8,927 matches
-
erau subminate înseși fundamentele Bisericii. Părintele Dumitru Stăniloae face o distincție capitală între "istoricitatea" lui Iisus și experiența "istorică" a Învierii lui Hristos: "Experiența Învierii lui Hristos, întemeiată pe comuniunea cu El după Înviere, e baza "istorică" ce a dat ucenicilor posibilitatea să recunoască istoricitatea Lui ca Dumnezeu-Om și să o descrie ca atare. O teorie teleologică despre Iisus care face abstracție de această experiență "istorică" a Învierii lui Hristos va nega dumnezeirea Persoanei Lui, chiar în cazul că va
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
argumentație solidă care include: delimitarea așteptărilor eschatologice ale evreilor de învierea generală a morților, o analiză istorico-critică a tradițiilor referitoare la Înviere, exegeza textelor despre Înviere, reflecția filozofică asupra posibilității învierii lui Iisus și considerații antropologice privind viața de apoi. Ucenicii lui Hristos n-au inventat conceptul de Înviere atunci când au relatat despre aceasta, deoarece el era deja un loc comun în tradiția eschatologică ebraică. Învierea are atât o denotație factuală, ca fapt istoric susținut de dovada mormântului gol, cât și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
nu însemna însă lipsa conștiinței că moldovenii din Basarabia sînt de același neam și vorbesc aceeași limbă cu moldovenii de la vest de Prut. La 1837, Alexandru Hajdău, care ținea mult la „limba moldovenească“, se adresa într-un discurs către „ucenicii școlii ținutului Hotinului, ruși și români, acei carii au săvîrșit [încheiat] cursul învățăturilor rînduite la această școală“, îndemnîndu-i să-și iubească „țara și limba strămoșească“ <footnote Vezi Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura „Cartea moldovenească“, Chișinău, 1991, p. 252. footnote> . Cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pe țară, brut, indexat, din care s-a dedus impozitul prevăzut de lege corespunzător situației în care se află fiecare persoană, în cazul beneficiarilor de ajutor de șomaj care provin din rîndul absolvenților școlilor din învățămîntul preuniversitar, profesional sau de ucenici, în vîrstă de minimum 16 ani, sau, după caz, 18 ani, precum și al celor care au vechime în munca sub 1 an; ... b) 70% din salariul de bază minim pe țară, brut, indexat, din care s-a dedus impozitul prevăzut
LEGE Nr. 72 din 14 decembrie 1991 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107605_a_108934]
-
află și confuzia În jurul acestei noțiuni, interpretată strict sub zodie politică. Sigur, amintindu-ne de exilul antic, grecesc, În primul rând, el prinde această rigidă coloratură, e suficient să cităm nume ca cel al „bunului” Aristide sau cel al „zvăpăiatului” ucenic al lui Socrate, aventurierul politic Alcibiade. Apoi, nu-i așa, exilul „florentin” al eternului „vagabond” ce a fost Dante Alighieri, În splendida și des calomniata medievalitate; pe atunci Însă, poeții aezi cutreierau curțile ducale, În Italia sau În statele germane
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
administrativă și politică a țării; să te afli În apropierea unui Maestru, pe care să-l admiri fără rezerve și În cunoștință de cauză, al cărui stil și manieră de a gândi să o imiți, chiar dacă vanitatea ta (Încă ești ucenic, nu posezi orgoliu!Ă te va Împiedica s-o recunoști! Sau, În lipsa unui Maestru pe măsură, să te atașezi unui grup de tineri, după aceleași afinități de gust, cultură, origine socială etc. Și, dacă acest „grup” Începe să se afirme
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
