6,121 matches
-
frunzișuri care vine slăbit din depărtare, crește apropiindu-se și scade depărtându-se; mugetul unei vite, departe, în sat, glasuri nelămurite de oameni, undeva pe drum; hârâitul unei țărci, țârâitul unor vrăbii, strigătul ascuțit și cam răgușit al cap-în-torturei... Un zvon prelung ca într-o somnie, zvon domol, dulce de pace mă împresoară, și vântul crește încet-încet, din când în când, își umflă parcă în răstimpuri adierele moi. Iunie 1906 LA MĂNĂSTIREA RÂȘCA [Poveștile lui Piticariu] Seara târziu arhimandritul Piticariu ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
crește apropiindu-se și scade depărtându-se; mugetul unei vite, departe, în sat, glasuri nelămurite de oameni, undeva pe drum; hârâitul unei țărci, țârâitul unor vrăbii, strigătul ascuțit și cam răgușit al cap-în-torturei... Un zvon prelung ca într-o somnie, zvon domol, dulce de pace mă împresoară, și vântul crește încet-încet, din când în când, își umflă parcă în răstimpuri adierele moi. Iunie 1906 LA MĂNĂSTIREA RÂȘCA [Poveștile lui Piticariu] Seara târziu arhimandritul Piticariu ne vorbește despre Ilie Răcoare care vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a Grecilor ș-a Sârbilor. * Vizitele în sat la Mircovo la Stoianche Caragheorghiev. * Cortul nostru, așezat lângă murmurătoare pârae, între sălcii, între munți... La 24 Iulie s-a auzit că ne va sosi porunca de retragere. În adevăr, seara, acest zvon a fost confirmat. În taberele batalioanelor, schimbate din vechiul loc, în amurg, au început a cânta dulce cornurile "încetarea luptei" și chemarea rătăciților. Chiote de flăcăi sunau pretutindeni pe văi, pe când corniștii continuau a cânta "amurgul"... În umbra înserării, supt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe când corniștii continuau a cânta "amurgul"... În umbra înserării, supt malul pe care ne aveam așezat cortul, se așeza câte un soldat și ofta greu din baierile inimii. A doua zi în zori trebuia să plecăm. Toată noaptea a durat zvonul taberei, povestirile și cântecile. Flăcăii, în bucuria veștii de întoarcere nu mai aveau somn și astâmpăr. Joi 25 Iunie, plecare din Mircovo. Popas lângă Zlatița la gura defileului, lângă satul Clisechioi. Începem marș de retragere. La 26, stăm pe loc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în care lupta va duce la o evoluție dincolo de bine și de rău. Răul nu stă în ideile adversarului, ci în imobilitatea noastră. 3 Iunie 1927 [OLANDA JURNAL DE CĂLĂTORIE]* Plecare spre Amsterdam cu express-Orient la 8 1/2 dimineața. Zvonuri despre Olanda, din conversația cu Marcel Popescu, inginer, tovarăș de drum. Circulație intensă cu trenul, automobile, tramvaie. Poți vedea toată Olanda cu automobilul în câteva ceasuri. Nici o localitate cu trenul nu-i mai depărtată de două ore. Gările dau tichete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
des arta, deschizând și închizând geanta. Bănuiesc dar sunt gata să retractez că onorariile angajamentului municipal erau în mare măsură transformate în arta ireproșabilă a simpaticelor lor obrazuri. Bănuiala mea are un temei, care e și cheia acestei mici anecdote. Zvonuri umblau de câteva zile printre lucrătoarele contra molimei. Adunate într-o dimineață, la o mică conferință, spre a primi instrucții nouă așteptau cu mare nerăbdare pe d-na doctor P. Cum intră în sală mult așteptata, fu înconjurată de tinerele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ale momentului? Unii ne disprețuiesc în numele culturii rusești, cu care dealtminteri sunt într-un prea ușurel contact. Defectele noastre pe care noi singuri le exagerăm în discuții ei le pun subt un microscop propriu, și refuză să vadă altceva. Dar zvonurile amplificate și generalizările? În sfârșit, cine se duce acolo și privește în juru-i, cine ascultă cu atenție, își dă socoteală mai bine. Dar din școlile nouă ese acum un tineret cu totul altfel decât cei vechi. Nimeni nu-și poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
începtul toamnei Septemvrie se bat zimbrii când se împărechiază cu vacile. Vițeii nasc în Maiu. Superstiții Cu prilejul popasului la o casă unde-i adusă o bătrână doftoroaie, care observă cu scrupulozitate toate eresurile acestea păgânești. Câni mulți, cu mare zvon și harmalae când vin străini la vreme de noapte. Înainte de a da paharul cu băuturi, gazda gustă (ia credință) Înainte de a bea apă din cofăel, suflă asupra apei. Era-n vremea când au turnat meșterii clopotul mănăstirii Putna; atunci au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
