47,628 matches
-
cele mai multe dintre piese și a cântat la cele mai multe dintre instrumente, pe lângă îndatoririle sale de producător. În cea mai mare parte, Beckley și Bunnell au fost cântăreții albumului, chiar dacă Ballard l-a creat. Pe o piesă, Bunnell a decis să rescrie versurile lui Ballard, iar rezultatul a fost piesă de succes "The Border". Susținuți de Royal Philharmonic Orchestră și de saxofonistul Raphael Ravenscroft, single-ul a ajuns pe locul 33 în topuri, în august 1983. "The Border" a fost mult mai mult
America (formație) () [Corola-website/Science/332950_a_334279]
-
ar fi "Sing While You Sell" care este „dirijat” de Groucho care cântă și dansează sau "Tenement Symphony" interpretat de Tony Martin și un cor de băieți. Echipa de scenariști a lui Kuller, Golden și Fimberg a furnizat, de asemenea, versurile muzicii originale compuse de Hal Borne. De asemenea, este de notat că acesta este al doilea film în care o versiune instrumentala a "Cosi-Cosa" din "O noapte la operă" poate fi auzită în timpul scenei cu paturile în mișcare, primul film
The Big Store () [Corola-website/Science/332996_a_334325]
-
Luceafărul”, inversând însă rolurile feminine și masculine. Egor, ca și fata de împărat din poemul eminescian, este muritorul care respinge tentația absolutului, preferând unei ființe superioare (domnișoara Christina, respectiv Luceafărul) o iubire pământească (Sanda, respectiv Cătălin). Domnișoara Christina rostește obsesiv versurile de chemare a Luceafărului, plutind cu o grație „mai mult sensuală decât lugubră, mai mult visătoare decât fantomatică, mai mult delicată decât demonică”. Precocitatea personajului Simina a stat la baza scandalului public creat în jurul cărții. Fetița în vârstă de 9
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Premiul Prince Pierre de Monaco (1984), Marele Premiu pentru Literatură „Paul Morand“ (2000), Premiul Mondial „Cino del Luca“ (2010), Premiul BnF, Premiul „Marguerite Duras“ (2011). Patrick Modiano a scris și scenarii de film ("Lacombe", "Lucien", 1973, "Bon Voyage", 2003), precum și versuri pentru cântece. Patrick Modiano e cunoscut cititorului român prin romanele lui traduse la Editura Univers ("Bulevardele de centură", 1975; "Strada dughenelor întunecoase", 1981, "Călătorie de nuntă. Fotograful", 1996) și Minerva ("Scutit de pedeapsă," 1994). "Duminici de august" ("Dimanches d’aôut
Patrick Modiano () [Corola-website/Science/333001_a_334330]
-
la București. În această perioadă i s-a retras cetățenia americană deoarece trecuseră mai mult de trei ani după plecarea din Statele Unite. După ce Alfred Margul-Sperber îi făcuse o prezentare în ziarul "Czernowitzer Morgenblatt", în 1939, a publicat primul volum de versuri "Der Regenbogen", la editură „Literaria” din Cernăuți. După intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial de partea Puterilor Axei în 1941, Roșe a fost obligată să părăsească Bucureștiul și să revină la Cernăuți, unde a trăit în ghetto
Rose Ausländer () [Corola-website/Science/308982_a_310311]
-
ortografice și de punctuație; - redarea în scris a unor informații receptate prin lectură; - cartea - obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ; - descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic și portret moral); - structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber); - figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea, repetiția, epitetul, antiteza, metafora; - sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat; - genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic); - textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și textul nonliterar; - redactare
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
de punctuație; - redarea în scris a unor informații receptate prin lectură; - cartea - obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ; - descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic și portret moral); - structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber); - figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea, repetiția, epitetul, antiteza, metafora; - sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat; - genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic); - textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și textul nonliterar; - redactare de mesaje
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
monografie istorică, Alecu Russo creează poemul patriotic în proză iar Dimitrie Bolintineanu legenda istorică. Se pun bazele romanului românesc prin: Dimitrie Bolintineanu, Pantazi Ghica, V.A. Urechia. Nicolae Filimon scrie primul roman realist românesc, B.P. Hasdeu afirmă drama romantică în versuri, Alexandru Odobescu nuvela istorică și eseul. Cei mai importanți scriitori ai celei de-a doua jumătăți a secolului au fost Vasile Alecsandri și mai târziu Mihai Eminescu. Alecsandri a fost un scriitor prolific, care a contribuit la literatura română cu
