48,227 matches
-
din două transformări adiabatice și doua transformări izoterme. Motorul imaginat de Carnot folosea drept agent termic gaz perfect ce suferea transformări "cvasistatice". Studiul ciclului Carnot permite, printre altele, definirea temperaturii termodinamice absolute. Dacă parcurgerea ciclului este reversibilă, din expresia randamentului ciclului Carnot reiese ca raportul Q / Q rămâne constant și independent de natura substanței de lucru, dacă mașina lucrează între aceleași temperaturi T și T. Studiind randamentul mașinilor termice ce funcționează după un ciclu format din două izoterme și două adiabate
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
parcurgerea ciclului este reversibilă, din expresia randamentului ciclului Carnot reiese ca raportul Q / Q rămâne constant și independent de natura substanței de lucru, dacă mașina lucrează între aceleași temperaturi T și T. Studiind randamentul mașinilor termice ce funcționează după un ciclu format din două izoterme și două adiabate, Sadi Carnot a formulat următoarele teoreme: Daca ambele mașini, atât cea reversibilă cât și cea ireversibilă primesc de la sursa caldă aceeași cantitate de caldura Q și cedează sursei reci cantitatea de căldură Q
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
caldura Q și cedează sursei reci cantitatea de căldură Q, respectiv Q', rezultă că randamentul mașinii reversibile va fi: iar al mașinii ireversibile este: Cele două teoreme ale lui Carnot pot fi scrise sub forma Semnul egal se referă la ciclul reversibil iar semnul < la cel ireversibil. Este imposibilă construirea unui perpetuum mobile de speța a doua (adică a unei mașini termice care ar transforma periodic, fără compensație căldura unui corp oarecare în lucru mecanic). Cu alte cuvinte este imposibil ca
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
războiului, sistemul public de învățământ nipon era bazat pe sistemul german al „gimanziilor” și „universităților” pentru pregătirea elevilor după școala primară. În timpul ocupației, sistemul educației secundare a fost schimbat adoptându-se sistemul american cu două trepte ale liceului cu două cicluri de trei ani, după școala primară. Dacă primii trei ani erau obligatorii, următorii trei au devenit opționali. De asemenea, a fost reformat sistemul învățământului superior japonez. Reformarea utilizării sistemului de scriere kanji, care fusese plănuită decenii la rând, dar care
Ocupația Japoniei () [Corola-website/Science/309337_a_310666]
-
serie. Pentru românia există un site: http://dragonball-z.ro La miezul ei, "Dragon Ball" conține elementele filosofice des întâlnite în "Weekly Shōnen Jump" precum "prietenie, lupta, si victorie." Odată ce povestea devine orientată din ce in ce mai mult pe acțiune, protagoniști trec printr-un ciclu nesfârșit de lupte, victorii, înfrângeri, învățarea de lucruri noi, si apoi o reîntoarcere la luptă. Odată cu progresia poveștii, eroi continuă acest ciclu folosind dispozitive miraculoase pentru a atinge viață după moarte, continuându-și luptele, eroul reînviat continuând să-și învingă
Dragon Ball () [Corola-website/Science/309375_a_310704]
-
Jump" precum "prietenie, lupta, si victorie." Odată ce povestea devine orientată din ce in ce mai mult pe acțiune, protagoniști trec printr-un ciclu nesfârșit de lupte, victorii, înfrângeri, învățarea de lucruri noi, si apoi o reîntoarcere la luptă. Odată cu progresia poveștii, eroi continuă acest ciclu folosind dispozitive miraculoase pentru a atinge viață după moarte, continuându-și luptele, eroul reînviat continuând să-și învingă inamicii, și să învețe lucruri noi. Dorind să se depărteze de influențele Vestice comune în celelalte serii ale sale, Akira Toriyama a
Dragon Ball () [Corola-website/Science/309375_a_310704]
-
renovări din 1703/1705, cu ocazia căreia corul fusese împodobit cu un nou ansamblu de pictură murală. De-a lungul timpului porțiunile deteriorate au fost înlocuite de fragmente din compoziția altor vitralii, care fuseseră considerate de calitate inferioară. În special ciclul cu animale a fost descompus pentru înlocuirea lacunelor în celelalte panouri; din totalul originar de 24 de piese s-au mai păstrat din acest ciclu doar șase vitralii. Ca furnizoare de material fusese degradată și fereastra de est a Bisericii
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
înlocuite de fragmente din compoziția altor vitralii, care fuseseră considerate de calitate inferioară. În special ciclul cu animale a fost descompus pentru înlocuirea lacunelor în celelalte panouri; din totalul originar de 24 de piese s-au mai păstrat din acest ciclu doar șase vitralii. Ca furnizoare de material fusese degradată și fereastra de est a Bisericii Franciscane din oraș. Aceste înlocuiri au fost uzuale din secolul al XVII-lea până pe la mijlocul secolului al XIX-lea și au făcut posibilă păstrarea vitraliilor
