47,696 matches
-
transformat în elemente mai grele pe o perioadă de doar câteva secunde, ceea ce duce la creșterea temperaturii interne la ordinul miliardelor de grade. Această energie eliberată din fuziunea termonucleară (1-2 × 10 jouli) este mai mult decât suficientă pentru a dezlega steaua; adică, particulele individuale care compun pitica albă capătă suficientă energie cinetică pentru a se putea depărta unele de altele. Steaua explodează violent, dând naștere unei unde de șoc în care materia este de regulă împrăștiată cu viteze de ordinul a
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
miliardelor de grade. Această energie eliberată din fuziunea termonucleară (1-2 × 10 jouli) este mai mult decât suficientă pentru a dezlega steaua; adică, particulele individuale care compun pitica albă capătă suficientă energie cinetică pentru a se putea depărta unele de altele. Steaua explodează violent, dând naștere unei unde de șoc în care materia este de regulă împrăștiată cu viteze de ordinul a 5-20.000 km/s, aproximativ 3% din viteza luminii. Energia eliberată în explozie cauzează o creștere extremă de luminozitate. Magnitudinea
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
cauzează o creștere extremă de luminozitate. Magnitudinea absolută vizuală a unei supernove de tip Ia este de regulă M = −19,3 (de aproximativ 5 miliarde de ori mai strălucitoare decât Soarele), cu variații mici. Dacă rămășița supernovei rămâne legată de steaua sa companion depinde de cantitatea de masă împrăștiată. Teoria acestui tip de supernove este similară cu cea a novelor, în care o pitică albă adună materie mai încet și nu se apropie de limita Chandrasekhar. În cazul unei nove, materia
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
supernove este similară cu cea a novelor, în care o pitică albă adună materie mai încet și nu se apropie de limita Chandrasekhar. În cazul unei nove, materia căzută cauzează o explozie superficială prin fuziunea hidrogenului, explozie ce nu perturbă steaua. Acest tip de supernovă diferă de o supernovă cu colaps al miezului, cauzată de explozia cataclismică a straturilor exterioare ale unei stele masive în timp ce miezul implodează. Un model de formare a acestei categorii de supernove este un sistem binar cu
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
Chandrasekhar. În cazul unei nove, materia căzută cauzează o explozie superficială prin fuziunea hidrogenului, explozie ce nu perturbă steaua. Acest tip de supernovă diferă de o supernovă cu colaps al miezului, cauzată de explozia cataclismică a straturilor exterioare ale unei stele masive în timp ce miezul implodează. Un model de formare a acestei categorii de supernove este un sistem binar cu stele apropiate. Sistemul constă din stele din secvența principală, cea primară având masă mai mare decât cea secundară. Fiind de masă mai
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
Acest tip de supernovă diferă de o supernovă cu colaps al miezului, cauzată de explozia cataclismică a straturilor exterioare ale unei stele masive în timp ce miezul implodează. Un model de formare a acestei categorii de supernove este un sistem binar cu stele apropiate. Sistemul constă din stele din secvența principală, cea primară având masă mai mare decât cea secundară. Fiind de masă mai mare, cea primară este prima dintre cele două care evoluează în ramura asimptotică a gigantelor, unde straturile exterioare se
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
de o supernovă cu colaps al miezului, cauzată de explozia cataclismică a straturilor exterioare ale unei stele masive în timp ce miezul implodează. Un model de formare a acestei categorii de supernove este un sistem binar cu stele apropiate. Sistemul constă din stele din secvența principală, cea primară având masă mai mare decât cea secundară. Fiind de masă mai mare, cea primară este prima dintre cele două care evoluează în ramura asimptotică a gigantelor, unde straturile exterioare se extind considerabil. Dacă cele două
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
din secvența principală, cea primară având masă mai mare decât cea secundară. Fiind de masă mai mare, cea primară este prima dintre cele două care evoluează în ramura asimptotică a gigantelor, unde straturile exterioare se extind considerabil. Dacă cele două stele ajung să aibă straturi exterioare comune, atunci sistemul poate pierde cantități semnificative de masă, reducându-și momentul cinetic, raza orbitală și perioada de rotație. După ce steaua primară a degenerat într-o pitică albă, cea secundară evoluează ulterior într-o gigantă
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
în ramura asimptotică a gigantelor, unde straturile exterioare se extind considerabil. Dacă cele două stele ajung să aibă straturi exterioare comune, atunci sistemul poate pierde cantități semnificative de masă, reducându-și momentul cinetic, raza orbitală și perioada de rotație. După ce steaua primară a degenerat într-o pitică albă, cea secundară evoluează ulterior într-o gigantă roșie și situația devine favorabilă acreției de masă de către primară. În timpul fazelor finale cu straturi comune, cele două stele se rotesc una în jurul celeilalte la distanță