credință) Înainte de a bea apă din cofăel, suflă asupra apei. Era-n vremea când au turnat meșterii clopotul mănăstirii Putna; atunci au răspândit o minciună mare, ca să sune frumos și pân departe arama mestecată cu argint. Au împrăștiat în lume zvon cumcă... 1472 Basarab cel Bătrân Laiotă, omul lui Ștefan, crescut la Unguri fiul lui Dan II = domnise puțin în 1453 Stătuse în Sighișoara cu Țepeluș spus Basarab c. Tânăr în 1473 gânduri de încuscrire între Corvin și Cazimir Tătarii pradă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nobilă, de altminteri destul de nejustificată. 16.VI Dimineață ușor învăluită, rouă, ceață, liniște deplină; din când în când s-aude cucul, apoi .............. departe în parc; stăncuțe vorbesc subțirel pe deasupra plopilor tremurători și brazilor; vine și din sat câte-o dată zvon de vaci și lătrat de câne. O tihnă desăvârșită stăpânește peste distrugerile de ieri ale războiului, peste suferințele încă aparente. Țârâitul cristalin al lostunilor... * În Polonia germanii au ucis 74 academicieni și 250 profesori univ. și docenți. * În Lituania deasemeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poet clasic Muntenegrean Ivan Petrovici Nieguș, care a scris o epopee a munților Cernohori și a lăsat cu limbă de moarte să fie astrucat sus, "în bură și măgură" unde cu greu ajung oamenii și unde foarte târziu va răzbate zvonul lumii moderne, poate niciodată. Mormânt al izolării și singurătății. Durmitor, numire românească ca și cea a altui pisc din apropiere, arată până unde ajungeau și făceau popas păstorii noștri din Carpați. Alt dormitor se află în Pind, la sud, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
său împreună cu 7.000 de ostași aleși pentru a-și apăra țara de dușmanul din Moldova”. Deși a admis existența unui conflict între cei doi domni români, I. Ursu a respins afirmațiile cronicarului bizantin, considerând că ele se bazau pe zvonuri ce nu puteau fi controlate. I. Ursu a crezut că atacul lui Ștefan asupra Chiliei și cel al flotei turcești nu au fost simultane, flota turcească încercând să cucerească Chilia când se întorcea spre Constantinopol. Din punct de vedere strict
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
felul în care N. Iorga a tratat problema Chiliei în sinteza sa de Istorie a românilor, vol. III, p. 137-138. De data aceasta (1937), Iorga vedea ce văzuse I. Ursu în 1925, că documentele, pe care-și construise demonstrația, înregistraseră zvonuri care nu aveau nici o legătură cu realitatea. Când genovezii din Caffa afirmau la 2 aprilie că Ștefan cel Mare se află în conflict cu Țepeș din cauza Chiliei, documentele interne ni-l arată pe Ștefan la Suceava, la 22 aprilie și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Denko, zis Wsczekey (Turbatu), care anunța victoria lui Ștefan asupra regelui Ungariei și aducea și două steaguri luate de la unguri. Din raportul lui Choranczycz mai reieșea că regele ungur a fost rănit, din care cauză a părăsit Moldova. După alte zvonuri, Matei ar fi părăsit Moldova și din cauza unei epidemii de ciumă. Alții spuneau că sosirea solului turc l-ar fi decis să plece, dar, probabil, că s-au întrebat și unii sfetnici ai regelui polon, nu putea să primească solia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va fi atacată de turci. De aceea, regele renunță la gândul de a ataca Moldova și, la 31 martie 1468, încep ostilitățile dintre Ungaria și Boemia regelui Podiebrad. La sfârșitul anului 1468 și la începutul anului 1469 circulau în Transilvania zvonuri despre un eventual conflict între moldoveni și munteni, voievodul Transilvaniei cerându-le sibienilor informații în legătură cu pregătirile militare pe care le făceau muntenii și moldovenii. Nu sunt cunoscute amănuntele în legătură cu relațiile moldo-muntene la începutul anului 1469. Cerându-i regelui polon să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Liov era justificat de informațiile potrivit cărora regele ar fi vrut să-l detroneze, iar justificarea lui că nu poate părăsi țara, pentru că era amenințată de vecinii săi, se dovedea a fi reală. În vara anului 1469, ajungeau la Caffa zvonuri în legătură cu un atac turcesc împotriva Moldovei. Incursiunea în Transilvania. Uciderea lui Petru Aron. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se menționează că în același an, când a avut loc lupta de la Baia, a prădat Ștefan în secuime „și a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