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
copil al unei familii de preoți, fiul lui Isidor Blaga și al Anei (n. Moga). Copilăria i-a stat, după cum mărturisește el însuși, „sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului”, viitorul poet - care se va autodefini mai târziu într-un vers celebru „Lucian Blaga e mut ca o lebădă” - neputând să vorbească până la vârsta de patru ani. Mama poetului, Ana Blaga, a murit în anul 1933 la Sibiu, în vârstă de 74 de ani. În luna august 1949, fratele poetului, Longin
Lucian Blaga () [Corola-website/Science/297298_a_298627]
-
filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care îi va deveni soție. A revenit în țară în ajunul Marii Uniri. În anul 1916, în timpul verii, Blaga vizitează Viena, unde descoperă Expresionismul. Publică la Sibiu, în 1919, placheta de versuri "Poemele luminii" (reeditată în același an la Cartea Românească, în București), precum și culegerea de aforisme "Pietre pentru templul meu". Prima sa dramă, "Zamolxe", îi apare în ziarul "Voința" (1920), iar în volum în 1921, la Cluj, la Editura Institutului de
Lucian Blaga () [Corola-website/Science/297298_a_298627]
-
se îndoiască de „autenticitatea folclorică a primei versiuni a baladei”. În general s-a acreditat ideea că Vasile Alecsandri „a extras din numeroasele variante ale Mioriței (..) forma perfect cristalizată”, cu atât mai mult cu cât „nu există nici un tablou sau vers din Miorița lui Alecsandri care să nu se găsească în una din numeroasele variante culese de atunci încoace pe întinsul țării, unele fiind prezente și în forma transilvăneană de colind, care are probabil o vechime mai mare decât balada”. Istoria
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Despre cultura din vremea lui Mircea cel Bătrân se știe prea puțin, în mare parte din cauza faptului că nu s-au păstrat vechile manuscrise de la mănăstirile Cozia, Tismana, Cotmeana și Snagov. Până în timpurile noastre a ajuns un "Polieleu" (glorificare în versuri și cântări a Maicii Domnului) compus de "„kir Filotei monahul, fost mare logofăt al lui Mircea voievod”" (este vorba de Filos logofătul, călugărit sub numele de Filotei). Această lucrare a cunoscut o răspândire foarte largă, ajungând să fie copiată chiar
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de interpretare. Introduce naiul în toate stilurile și genurile muzicale, revoluționând sunetul la scară universală și aducând naiul în atenția publicului modern. Pe lângă prestigioasa carieră de muzician, se manifestă ca artist și în domeniul literar și al artelor plastice, publicând versuri, eseuri și o carte autobiografică și expunând picturi proprii în țară și în străinătate. După o carieră muzicală de succes, în 1982, în plin comunism, dedică un concert lui Dumnezeu. Cade în dizgrația cuplului Ceaușescu. Este nevoit să plece în
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
de protest varianta cenzurată a nuvelei, intitulată "Micuța" (1864). Volumul de poezii (1873) cuprinde poezii ocazionale, fabule, poezii sociale și politice, precum și o traducere din "Tristele" lui Ovidiu. Cugetări profunde exprimate într-o „formă dură” (după cum a considerat însuși autorul), versuri scrise în momente de supărare sau chiar de deznădejde: opera poetică a lui Hasdeu, care n-a avut un răsunet deosebit. El a caracterizat-o prin următoarele rânduri: O poezie neagră, o poezie dură,<br> O poezie de granit,<br
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
unde lua parte la seratele muzicale organizate de regină. Din primii ani ai secolului XX datează compozițiile sale mai cunoscute, cum sunt cele două "Rapsodii Române" (1901-1902), "Suita Nr. 1 pentru orchestră" (1903), prima sa "Simfonie" (1905), " Șapte cântece pe versuri de Clément Marot" (1908). Activitatea sa muzicală alternează între București și Paris, întreprinde turnee în mai multe țări europene, având parteneri prestigioși ca Alfredo Casella sau Louis Fournier. În anii Primului război mondial rămâne în București. Dirijează "Simfonia a IX
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
desigur, cea mai trainică a complexei sale personalități artistice.” Stilul componistic al lui George Enescu este greu de definit, oscilând între stilul romantic monumental al lui Richard Wagner (în "Simfonia Nr. 1"), influențele muzicii franceze (de exemplu, în "Cântecele pe versuri de Clément Marot"), tendințele neo-baroce (în "Suita orchestrală Nr. 2") și exprimarea modernă cu totul personală din muzica de cameră, opera "Oedip" sau "Simfonia de Cameră". Nu trebuie uitată influența folclorului românesc, evidentă în cele două "Rapsodii Române", " Sonata pentru
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