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
raza orbitală și perioada de rotație. După ce steaua primară a degenerat într-o pitică albă, cea secundară evoluează ulterior într-o gigantă roșie și situația devine favorabilă acreției de masă de către primară. În timpul fazelor finale cu straturi comune, cele două stele se rotesc una în jurul celeilalte la distanță din ce în ce mai mică, pe măsură ce se pierde momentul cinetic. Orbita rezultată poate avea o perioadă de doar câteva ore. Dacă acreția continuă suficient de mult, pitica albă poate ajunge în cele din urmă aproape de limita
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
caz, masa totală nu ar fi constrânsă de limita Chandrasekhar. Aceasta este una dintre mai multe propuenri de explicații avansate pentru cazul stelei-sursă anormal de masive (2 mase solare) a lui SN 2003fg. Se presupune că au loc coliziuni de stele solitare în galaxia noastră doar o dată la 10-10 ani; mult mai puțin frecvent decât apariția novelor. Cu toate acestea, au loc mult mai frecvent coliziuni în regiunile dense ale centrelor clusterelor globulare. Un scenariu probabil este coliziunea cu un sistem
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
lor se restrânge și ele fuzionează prin straturile exterioare comune. Companioana pitică albă ar putea să adune prin acreție materie și de la alte tipuri de companioane, printre care o subgigantă sau (dacă orbita este suficient de apropiată) chiar de la o stea din secvența principală. Detaliile exacte ale procesului evolutiv din această etapă de acreție rămân incerte, întrucât ele pot depinde atât de viteza de acreție cât și de transferul de moment cinetic spre companioana pitică albă. Spre deosebire de alte tipuri de supernove
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
transferul de moment cinetic spre companioana pitică albă. Spre deosebire de alte tipuri de supernove, cele de tip Ia au loc în general în toate tipurile de galaxii, inclusiv în cele eliptice. Nu se observă nicio predilecție pentru regiunile de formare de stele. Întrucât piticele albe se formează la sfârșitul perioadei de evoluție a unei stele din secvența principală, un astfel de sistem solar cu viață lungă ar putea să ajungă foarte departe de regiunea în care s-a format. Astfel, un sistem
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
cele de tip Ia au loc în general în toate tipurile de galaxii, inclusiv în cele eliptice. Nu se observă nicio predilecție pentru regiunile de formare de stele. Întrucât piticele albe se formează la sfârșitul perioadei de evoluție a unei stele din secvența principală, un astfel de sistem solar cu viață lungă ar putea să ajungă foarte departe de regiunea în care s-a format. Astfel, un sistem binar cu stele apropiate poate rămâne în etapa de transfer de masă timp
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
albe se formează la sfârșitul perioadei de evoluție a unei stele din secvența principală, un astfel de sistem solar cu viață lungă ar putea să ajungă foarte departe de regiunea în care s-a format. Astfel, un sistem binar cu stele apropiate poate rămâne în etapa de transfer de masă timp de încă un milion de ani (formând, eventual, explozii nova persistente) înainte ca situația să devină favorabilă unei supernove de tip Ia. Supernovele de tip Ia au o curbă luminoasă
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
unei supernove de tip Ia. Supernovele de tip Ia au o curbă luminoasă caracteristică. În apropierea momentului de luminozitate maximă, spectrul conține linii ale elementelor de masă intermediară între oxigen și calciu; acestea sunt principalele componente ale straturilor exterioare ale stelei. La câteva luni după explozie, când straturile exterioare s-au rarefiat până când au devenit transparente, spectrul este dominat de lumina emisă de materialul aflat în apropierea centrului stelei, elemente grele sintetizate în timpul exploziei; majoritatea mai ales izotopi apropiați de masa
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
între oxigen și calciu; acestea sunt principalele componente ale straturilor exterioare ale stelei. La câteva luni după explozie, când straturile exterioare s-au rarefiat până când au devenit transparente, spectrul este dominat de lumina emisă de materialul aflat în apropierea centrului stelei, elemente grele sintetizate în timpul exploziei; majoritatea mai ales izotopi apropiați de masa fierului. Dezintegrarea radioactivă a nichelului-56 prin cobalt-56 până la fier-56 produce fotoni de energie mare care domină producția de energie în perioada ulterioară. Similaritățile profilelor de luminozitate absolută ale
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
misrah) este confecționat din lemn sculptat și aurit și despărțit de restul sălii printr-un grilaj de fier. Sala principală are formă de corabie în partea de vest, în timp ce în partea de est se află o mare cupolă emisferică cu Steaua lui David în vârf. Acoperișul sinagogii este din tablă.