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
ferestre cu un singur menou. Acest cor nu a mai fost însă edificat, vitraliile au fost probabil păstrate în lăzi timp de aproape cincizeci de ani. Din perioada de construcție a actualului cor pe la 1330 provin conform acestei ipoteze doar ciclul mariologic și cel cristologic care sunt azi asamblate în cadrul ferestrelor sud II și nord III precum și sud IV. Fereastra sud II cu scene din viața Mariei se deosebește însă de aceste grupe atât din punct de vedere coloristic cât și
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
cel cristologic care sunt azi asamblate în cadrul ferestrelor sud II și nord III precum și sud IV. Fereastra sud II cu scene din viața Mariei se deosebește însă de aceste grupe atât din punct de vedere coloristic cât și prin compoziția ciclului, dispusă de la bun început în patru compartimente. De aceea a fost datată de Becksmann în 1300. Datarea corului de către Dehio, care s-a dovedit a fi eronată, l-a determinat pe Walter Bernhardt să susțină până în 1995 o cronologie a
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
Speyer. În conformitate cu Wentzel, Becksmann vede în aceste vitralii dovada unui proiect nerealizat al corului, care prevedea doar ferestre cu două compartimente longitudinale. Împotriva acestei teorii s-a declarat Michler, care susține o datare unitară a corpului vechi de vitralii. Scenele ciclului mariologic de la sud II cu stafajele sale arhitectonice sunt datate de Becksmann datorită coloristicii și a încadrării imaginilor pe la 1300, cele ale ciclului cu scene cristologice înscrise în medalioane de la nord III în jurul datei 1350. Parello critică acest decalaj în
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
acestei teorii s-a declarat Michler, care susține o datare unitară a corpului vechi de vitralii. Scenele ciclului mariologic de la sud II cu stafajele sale arhitectonice sunt datate de Becksmann datorită coloristicii și a încadrării imaginilor pe la 1300, cele ale ciclului cu scene cristologice înscrise în medalioane de la nord III în jurul datei 1350. Parello critică acest decalaj în datare și susține datorită concordanțelor tehnologice și stilistice dintre panouri o datare unitară a ferestrelor sud II și nord III, în perioada 1340
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
dată conduce la o masă totală a instalației mai mică. Ca urmare, turbinele cu gaze s-au dezvoltat în special ca motoare de aviație, însă își găsesc aplicații în multe alte domenii, unul dintre cele mai moderne fiind termocentralele cu cicluri combinate abur-gaz. Dezvoltarea turbinelor cu gaze este de dată mult mai recentă decât a turbinelor în general, și de dată mai recentă decât a turbinelor cu abur. În 1791 englezul John Barber a brevetat prima adevărată turbină cu gaze, turbină
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
în care este introdus și un combustibil. Aici are loc arderea la presiune constantă, cu creșterea temperaturii și a volumului gazelor produse prin ardere. Gazele de ardere se destind în turbină, producând lucru mecanic, iar apoi sunt evacuate în atmosferă. Ciclul termodinamic al unei astfel de turbine cu gaze este "ciclul Joule", cunoscut în literatura engleză de specialitate ca "ciclul Brayton". Transformările termodinamice din ciclu sunt: Randamentul termic al "ciclului Joule ideal" fără recuperator este: unde formula 2 este "raportul de compresie
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
arderea la presiune constantă, cu creșterea temperaturii și a volumului gazelor produse prin ardere. Gazele de ardere se destind în turbină, producând lucru mecanic, iar apoi sunt evacuate în atmosferă. Ciclul termodinamic al unei astfel de turbine cu gaze este "ciclul Joule", cunoscut în literatura engleză de specialitate ca "ciclul Brayton". Transformările termodinamice din ciclu sunt: Randamentul termic al "ciclului Joule ideal" fără recuperator este: unde formula 2 este "raportul de compresie" = "p" / "p", iar " k" este "exponentul adiabatic" al gazului. Pentru
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
volumului gazelor produse prin ardere. Gazele de ardere se destind în turbină, producând lucru mecanic, iar apoi sunt evacuate în atmosferă. Ciclul termodinamic al unei astfel de turbine cu gaze este "ciclul Joule", cunoscut în literatura engleză de specialitate ca "ciclul Brayton". Transformările termodinamice din ciclu sunt: Randamentul termic al "ciclului Joule ideal" fără recuperator este: unde formula 2 este "raportul de compresie" = "p" / "p", iar " k" este "exponentul adiabatic" al gazului. Pentru aer, cu "k" = 1,4 , și pentru un raport
