46,314 matches
-
Reeducarea în România comunistă a fost un ansamblu de procese demarat după instalarea regimului comunist la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, având ca țintă populația țării in general, respectiv elementele considerate ostile regimului, în particular. Acest articol se ocupă de cea de-
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Reeducarea în România comunistă a fost un ansamblu de procese demarat după instalarea regimului comunist la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, având ca țintă populația țării in general, respectiv elementele considerate ostile regimului, în particular. Acest articol se ocupă de cea de-a doua categorie, în speță prizonierii politici din închisorile și lagărele
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
ocupă de cea de-a doua categorie, în speță prizonierii politici din închisorile și lagărele de muncă forțată. Scopul reeducării era îndoctrinarea elementelor vizate cu ideologia marxist-leninistă, ceea ce fi urmat să rezulte în lipsa unei rezistențe active sau pasive la adresa partidului comunist. Din acest motiv, principala țintă a reeducării au fost deținuții politici. Reeducarea s-a efectuat fie prin mijloace pașnice, de convingere: propagandă comunistă, fie prin mijloace violente de tipul reeducării de la Pitești. Substratul teoretic pentru reeducarea comunistă l-au constituit
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
vizate cu ideologia marxist-leninistă, ceea ce fi urmat să rezulte în lipsa unei rezistențe active sau pasive la adresa partidului comunist. Din acest motiv, principala țintă a reeducării au fost deținuții politici. Reeducarea s-a efectuat fie prin mijloace pașnice, de convingere: propagandă comunistă, fie prin mijloace violente de tipul reeducării de la Pitești. Substratul teoretic pentru reeducarea comunistă l-au constituit principiile fundamentate de Anton Semionovici Makarenko, un pedagog sovietic născut în 1888 în Ucraina. Având ca pregătire teoretică un curs de pedagogie de
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
pasive la adresa partidului comunist. Din acest motiv, principala țintă a reeducării au fost deținuții politici. Reeducarea s-a efectuat fie prin mijloace pașnice, de convingere: propagandă comunistă, fie prin mijloace violente de tipul reeducării de la Pitești. Substratul teoretic pentru reeducarea comunistă l-au constituit principiile fundamentate de Anton Semionovici Makarenko, un pedagog sovietic născut în 1888 în Ucraina. Având ca pregătire teoretică un curs de pedagogie de un an, din 1920 până în 1932 devine liderul, pe rând, al unei colonii de
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
de delicvenți minori vagabonzi, respectiv al unei colonii pentru minori. Principiile pe care le-a folosit în educația acestor copii au fost enunțate ulterior în lucrările sale "Poemul Pedagogic", respectiv "Marșul Anului '30". Pedagogia lui Makarenko se mulează practic ideologiei comuniste. În primul rând, se bazează pe colectiv, o noțiune centrală a pedegogiei sovietice, și nu pe individ. Aceasta se situează în contrast cu pedagogia capitalistă, burgheză, centrată pe individ. Colectivul este văzut ca un tip de organizare cu caracteristici ideologice, și conducere
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
se bazează pe colectiv, o noțiune centrală a pedegogiei sovietice, și nu pe individ. Aceasta se situează în contrast cu pedagogia capitalistă, burgheză, centrată pe individ. Colectivul este văzut ca un tip de organizare cu caracteristici ideologice, și conducere unică, asemănătoare partidului comunist. Însă principala idee a pedagogiei rezidă în distincția observată între educație și reeducare. Dacă educația unui individ presupune o evoluție indelungată, reeducarea acestuia se poate face doar printr-o așa numită explozie, un "șoc" care sa-i spulbere vechile principii
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
structurii, traseul informațiilor era următorul: odată obținute de informatori, acestea ajungeau la ofițerul politic al închisori, care le înmâna direct șefului Serviciului Operativ. Informațiile erau analizate iar rezumatul acestora, împreună cu dosarele originale, erau înmânate mai departe Securității. După instaurarea regimului comunist în România, a urmat, din punct de vedere al sistemului carceral, o perioadă de tranziție. Până în 1947, regimul penitenciar era relativ lejer. Deținuții politici primeau pachete, aveau dreptul la cărți, vorbitor și organizări culturale în incinta închisorilor. Treptat Siguranța (ulterior
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
al sistemului carceral, o perioadă de tranziție. Până în 1947, regimul penitenciar era relativ lejer. Deținuții politici primeau pachete, aveau dreptul la cărți, vorbitor și organizări culturale în incinta închisorilor. Treptat Siguranța (ulterior Securitatea) a înăsprit condițiile, pe măsură ce întreg sistemul informațional comunist din România s-a definitivat. Vechii gardieni au fost înlocuiți cu cei adaptați noului sistem, regimul de detenție s-a deteriorat, bătaia și tortura în anchetă au devenit practică curentă, împreună cu procesele aranjate. Inițial, țintă predilectă a regimului o reprezentau