au bazat programul „teoretic” ca și pe cel brutal practic, tocmai pe Încălcarea, pe negarea sensului de „aproape” pe care-l propunea acest predicator umil și exaltat, la marginile arogantului Imperiu Roman, În anii ’30 ai primului secol! Într’ adevăr, ucenicii lui Mesia erau, social vorbind, dar și intelectual, niște „proști”, oameni simpli În care Iisus a avut Însă o asemenea Încredere, Încât le-a lăsat oral, doar oral, Învățătura și ideile sale profund radicale, profund „criptice” din toate punctele de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În „fidelitatea”, „Înțelegerea” și spiritul lor de sacrificiu, În numele unei „alte credințe” (pe care, chiar și după moartea sa tragică, ei n-o Înțelegeau prea bine; ne amintim scena Întâlnirii pe drumul spre Emaus, când Iisus le reproșează celor doi ucenici Înspăimântați de cele Întâmplate și care Îl recunosc cu greu, că nu au Înțeles sensul sacrificiului său absolut, aducându-le aminte că regatul de care le vorbise În atâtea rânduri nu era din lumea aceasta!...Ă. Și-apoi, mai „am
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
aceasta un mod de a gândi, de a „Înțelege” fenomenul și „spectacolul” grandios al creației umane. Aceasta și explică faptul că azi, În senectute, Îmi Închin și concentrez forțele asupra unui model, o „temă obsesivă”, cum o numesc -, maestru și ucenic, publicând tetralogia romanescă Ziua și noaptea, ajunsă la volumul al treilea, Puterea nevăzută, după cel de-al doilea - Voința de putere. Tipul meu de a gândi, reflexul meu mental, forma mentis, este ierarhia reală și implacabilă care domnește În lumea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În fața legii! Dacă privim fenomenul sau procesul ratării Într-un sens mai larg, mai radical - cum o fac eu mai sus! -, ne lovim bineînțeles, printre altele, de problema „perfecțiunii”: un ideal uman din totdeauna și, ca și relația „maestru și ucenic” („cheie”, mijloc, „metodă” ce au făcut posibil uriașul val al Renașterii, după școala filosofică grecească, cu siguranță formator al Europei de azi, În modernitate, ca viziune și mentalitate culturală!Ă, „perfecțiunea” În „arte și meserii”, dar și În etică a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care „vin de jos”, martor și uneori profet sâcâitor, cel care „salvează aparențele”, dar, din galeria valeților, mai degrabă Planchet, valetul lui D’Artagnan, decât Sancho Panza al Cavalerului Tristei Figuri. Despre Eu, În filozofia modernă, vorbește primul, parcă, Fichte, ucenicul briliant al lui Kant: Das Ich. Dar pe noi, În aceste pagini, ne interesează mai puțin generalitatea unui concept, cât stricta sa subiectivitate, „accidentalitate umană”. Eul meu strict este În primul rând unul istoric, mereu În această ordine a subiectivității
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ce-și suportă dificil crizele religioase, etnice sau sociale! Dar... eu nu-l admir necondiționat nici pe Kafka, idolul artei moderne literare, se pare, pe care Îl consider, bineînțeles, un artist major al artei de avangardă, un spirit tragic, un ucenic de-o extremă originalitate al marelui Dostoievski, dar... nu o călăuză a umanismului! Deoarece, În timp ce conștiințele ample, tragice, ale literaturii universale, Începând cu Dante - care, primul, ne propune un excurs În infernul simbolic și uman! -, dar continuând cu alții, de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
spre un fatalism și practici expeditive? Oare norocul unei națiuni seamănă Întrucâtva cu norocul unui individ? Ni s-a părut totdeauna excesivă ideea; de exemplu, unui Nae Ionescu, pe care, zelul naționalist avea să-l ducă pe el și pe ucenicii săi, vai, la forme extreme și păgubitoare pentru viața și cariera acestora - de a confunda mântuirea individuală cu Întreaga mântuire a neamului!... De altfel, ni se pare fals și deplasat acest concept de „mântuire a neamului” prin ortodoxism, cum o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