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
intrare și ferestrele sunt terminate la partea superioară în semicerc. Pe fiecare travee se află câte două ferestre (câte una pe fiecare nivel). Ferestrele sunt dreptunghiulare, terminate la partea superioară în semicerc. Câmpul vitrat superior al acestora este decorat cu steaua lui David. Toate ferestrele au la partea superioară un ancadrament de piatră de culoare albă, terminat în arc frânt. Fereastra de la primul etaj al traveei centrale este dublă ca volum, având două canaturi Sinagoga are trei intrări: una centrală (pe
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
laterală. Accesul la toate cele trei intrări se face de pe o platformă cu patru trepte. Intrarea principală se face de pe fațada principală unde este o ușă de lemn cu două canaturi, având deasupra o supralumină de sticlă colorată decorată cu steaua lui David. Deasupra intrării se află un ancadrament terminat în arc frânt, pe care se află o inscripție cu litere evreiești delimitată la capete de câte o stea cu șase colțuri, de dimensiuni mici. Textul inscripției este următorul: "עבדו את
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
de cărămizi. Celelalte travee sunt identice, având modele similare, dar pe un perete de beton. Sinagoga este înconjurată de un gard mic, cu porți simple din fier forjat. Poarta cu grilaj are două uși batante și este surmontată de o stea a lui David. Interiorul sinagogii are un plan bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu arcade în forma de triforii, unde se află galeriile pentru femei. Sala mare este zugrăvită în gri, cu foarte numeroase ornamente sculptate, cu arcade
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
în județele Constantă, Ialomița și Teleorman, Bugeacul istoric din Basarabia, teritoriu aparținând regatului dacic al lui Burebista. Poate că tufele joase de jnepeni, numite și buceag, au dat numele Bucegilor. Lingvistul Sextil Pușcariu susține chiar că Bucșoiul, unul din brațele stelei de munți ce se întâlnesc în vârful Omu, își are numele derivat de la Buc, Bucur (nume autentic dacic), tot așa cum și Buceci, Bugeci, se derivă de la Buc cu același sufix că în Măneciu sau Moeciu. În apropierea culmii Doamnelor curge
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
While You Were Sleeping". În noul mileniu și-a continuat apariția în alte filme de succes precum "Miss Congeniality", "The Lake House" și "Crash", cel din urmă primind aprecierea criticilor de film americani, iar în anul 2005 a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame. În anul 2007 a fost clasificată pe locul 14 în topul celor mai bogate femei celebre cu o avere estimată la 85 milioane de dolari. În 2009, a jucat în două dintre cele de mai
Sandra Bullock () [Corola-website/Science/317427_a_318756]
-
apărute în ziarele din Los Angeles, a fost și un mesaj de felicitări semnat "Keanu R." (adică Keanu Reeves, partenerul din filmul "Speed"). Același mesaj de felicitări a apărut cu multe luni înainte, cănd actorul a primit și el o stea pe Hollywood Walk of Fame, din partea Sandrei Bullock, semnat "Sandy B.". Tot 2005 reia rolul lui Gracie Harț în partea a doua a filmului "" alături de Regina King. De această data Gracie Harț trebuie să-și salveze prietena Cheryl Frasier care
Sandra Bullock () [Corola-website/Science/317427_a_318756]
-
Pavel () este un fost arbitru român de fotbal. A debutat în Divizia A la data de 10 septembrie 2000, când a condus la centru un meci dintre Steaua București și FC Brașov. A condus primul derby de România în 2002, an în care a arbitrat și prima sa finală de Cupa României. Este arbitru FIFA din 2003, primul său meci internațional fiind între Elfsborg și Spartak Moscova, în
Cristian Balaj () [Corola-website/Science/317462_a_318791]