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
o reprezentau legionarii și foștii membri ai partidelor istorice, văzuți ca principalul pericol. Ulterior li s-au alăturat și opozanții colectivizării, "frontieriști" - cei care încercau să fugă din țară, membrii rezistenței armate și în general, cei care se opuneau regimului comunist, chiar dacă în mod pașnic. Regimul comunist nu vedea pedeapsa cu închisoarea ca pe o formă de îndreptare a deținutului, ci ca pe o metodă de eliminare a acestuia din viața socială și politică, și, eventual, de convertire, de reeducare a
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
ai partidelor istorice, văzuți ca principalul pericol. Ulterior li s-au alăturat și opozanții colectivizării, "frontieriști" - cei care încercau să fugă din țară, membrii rezistenței armate și în general, cei care se opuneau regimului comunist, chiar dacă în mod pașnic. Regimul comunist nu vedea pedeapsa cu închisoarea ca pe o formă de îndreptare a deținutului, ci ca pe o metodă de eliminare a acestuia din viața socială și politică, și, eventual, de convertire, de reeducare a acestuia după linia partidului. La Suceava
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Cruce (FDC 36 Câmpulung) și pentru participarea nedeclarată la ședințe legionare. Deși în această perioadă anchetele Siguranței erau deja marcate de evenimente violente, reeducarea propriuzisă de la Suceava a fost non-violentă. Începută de Bogdanovici în octombrie 1948, ea consta în: propagandă comunistă în grupurile deținuților legionari, propagandă anti-legionară, comunicări despre tezele materialismului istoric, lecturi din operele lui Lenin și istoria Uniunii Sovietice, compunerea de poezii și cântece comuniste etc. S-a înființat - de către Țurcanu - chiar și "Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste" (ODCC
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Suceava a fost non-violentă. Începută de Bogdanovici în octombrie 1948, ea consta în: propagandă comunistă în grupurile deținuților legionari, propagandă anti-legionară, comunicări despre tezele materialismului istoric, lecturi din operele lui Lenin și istoria Uniunii Sovietice, compunerea de poezii și cântece comuniste etc. S-a înființat - de către Țurcanu - chiar și "Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste" (ODCC), care copia fidel structura organizațiilor comuniste și ai cărei membrii erau cei care aderau acțiunii de reeducare. În cele din urmă, acțiunea de reeducare s-a
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
propagandă comunistă în grupurile deținuților legionari, propagandă anti-legionară, comunicări despre tezele materialismului istoric, lecturi din operele lui Lenin și istoria Uniunii Sovietice, compunerea de poezii și cântece comuniste etc. S-a înființat - de către Țurcanu - chiar și "Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste" (ODCC), care copia fidel structura organizațiilor comuniste și ai cărei membrii erau cei care aderau acțiunii de reeducare. În cele din urmă, acțiunea de reeducare s-a extins în toată închisoarea, în fiecare cameră existând un "comitet de reeducare", care
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
anti-legionară, comunicări despre tezele materialismului istoric, lecturi din operele lui Lenin și istoria Uniunii Sovietice, compunerea de poezii și cântece comuniste etc. S-a înființat - de către Țurcanu - chiar și "Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste" (ODCC), care copia fidel structura organizațiilor comuniste și ai cărei membrii erau cei care aderau acțiunii de reeducare. În cele din urmă, acțiunea de reeducare s-a extins în toată închisoarea, în fiecare cameră existând un "comitet de reeducare", care coordona activitățile. Dintre cei are au participat
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
la Pitești pe data de 21 aprilie 1949. În timp, Țurcanu a devenit informator pentru Biroul Operativ, fiind susținut și de directorul Serviciului Operativ, Iosif Nemeș. Realizând că metodele nonviolente de reeducare nu sunt eficiente, deținuții refuzând afilierea la programul comunist iar cantitatea utilă de informații strânsă fiind redusă, la sugestia lui Țurcanu și Marina, respectiv cu acceptul directorului închisorii și cu cel al directorului SO, se va porni o acțiune violentă de reeducare a deținuților. Condițiile de la Pitești erau optime
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
legionară, omisiuni din timpul anchetelor, activitate anti-comunistă nedeclarată). Aceștia se infiltrau printre deținuți, devenind apropiați în condițiile regimului de detenție. După o perioadă de tatonare, în care membri grupului de reeducat erau chestionați cu privire la atitudine lor față de mișcarea legionară, partidul comunist, respectiv li se cerea să-și facă demascarea și să participe la reeducare, (adică să-și denunțe toate activitățile anti-comuniste și să adere grupului de orientare pro-regim) urmau bătaia și tortura opozanților. Aceasta etapă reprezenta „explozia” lui Makarenko, și se
