10,670 matches
-
că de fapt sunt în dezacord și care-și trăiau în realitate viața în afara Frontului”45. Situația internațională a cunoscut, în perioada anilor 1938/1939 o deteriorare tot mai gravă. După ocuparea Austriei și Cehoslovaciei, România a devenit tot mai vulnerabilă. În vara anului 1939, guvernul român și-a pus mari speranțe în tratativele anglo francosovietice care să ducă la un acord vizând apărarea statu-quo-ului teritorial și stoparea unor noi acțiuni agresive ale Germaniei. Dar aceste tratative au eșuat 46. În
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Iași, 2001. Colaborează cu versuri la "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Luceafărul", "Porto Franco", "Dor de Dor", "Acasă", "Baadul literar", "Lumina" (Pancevo). Tipărește următoarele volume de versuri: După vernisaj (prefață Ion Hurjui, postfață Constantin Dram, Universitas XXI, Iași, 2001), Acuarele vulnerabile (Universitas XXI, Iași, 2003, Orizontul continuu (Universitas XXI, Iași, 2004), Joc cu așteptarea (Junimea, Iași, 2005), Venezia profundis (ediție bilingvă, traducere în italiană de Mirabela Popa; Princeps Edit, Iași, 2007), Jocul cu cercuri (Editura Princeps Edit, Iași, 2009), Trenul Cervantes
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a părut a-și refuza capriciul asumării și afirmării! constante, uneori orgolioase, a dublei sale vocații. A se vedea titlurile și cea mai mare parte a textelor incluse în primele două volume, După vernisaj (Universitas XXI, Iași, 2001) și Acuarele vulnerabile (Universitas XXI, Iași, 2003), dar și titlurile de poeme din celelalte cărți: Ascult peisaje, Șevalet între două pânze, Nuanțe de roșu în flori de ciulin, Marea roșie, marea albastră din Orizontul continuu (Universitas XXI, Iași, 2004); Tușa de roșu, În
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din moment ce întâlnirea lor este plasată sub semnul dialogului, fertil estetic: "Mă câștigă-un pendul/ nefilosofic, simplu:/ tic culoarea/ tac cuvântul/ Cei doi nu se-nfruntă./ Narcisul cuvântului aprinde culoarea/ narcisul culorii descântă cuvântul". În special volumele După vernisaj și Acuarele vulnerabile conțin apoi numeroase referiri la o funcție esențială a poetului, aceea pe care Paul Claudel o numea reproducerea "totalității Firii". Nu altceva decât descrierea luminoasă, plină de armonii calde, a ordinii pur vizibile a lumii, printr-un penel metaforizant specializat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poetului, aceea pe care Paul Claudel o numea reproducerea "totalității Firii". Nu altceva decât descrierea luminoasă, plină de armonii calde, a ordinii pur vizibile a lumii, printr-un penel metaforizant specializat în ale mimesis-ului pur, vizează bunăoară una dintre acuarelele vulnerabile ale Mariei Mănucă, intitulată Flori de ciulin: "Peste pragul minunilor/ în câmpie,/ valuri de iarbă cu umbre de nori călători/ mă ridică/ mă coboară pe țărmul de verde./ Ei mă așteptau/ cu frunze de catifea argintată/ Dintre scuturi de spini
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
profilul interior, particularizat de ceea ce poeta (în viața de toate zilele, medic!) numește "etiopatogenia singurătății și desăvârșire". Acest gen nou de artă poetică este inaugurat de promițătorul poem Nu-mi amintesc, inclus în ciclul În simetrie cu Orion, din Acuarele vulnerabile: "Spre seară, oaspeți întârziați,/ druizii./ În tunicile lor, albastrul din adâncuri/ aducea frigul./ Centurile mai fulgurau./ Călătoriseră./ Mi-au cerut ultimul manuscris:/ "Etiopatogenia singurătății și desăvârșirea",/ exemplar unic// L-am dăruit// Am vrut să-mi rescriu manuscrisul/ dar nu-mi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu numai că ar ajuta la echilibrarea ecosistemelor forestiere, dar ar reduce de asemenea, și eroziunea solului, ar preveni alunecările de teren și inundațiile iar, în același timp, ar încuraja turismul. Pădurile trebuie populate cu specii de copaci mai puțin vulnerabile (de exemplu, fag în zonele joase de munte și gorun în zonele joase de deal). Este necesar ca speciile de copaci rezistente la schimbări climatice să reziste și la noile tipuri de dăunători. De asemenea, Directiva 2003/87/CE, modificată
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
prețului energiei generate folosind aceste resurse, are efecte semnificative asupra dezvoltării economice la nivel global. 2.1.3. Siguranța energetică - dependența de importuri, vulnerabilitatea față de schimbările din economia mondială Dependența față de importurile de energie face ca un stat să devină vulnerabil la tot ceea ce înseamnă modificări în economia mondială. În consecință, politica Uniunii Europene în domeniul energiei pentru perioada până în anul 2020 se axează pe câteva obiective, pentru care UE a propus pachete separate de reformă legislativă și de reglementare. Printre
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