un stat care distrugea temeliile națiunii române, care au fost dintotdeauna Țăranul, Biserica și Cultura. (Când Nichita Stănescu Încerca să-mi fac o teorie a supremației și nobleței nației române - În același moment În care Noica Își Învăța talentații săi ucenici că Occidentul se află În decadență spirituală! -, Îl Îndemnam pe prietenul meu să vorbească mai Încet, pentru că cerberii puterii ceaușiste s-ar fi putut folosi de ideile sale! - Bine, spunea Nichita, dar sunt ideile mele! Aceasta e autenticitatea mea! - Foarte
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
creația este Înainte de toate o meserie, o tehnică, chiar și poezia (sau poezia În primul rând!Ă. Și, În acest fel, ne apropiem de spiritul Renașterii, de acele ateliere formidabile În care meșterul sau maestrul sau magistrul era asistat de ucenici ascultători, răbdători ani de zile În a-și Însuși secretele artei, care era, Înainte de toate, o meserie dusă pe culmi; ucenici care nu-și puneau În primul rând problema propriei vanități sau „demnități”, ucenici apți de a parcurge toate etapele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ne apropiem de spiritul Renașterii, de acele ateliere formidabile În care meșterul sau maestrul sau magistrul era asistat de ucenici ascultători, răbdători ani de zile În a-și Însuși secretele artei, care era, Înainte de toate, o meserie dusă pe culmi; ucenici care nu-și puneau În primul rând problema propriei vanități sau „demnități”, ucenici apți de a parcurge toate etapele formării, apți de fidelitate față de maestru și de principiile pe care acesta le profesa, ucenici care, Încă o dată, nu ridicau pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
maestrul sau magistrul era asistat de ucenici ascultători, răbdători ani de zile În a-și Însuși secretele artei, care era, Înainte de toate, o meserie dusă pe culmi; ucenici care nu-și puneau În primul rând problema propriei vanități sau „demnități”, ucenici apți de a parcurge toate etapele formării, apți de fidelitate față de maestru și de principiile pe care acesta le profesa, ucenici care, Încă o dată, nu ridicau pe cele mai Înalte culmi originalitatea, ci, tocmai pe dos am putea spune, ani
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
toate, o meserie dusă pe culmi; ucenici care nu-și puneau În primul rând problema propriei vanități sau „demnități”, ucenici apți de a parcurge toate etapele formării, apți de fidelitate față de maestru și de principiile pe care acesta le profesa, ucenici care, Încă o dată, nu ridicau pe cele mai Înalte culmi originalitatea, ci, tocmai pe dos am putea spune, ani În șir - calfe sigure, de astă dată! -, „arta” de a imita În spiritul modelului unic. Și numai astfel se explică, printre
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ca pe o formă a libertății sociale. Și, prin aceasta, m-am considerat totdeauna un urmaș, chiar și Îndepărtat, al celor din Renaștere, amestecați Într-un atelier sau altul, mândri nu de propria lor vanitate, ci de a fi doar ucenicul unui „mare Meșter”, mândri de mândria și orgoliul lui și al casei sale, imuni la boala vanității și a orgoliului exacerbat ce sterilizează nu puține vocații. Când În tinerețe Îl clamam ca maestru al meu pe Dostoievski, În timp ce prieteni ai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
facă părtaș pe Dragoș Ivănescu la rememorarea poveștii excepționale a vieții lui. Axul relatării profesorului îl constituie experiența sa inițiatică, în cadrul căreia învățătorul Rebega, îi este, până la un punct, mentor, pentru ca, ulterior, să-i devină dușman, în momentul în care "ucenicul" îi amenință poziția de singur deținător al unor secrete de neconceput pentru cei mai mulți oameni, cu atât mai mult, cu cât se află în contiguitatea lor. Împreună cu învățătorul, Dimitrie Cristea pășește, intrând în oglinda neagră, asemenea lui Alice, dar nu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aliniatul - Titel a terminat facultatea. Mai are doar licența. Au trecut cinci ani înfiorători pentru mine din punct de vedere financiar. Încearcă să-și găsească vreun serviciu. Nu se poate trăi așa în continuare. Deocamdată lucrează la un avocat ca „ucenic” în ale meseriei. Mai am două probleme să-ți spun: îți mulțumesc foarte mult pentru fotografiile lăsate la Liliana la București, fotografii pe care le-a adus Titel acasă - vei fi aflat - sunt superbe și mi-au creat înalte nostalgii