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
aveau ca și consecință prezența lor în închisoare erau prezentate astfel prin filtrul acestui mediu depravat de educație, din care sunt salvați de acțiunea colectivă de reeducare. Cea de-a treia fază: postdemascarea, consta în discuții de doctrină și practică comuniste. Dacă în prima fază se probează desprinderea de trecut, iar în cea de-a doua fază se confirmă această desprindere, postdemascarea îi conferă un fundament doctrinar care are rolul de a o face definitivă. Deținuții care își făceau demascarea erau
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
din această închisoare. Bilanțul reeducării de la Pitești: 22 de morți și peste o mie de mutilați fizic și psihic. În 1948, închisoarea din Târgșor devine loc de detenție pentru "elevi", fie legionari, fie din alte organizații considerate subversive de către regimul comunist. Anterior fusese închisoare militară din 1882. Închisoarea era împărțită în două secții, una fiind rezervată elevilor, cealaltă polițiștilor și foștilor membrii ai Siguranței. În prima secție, încarcerații aveau, în medie 16-20 de ani. Inițial, regimul era relativ lejer: primirea pachetelor
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
manuală, fiecare având mai multe ateliere unde munceau prizonierii. După succesul inițial înregistrat la Pitești, regimul a început să răspândească reeducarea și în alte centre de detenție, iar din motive ideologice - muncitorii și țăranii fiind clasele sociale privilegiate de ideologia comunistă - Gherla a fost printre primele beneficiare ale acestei extinderi. Directorul închisorii, începând cu 1 februarie 1949 era Tiberiu Lazăr, evreu născut la Budapesta, căruia părinții, prima soție și un copil îi muriseră în lagărul de la Auschwitz. Din primăvara anului 1949
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
de Stalin lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în 1948, iar scopul acestuia era unul economic doar în plan secundar. Întâi de toate, Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost un proiect de inginerie socială, care viza constuirea de noi cadre politice și tehnice. Regimul comunist de la București nu își permitea finanțarea unui asemenea proiect, decizia construirii lui a fost una strict politică și urmărea, pe de o parte, dezvoltarea unui laborator în care să fie creat "Omul Nou", construit după chipul și asemănarea doctrinei Marxist-Leninistă
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
presupusă favorizare de trecere de frontieră, în realitate el căzuse victivă unei rafuieli personale cu ministrul adjunct Marin Jianu, despre care avea informații compromițătoare. Torturat, acesta a facut o serie de afirmații compromițătoare despre persoane sus puse în angrenajul partidului comunist, cum ar fi Teohari Georgescu, Petru Groza, Alexandru Nicolschi, Tudor Sepeanu, Gheorghe-Gheorghiu Dej și alții. Declarațiile lui Vais au provocat neliniște în cadrul Securității și vor duce la declanșarea unor anchete în penitenciare și dezavuarea secretului reeducării în cadrul forurilor superioare. Acest
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Constantin Juberian. Ancheta s-au desfășurat în paralel la Ploiești și Râmnicu-Sărat, anchetatorii urmând să imprime ideea că toată activitatea de la Pitești și Gherla a fost o acțiune legionară comandată subversiv din Austria de către Horia Sima și urmărea compromiterea Partidului Comunist. Anchetatorul scrie procesele verbale, anchetatul fiind forțat, sub presiuni fizice și morale, să le semneze. În urma sentinței date la 10 noiembrie 1954 de către Tribunalul Militar pentru Unități MAI, toți acuzații au fost condamnați la moarte. Majoritatea au fost executați prin
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
sa Călinești. Regina Maria a României, soția regelui Ferdinand I, a fost nașa fiicei lui Mastino, Maria (n. 27 noiembrie 1923, Călinești, Bucovina - d. 22 decembrie 1991, Darmstadt). A reușit familiei, sa părăsească România, după ani de persecuție prin sistemul comunist, în 1962, plecând în Germania. Cel mai tânăr fecior al lor, Heinrich (n. 27 ianuarie 1939), trăiește astăzi în Canada. El reprezintă ultimul succesor bărbătesc din aceasta ramură a familiei.
Familia Della Scala (Editura Bucovina) () [Corola-website/Science/331665_a_332994]
-
(n. 25 ianuarie 1950, București - d. 1997, Phenian) a fost o pictorița de cetățenie română răpită de agenți nord-coreeni în anul 1978 din Italia. a plecat legal din România comunistă, casatorindu-se la București cu un cetățean italian, în anul 1970, reușind să se stabilească în Italia.In perioadă 1972-1975 studiază și devine absolventa la prestigioasa Accademia di Belle Arti din Romă. În toamna anului 1978, la propunerea unui amic
Doina Bumbea () [Corola-website/Science/331692_a_333021]