter antidemocratic al anumitor actori populiști (de exemplu, coaliția dintre FPÖ
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în măsurarea sărăciei. Învățăminte dintr-o anchetă în Oradea / Ștefan Cojocaru „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea Anchetei Apreciative / Elena Herda Orașul Fetești / Ana Bleahu Migrația românească în Spania / Remus Anghel Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practici transnaționale la migranții români din Milano / Mariya Nedeltcheva Alegerile prezidențiale și influența lor asupra hărții politice a României / RECENZII Anton Golopenția, Rapsodia epistolară. Scrisori primite și trimise de Anton Golopenția (1923-1950) (Iordan Datcu) / Interviuri cu Paul H. Stahl, Paris-București, Sociétés européennes
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fi: absența celor dragi, familia, cultura, clima sau religia. La toate aceste absențe se adaugă greutățile integrării, discriminarea discretă sau exprimată, atitudinile xenofobe ale populației majoritare. În perioada 1990-2002, emigrația românilor în Spania a fost întreținută și dezvoltată prin rețele transnaționale informale în care principalii actori sociali erau emigranții legali. Principalele noduri ale rețelei, cei care susțineau funcționalitatea acestora, au fost emigrația legală din Germania sau cea legală și ilegală din Italia și Franța. Libera circulație introdusă în 2002 a diminuat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
iar contactele să se rărească. În urma reglementărilor în domeniul politicii emigranților în Spania, după 2002, posibilii câștigători ar putea fi emigranții circulatorii cu contract de muncă în care sunt strict determinate plata, condițiile de muncă și cazare. Diminuarea rolului rețelelor transnaționale informale lasă loc rețelelor transnaționale formale în care actorii principali sunt agenți economici, guverne și state atât în țara de origine, cât și în cea de destinație. Acest fapt ar trebui să orienteze elaborarea politicilor de emigrație spre controlul și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În urma reglementărilor în domeniul politicii emigranților în Spania, după 2002, posibilii câștigători ar putea fi emigranții circulatorii cu contract de muncă în care sunt strict determinate plata, condițiile de muncă și cazare. Diminuarea rolului rețelelor transnaționale informale lasă loc rețelelor transnaționale formale în care actorii principali sunt agenți economici, guverne și state atât în țara de origine, cât și în cea de destinație. Acest fapt ar trebui să orienteze elaborarea politicilor de emigrație spre controlul și coordonarea activității acestora, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Hardship at Home, Hardship Abroad. The Migration System Doesn’t Work. UN Chronicle, 1, HYPERLINK "http://www.un.org/chronicle" www.un.org/chronicle. Sandu, Dumitru. (2000). Migrația circulatorie ca strategie de viață. Sociologie Românească, 2. Sandu, Dumitru. (2000). Migrația transnațională a românilor din perspectiva unui recensământ comunitar. Sociologie Românească, 3-4. Wanner, Phillippe. Migration trends in Europe, European Population, Papers, Serie nr.7, Council of Europe. Weil, Patrick. (2002). Towards a Coherent Policy of Co-development International Migration, vol. 40 (3), Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
groups in order to find a job, the working conditions 3) to study the effects of remittances from workers abroad on local economy development in Romania. Primit la redacție: octombrie 2004 Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practici transnaționale la migranți români din Milano 1 Remus Anghel Universitatea din Bielefeld Studiul acesta este o analiză a unui grup de migranți români la Milano și a practicilor transnaționale ale acestora (circulație între Italia și România, vizite regulate, investiții ale transmigranților
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]