oxizi de azot, dioxid de sulf) care, în urma reacțiilor cu vapori de apă din atmosferă dau naștere la ploi acide, al căror impact asupra mediului natural și construit se manifestă din ce în ce mai pregnant. Clădirile, sculpturile și monumentele din marmură sunt deosebit de vulnerabile, deoarece acizii reacționează cu carbonatul de calciu, producând o degradare semnificativă de-a lungul timpului. Combustibilii fosili, în mod special cărbunii, au în componență și materiale radioactive, în special toriu și uraniu, care sunt emise în atmosferă în timpul combustiei. În
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
a societății și un impact crescut asupra mediului social și natural; 3. Intervalul de decizie, cînd noile relații sociale și de mediu exercită o presiune asupra ordinii stabilite, punînd sub semnul întrebării valorile și principiile acesteia. Astfel, societatea devine instabilă, vulnerabilă la toate fluctuațiile; 4. Punctul de haos, în care starea de fapt devine extrem de instabilă, nesustenabilă, iar sistemul evoluează (cînd există o masă critică de oameni cu o mentalitate ce schimbă direcția de dezvoltare spre o ordine sustenabilă caracterizată de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
creșterea gradului de incertitudine. Dar toate aceste caracteristici ale complexității diversitatea, instabilitatea și incertitudinea sunt ineluctabile unui proces de dezvoltare, care nu poate avea loc fără creșterea complexității structurale și funcționale. Cu cît le crește complexitatea, sistemele economice devin mai vulnerabile. Principalele probleme țin de informare, comu-nicare, integrare, organizare și conducere. Managementul sistemelor moderne trebuie să controleze, să stăpînească riscuri noi și indeterminări ce nasc vulnerabilități majore. Ei bine, controlul și stăpînirea acestor invariabile creează dificultăți majore managementului modern. Acesta trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
din apariția unora noi. Modelele cunoscute ale ciclului de viață al produsului și tehnologiei, ale curbelor de învățare și experiență sunt definitorii pentru procesul descris. Complexitatea aduce exigențe superioare în sistem, în ce privește organizarea, reglarea, managementul, controlul etc., făcîndu-l totodată mai vulnerabil și mai costisitor. De aceea există o limită a complexității, a dezvoltării unui sistem, care, dacă e depășită, începe să producă randamente descrescătoare, și atunci se pune problema unei "simplificări superioare", standardizînd, rutinizînd și "îmblînzind" elementele complexe. Fiecare sistem economic
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
americană, inocența americană, dar care reflectă, de fapt, anxietățile poporului american. Propria putere slăbește America lipsind-o de respectul celor pe care îi "salvează". Pentru a păstra ceea ce are, America crede că trebuie să se extindă, devenind astfel tot mai vulnerabilă și contribuind decisiv la instalarea unei anarhii globale. "Vulturii" de la Washington urmează fidel credința lui Al Capone potrivit căruia "poți obține mai mult cu vorba bună și o armă decît numai cu vorba bună". De fapt, ei reacționează astfel din
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Barber este, în primul rînd, să caute o cale de ieșire de pe tărîmul fricii, deoarece frica se referă la percepție, și nu la realitate. Altminteri, teroriștii pot să învingă fără să tragă un foc de armă. America e atît de vulnerabilă pe cît de mare îi e frica. Fricii nu trebuie să i se opună frica. Apoi ei trebuie să înțeleagă că războiul nu e decît ultima soluție, iar pacea se bazează pe lege și nu pe liberul plac, iar legea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și activitatea celor două partide politice importante: cel al doamnei Butho și cel condus de fostul premier Nawaz Sharif, înlăturat de Musharraf printr-o lovitură de stat, în 1999. Între timp, acesta din urmă a devenit extrem de nepopular, deci de vulnerabil. Se spune că americanii vor să-l înlocuiască cu o altă mînă de fier, cum ar fi generalul Ashfaq Kyani. S-ar putea astfel ca americanii să mai adauge una la lungul lanț de greșeli din politica lor externă. Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Problemele de fond ale Rusiei (sărăcia, demografia, autoritarismul ș.a.) rămîn, iar tensiunile cresc. Totuși, Rusia este, din nou, o țară care contează, care și-a recăpătat încrederea în sine, își apără interesele cu mai multă vigoare și este mai puțin vulnerabilă. Diplomația sa este foarte activă. Un fapt este și redresarea economică și financiară din ultimii ani, și regăsirea locului în economia mondială. În 2006 a recuperat PIB-ul U.R.S.S. din 1991, și-a plătit în avans datoriile și a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai demonstrat în trecut faptul că sunt capabili de erupții spontane. Cu cît constrîngerile sunt mai severe, cu atît reacția poate fi mai radicală. Altă amenințare ce planează asupra Egiptului este un crah financiar. Deși economia egipteană nu este la fel de vulnerabilă, de expusă riscului retragerii rapide a capitalurilor străine, ca economiile sud-est asiatice, scenariul de aici se poate repeta. Sectorul bancar egiptean a acordat împrumuturi enorme, pe care nu le mai poate recupera, piața imobiliară a devenit extrem de nesigură, iar activitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