doar înlocuirea lui Ștefan cu fratele său Alexandru. Dar, din motive nelămurite, Alexandru fusese ucis, încât nu se mai punea problema înlocuirii lui Ștefan cel Mare cu un pretendent, ci ocuparea țării. Planurile sultanului sunt, după cum se poate ghici din zvonurile care circulau în Polonia și Ungaria, în 1475, mult mai vaste. Pentru a ajunge în inima Europei, trebuia ocolită cetatea Belgradului, care se dovedise că nu poate fi cucerită cu mijloacele de asediu de care dispuneau turcii în vremea respectivă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vremea respectivă. În Cronica de la Dubnic se menționa că turcii au atacat Moldova „cu gândul, după cum se spune, că dacă vor fi aci biruitori, să ia măsuri ca să năvălească asupra întregului regat al Ungariei”. În aceeași vreme circulaseră în Polonia zvonuri în legătură cu intenția sultanului, ca după cucerirea Moldovei, să ocupe Cetatea Camenița și teritoriile din jur. Acest plan era realizabil, după socoteala sultanului, deoarece el ridica o armată uriașă pentru acea vreme, o armată bine înarmată și antrenată și condusă de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lupta de la Baia. Atunci, Ștefan era învins, era suficient ca o parte dintre boieri să i se închine sultanului și campania din 1476 s-ar fi încheiat, cel puțin, cu înscăunarea unui domn supus Porții. Scrisoarea polonului este, însă, semnificativă: zvonurile despre o trădare au fost lansate chiar de turci. În general, creștinii i-au judecat pe turci pe baza unei imagini destul de străină realității. A fost remarcată numai forța brutală a acestora. Pe măsură ce studiile în legătură cu istoria medievală au pătruns mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pregătite vase speciale pentru transportul artileriei, a muniției și a proviziilor. Peste o săptămână, Bembo transmitea aceleași informații, dar, pentru că nu era limpede la Veneția care este starea reală a flotei, Bembo arăta că încă nu se cunosc gândurile sultanului, zvonurile schimbându-se zilnic. Pe de altă parte, bailul considera că pregătirile sunt prea mari ca să atace Moldova, „se pare că aceste locuri nu merită atâtea pregătiri, nici tunuri atât de mari”. Exagerările se datorau zvonurilor, pe care turcii le lansau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu se cunosc gândurile sultanului, zvonurile schimbându-se zilnic. Pe de altă parte, bailul considera că pregătirile sunt prea mari ca să atace Moldova, „se pare că aceste locuri nu merită atâtea pregătiri, nici tunuri atât de mari”. Exagerările se datorau zvonurilor, pe care turcii le lansau, pentru intimidarea adversarului, metodă folosită în mod constant. Aceste estimări au fost corectate și chiar Bembo scria că flota turcă avea, atunci când a părăsit Constantinopolul, 100 de vase, poate chiar mai multe. Ceea ce l-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țarul „care din craii creștini se află aproape, lor li-i mai la îndemână s-o facă, dară datoria oricărui domn creștin este să stea pentru treaba aceea și să apere Creștinătatea”. Lupta de la Șcheia De la sfârșitul anului 1485 umblau zvonuri că sultanul se pregătește să atace Moldova. În vara următoare, sultanul urma să pătrundă în Moldova cu cea mai mare putere (pro futura estate in persona propria Walachiam intraturum maximis potenciis”). Bali Bei Malcocioglu și frații Mihaloglu Ali bei și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
liberă trecere prin Moldova” și-și va uni oastea sa cu cea polonă la malul Dunării. Este greu de crezut că domnul Moldovei îi va da regelui liberă trecere prin Moldova, mai ales că exact în această vreme „se răspândi zvonul - nu se știe de cine scornit - că regele Albert pornește cu război nu împotriva turcilor, ci împotriva lui Ștefan palatinul și împotriva moldovenilor”, cu gândul să-l alunge pe Ștefan și să pună domn pe fratele său, Sigismund. Frederic, fratele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Codrii Cosminului. Wapowski arată că lucrurile nu au stat așa. După trecerea Prutului, armata polonă a stat pe loc timp de trei zile, ca regele să se poată odihni, fiind slăbit „din cauza sănătății sale zdruncinate”. În acest timp, „deodată, un zvon prost, își continuă Wapowski relatarea, nu se știe de cine scornit, se răspândi în tabăra regească: că sosesc oști mari de dușmani și că regele vrea să plece fără să știe nimeni”. Oștenii, neliniștiți „se căzneau să-și așeze sarcinile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trimis și pe fratele său, Sigismund „să potolească mișcarea”. S-au aprins torțe, regele s-a arătat în mai multe locuri și spiritele s-au liniștit. O armată numeroasă, în urma unei victorii însemnate, nu mai este cuprinsă de spaimă la zvonul că dușmanul s-ar putea să atace. După această întâmplare, au sosit călăreții lituani, cam la o mie, spune Wapowski. Sosirea a produs o mare bucurie regelui și taberei, „deșteptându-le nădejdea că le va merge bine de vor năvăli
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]