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
MONITORUL OFICIAL NR. 267 din 18 noiembrie 1993 Articolul 1 (1) Absolvenții învățământului superior, liceal, postliceal, profesional și ai școlilor complementare și de ucenici, cu sau fără examen de licență, de bacalaureat, ori examen de absolvire, promoția 1992, se angajează în munca pe posturile oferite de agenții economici și instituțiile publice. ... (2) Societățile comerciale, regiile autonome și ceilalți agenți economici, precum și instituțiile publice vor
LEGE Nr. 87 din 22 iulie 1992 *** Republicată privind angajarea în munca a absolvenţilor învăţământului superior, liceal, postliceal, profesional, complementar şi de ucenici, promotia 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108398_a_109727]
-
agenții economici și instituțiile publice. ... (2) Societățile comerciale, regiile autonome și ceilalți agenți economici, precum și instituțiile publice vor stabili posturile vacante, pe specialități, în care pot fi angajați absolvenți ai învățământului superior, liceal, postliceal, profesional, ai școlilor complementare și de ucenici și le vor comunica direcțiilor județene de muncă și protecție socială, în vederea transmiterii acestora Ministerului Învățământului, pentru absolvenții învățământului superior, si inspectoratelor școlare județene, pentru absolvenții învățământului liceal, postliceal, profesional și ai școlilor complementare și de ucenici. ... (3) Angajarea absolvenților
LEGE Nr. 87 din 22 iulie 1992 *** Republicată privind angajarea în munca a absolvenţilor învăţământului superior, liceal, postliceal, profesional, complementar şi de ucenici, promotia 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108398_a_109727]
-
complementare și de ucenici și le vor comunica direcțiilor județene de muncă și protecție socială, în vederea transmiterii acestora Ministerului Învățământului, pentru absolvenții învățământului superior, si inspectoratelor școlare județene, pentru absolvenții învățământului liceal, postliceal, profesional și ai școlilor complementare și de ucenici. ... (3) Angajarea absolvenților învățământului superior universitar, medico-farmaceutic și artistic în unități de învățământ, unități sanitare sau de cultură se va face, după caz, de către Ministerul Învățământului, Ministerul Sănătății și Ministerul Culturii, în limita posturilor vacante. ... Articolul 2 (1) Absolvenții de
LEGE Nr. 87 din 22 iulie 1992 *** Republicată privind angajarea în munca a absolvenţilor învăţământului superior, liceal, postliceal, profesional, complementar şi de ucenici, promotia 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108398_a_109727]
-
și practic și eliberarea certificatului de calificare. ... (2) Absolvenții școlilor postliceale de specialitate se angajează pe posturile oferite de agenții economici sau instituțiile publice, corespunzător pregătirii profesionale dobîndite prin școală. ... (3) Absolvenții școlilor profesionale și ai școlilor complementare și de ucenici se angajează pe posturile oferite de agenții economici sau instituțiile publice, corespunzător pregătirii profesionale dobîndite prin școală. ... Articolul 3 (1) Agenții economici cu capital de stat sau privat și instituțiile publice care angajează cu contract de muncă absolvenți din promoția
LEGE Nr. 87 din 22 iulie 1992 *** Republicată privind angajarea în munca a absolvenţilor învăţământului superior, liceal, postliceal, profesional, complementar şi de ucenici, promotia 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108398_a_109727]