fără orizont, predispuse erorilor fatale. Identitar, el nu are acces complet la civilizația venețiană, dar, totodată, prin naturalizarea europeană, protagonistul nu mai găsește nici calea de întoarcere în lumea Egiptului arhaic. Maurul își pierde, ca atare, reperele, devenind manipulabil și vulnerabil (ipostază perfectă pentru diabolicul Iago hotărît să-și ducă la bun sfîrșit răzbunarea pentru propria-i lipsă de recunoaștere!). Ucigînd-o, sălbatic, pe Desdemona în final și aflînd adevărul, Othello se compară singur cu "indienii primitivi" din Lumea Nouă, văzîndu-se, implicit
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
deriva din domnia despotică (imposibil de demascat în mod nemijlocit) a unui împărat corupt și pervertit, la Donna Tartt, "crima perfectă" reprezintă un mister cu valențe aproape ontologice, păstrat cu formule inițiatice și ritualice. În amîndouă cazurile însă "crima" rămîne vulnerabilă, deși "perfectă" în intenționalitatea sa, tocmai prin presiunile etice pe care le exercită asupra celor impli cați. Procopiu scrie, în secret, despre adevărata față a imperiului, simțindu-și conștiința culpabilă în fața indivi zilor viitorului, pe cînd personajele Donnei Tartt (din
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Cugno identifică anumite elemente specifice: Există, pe de-o parte, materialitatea cuvântului, percepută ca "dar tragic" ("Tot ce ating se preface-n cuvinte / Ca-n legenda regelui Midas", scrie autoarea în poezia Darul, din cea de-a doua culegere, Calcâiul vulnerabil), iar de cealaltă, aproape vrând să scape de acest "blestem", nevoia de a ajunge la esența misterioasă a cuvântului, la sufletul acestuia. Aceasta "vânătoare" a "umbrei cuvintelor" este însă supusă riscului: cuvintele pot să-și piardă umbra, partea lor cea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nu își țipă revolta, ci și-o interiorizează, într-o altfel de metaforă, cea a sugestiei. Cuvintele devin intelectualizate, aproape ermetice, subversive prin ele însele și prin rafinamentul expresiei. Fără să renunțe, însă, la haina, mai puțin nobilă, poate, dar vulnerabilă, a emoției, Ana Blandiana nu își pierde vitalismul, când: "nesupusă ca un personaj responsabil, și nu ca unul recalcitrant, aceasta citește, la întâlnirile cu publicul, în perioada de apogeu a dictaturii lui Ceaușescu, poeme-manifeste, care electrizează asistența: "O să vină ea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fruste, gesticulația, nu lipsită de retorism"114. Așa cum era de așteptat și cum fiecare autor resimte acest fapt, odată cu înaintarea în timp, și la Ana Blandiana, "lirismul debordant din volumul de debut se cenzurează vizibil în al doilea volum Călcâiul vulnerabil (1966)"115. Odată cu distanțarea de lumea paradisiacă, ia naștere un conflict între eul liric și realitatea înconjurătoare, generându-se, în consecință, dorința creării unei noi realități: "Eul poetic se definește, în primul rând, drept conștiință ordonatoare a sensurilor lumii, instaurând
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
realitatea înconjurătoare, generându-se, în consecință, dorința creării unei noi realități: "Eul poetic se definește, în primul rând, drept conștiință ordonatoare a sensurilor lumii, instaurând, în acelaști timp, o limpede și strictă geometrie a sentimentelor"116. Totuși, deși "în Călcâiul vulnerabil, se găsește atât prima capodoperă a Anei Blandiana (parabola dramatică Torquato Tasso), cât și primele infiltrații blagiene ("Vreau satul cu sunetul lacrimei mele", tema somnului, a străbunilor, a matricialului), abia cu A treia taină avem, în 1969, volumul cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
totodată, metaforele deschise și metaforele opace, realizând, astfel, acea continuitate a toposurilor poetice despre care vorbeam anterior. * Marcate de vârsta asemănării cu aproapele, dar și de începutul unei lungi și infinite căutări a propriei identități, Persoana întâia plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970, devin toate volume programatice, laitmotive ale începutului de creație artistică al autoarei. Ele sunt marcate, astfel, de vitalismul și de entuziasmul tinereții, urmând ca, apoi, treptat, aceste stări entuziaste să scadă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
opoziției la inerția existenței"62: Mi s-a-ncuibat în sânge ca o patimă boala,/ Și ca pe o patimă, nu pot s-o-nfrâng sau s-o iert,/ Mă doare, mă doare ca o jignire/ Fruntea fierbinte și trupul inert". Călcâiul vulnerabil, apărut în 1966, dezvoltă ideea rolului de mediator al poetului în rezolvarea conflictului eu-ceilalți, care are ca obiect realitatea, fie ea exterioară sau interioară și care constituie, totodată, prima temă a acestui volum. Fiind volumul în care începe să se
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]