a chestiona puterea corpului unei dansatoare - Josephine Baker - care a luptat cu toate clișeele colonizatoare care au exotizat „mirajul” trupului de culoare. Dramaturgia cuvintelor disparate și dramaturgia corpului sunt legate prin căderea din mișcarea autoreferențială. Coregrafa transformă cuvântul într-un vers vorbit care, prin repetiție, devine refren. Emisia sunetelelor ajunge să fie o incantație cotidiană. Mantero rostește repetitiv, în buclă, un poem al însingurării mărturisite într-o confesiune a eșecului. Lumea pare a se fi născut pentru a trăi din cădere
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
umblam fără oprire cu tramvaiul de la Gara de Nord la Gara de Est. Toată ziua și toată noaptea."” Uneori mai trăgea la fratele său Nilă, într-o mansardă minusculă unde „rămânea pierdut ceasuri întregi, cu coatele sub ceafă”. În volumul colectiv de versuri „Sîrmă ghimpată”, Geo Dumitrescu include poezia „Întoarcerea fiului rătăcit” de Marin Preda, dar manuscrisul volumului nu obține viză pentru tipărire. Tot prin intermediul lui Geo Dumitrescu, Marin Preda este angajat corector la ziarul „Timpul”, în 1941. În aprilie 1942 debutează cu
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]
-
Universitatea din Iași și principal redactor al revistei Viața românească între anii 1906 și 1930. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea să-l folosească, cu intermitențe, toată viața, debutează în paginile revistei "Școala nouă" cu articole, după care publică versuri, poeme în proză, cugetări, traduceri etc. La 23 mai 1871 s-a născut, la Târgu Frumos Garabet Ibrăileanu. Tatăl, armean de origine, se numea Teodor Ibrăileanu iar mama, Maria Marcovici era fiica lui Andronie și a Varteniei Marcovici din Roman
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
de stânga, N. D. Cocea e modelul său spiritual. Acesta va fi prototipul viitorului său erou Gelu Ruscanu din drama "Jocul ielelor" și a eroului său, Ladima, din romanul "Patul lui Procust". Debutul editorial se petrece cu un volum de "Versuri. Idee. Ciclul morții" în 1923. În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european, "Patul lui Procust". În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București, unde va rezista doar 10 luni
Camil Petrescu () [Corola-website/Science/297554_a_298883]
-
dintre culmile literaturii noastre epice". Este de remarcat adverbul "poate" din afirmația lui Ș.Cioculescu, care atenuează întrucâtva calificarea superlativă "una dintre culmile literaturii noastre epice". Crezul literar al lui Camil Petrescu este exprimat în mod sugestiv în volumul de "Versuri. Ideea. Ciclul morții", care are ca moto: "Jocul ideilor e jocul ielelor": Despre dramaturgia lui Camil Petrescu, G. Călinescu ("Op.cit"., p.292) scrie: "Cea mai profundă operă [în dramaturgie] este "Danton"..." Despre personajul Danton, construit de Camil, G. Călinescu
Camil Petrescu () [Corola-website/Science/297554_a_298883]
-
la "Revista Fundațiilor Regale" între 1945 - 1947. Din 1942, Vladimir Streinu a fost numit director al revistei "Preocupări literare", care, din 1943, devine "Kalende". În 1947, criticul își susține examenul de doctorat la Universitatea din Iași cu o teză despre "Versul liber românesc". Dar în același an, este încă o dată concediat de la "Revista Fundațiilor Regale", dat afară din învățământ din cauza vederilor sale politice anticomuniste. Încă din 1945, figura printre membrii fondatori ai "Asociației de rezistență culturală Mihai Eminescu". Între 1948 - 1951
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
colaborare cu Tudor Vianu și Șerban Cioculescu) (1944), "Versificația modernă" (1966), "Calistrat Hogaș" (1968), "Pagini de critică literară", 2 vol. (1968), care vor continua postum până la vol. V inclusiv (1977). Tot postum vor apărea micromonografia "Ion Creangă" (1971), volumul de versuri "Ritm imanent" (1971), "Studii de literatură universală" (1973). Vladimir Streinu a îngrijit prima ediție critică a Operei lui Calistrat Hogaș, 2 vol. (1944, 1947) și o ediție anglo-română a capodoperei lui Shakespeare, "Tragedia lui Hamlet, prinț al Danemarcei" (1965). Criticul
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
al marii lui opere, spectaculoasa oscilație eminesciană între ideea de moarte și viață. În studiul Eminescu, poet dificil se pronunța, poate cam categoric, împotriva popularității poetului, a asa-zisului curent eminescian, care nu s-ar fi produs, observând că destule versuri, sintagme sau poezii rămân neînțelese. Unicitatea lui Eminescu, poet al visului dublu, teurgic și mitologic n-a mai fost repetată de nimeni și niciodată". Acest univers mirific va fi mereu prezent în conștiința criticului și atunci când va comenta lirica secolului
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
didactică și de cercetare mai multe limbi, schimbând cu ușurință limba în care ținea cursurile. Cât privește limba sa maternă, ordinea este următoarea: "Româna și italiana, apoi spaniola și germana (...). Depinde însă și de circumstanțe și de felul de texte: versuri scriu în română, proză am scris în italiană, iar studiile de lingvistică au fost elaborate în spaniolă, franceză și germană" .
Eugen Coșeriu () [Corola-website/Science/297569_a_298898]