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
Gazele de ardere se destind în turbină, producând lucru mecanic, iar apoi sunt evacuate în atmosferă. Ciclul termodinamic al unei astfel de turbine cu gaze este "ciclul Joule", cunoscut în literatura engleză de specialitate ca "ciclul Brayton". Transformările termodinamice din ciclu sunt: Randamentul termic al "ciclului Joule ideal" fără recuperator este: unde formula 2 este "raportul de compresie" = "p" / "p", iar " k" este "exponentul adiabatic" al gazului. Pentru aer, cu "k" = 1,4 , și pentru un raport de compresie de 15 (valoare
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
în turbină, producând lucru mecanic, iar apoi sunt evacuate în atmosferă. Ciclul termodinamic al unei astfel de turbine cu gaze este "ciclul Joule", cunoscut în literatura engleză de specialitate ca "ciclul Brayton". Transformările termodinamice din ciclu sunt: Randamentul termic al "ciclului Joule ideal" fără recuperator este: unde formula 2 este "raportul de compresie" = "p" / "p", iar " k" este "exponentul adiabatic" al gazului. Pentru aer, cu "k" = 1,4 , și pentru un raport de compresie de 15 (valoare uzuală), randamentul termic al ciclului
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
ciclului Joule ideal" fără recuperator este: unde formula 2 este "raportul de compresie" = "p" / "p", iar " k" este "exponentul adiabatic" al gazului. Pentru aer, cu "k" = 1,4 , și pentru un raport de compresie de 15 (valoare uzuală), randamentul termic al ciclului este de 0,539. Randamentul termic al ciclului Joule ideal crește continuu cu creșterea raportului de compresie, însă creșterea acestui raport este limitată de rezistența materialelor și de pierderile din ciclul real. Randamentul termic al "ciclului Joule real" fără recuperator
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
este "raportul de compresie" = "p" / "p", iar " k" este "exponentul adiabatic" al gazului. Pentru aer, cu "k" = 1,4 , și pentru un raport de compresie de 15 (valoare uzuală), randamentul termic al ciclului este de 0,539. Randamentul termic al ciclului Joule ideal crește continuu cu creșterea raportului de compresie, însă creșterea acestui raport este limitată de rezistența materialelor și de pierderile din ciclul real. Randamentul termic al "ciclului Joule real" fără recuperator, luând în considerare și randamentele interne ale turbinei
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
de compresie de 15 (valoare uzuală), randamentul termic al ciclului este de 0,539. Randamentul termic al ciclului Joule ideal crește continuu cu creșterea raportului de compresie, însă creșterea acestui raport este limitată de rezistența materialelor și de pierderile din ciclul real. Randamentul termic al "ciclului Joule real" fără recuperator, luând în considerare și randamentele interne ale turbinei formula 3 și compresorului formula 4 este: Pentru aer, un raport de compresie de 15, "T" = 300 K , "T" = 1500 K, formula 6 = 0,85 și
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
uzuală), randamentul termic al ciclului este de 0,539. Randamentul termic al ciclului Joule ideal crește continuu cu creșterea raportului de compresie, însă creșterea acestui raport este limitată de rezistența materialelor și de pierderile din ciclul real. Randamentul termic al "ciclului Joule real" fără recuperator, luând în considerare și randamentele interne ale turbinei formula 3 și compresorului formula 4 este: Pentru aer, un raport de compresie de 15, "T" = 300 K , "T" = 1500 K, formula 6 = 0,85 și formula 7 = 0,75 (valori uzuale
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
real" fără recuperator, luând în considerare și randamentele interne ale turbinei formula 3 și compresorului formula 4 este: Pentru aer, un raport de compresie de 15, "T" = 300 K , "T" = 1500 K, formula 6 = 0,85 și formula 7 = 0,75 (valori uzuale) randamentul ciclului real este de 0,300 , mult mai mic decât al ciclului ideal. Randamentul termic al ciclului Joule real are un maxim pentru un anumit raport de compresie (pentru exemplul de mai sus, chiar acel 15). În practică, randamentele efective (la
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
formula 3 și compresorului formula 4 este: Pentru aer, un raport de compresie de 15, "T" = 300 K , "T" = 1500 K, formula 6 = 0,85 și formula 7 = 0,75 (valori uzuale) randamentul ciclului real este de 0,300 , mult mai mic decât al ciclului ideal. Randamentul termic al ciclului Joule real are un maxim pentru un anumit raport de compresie (pentru exemplul de mai sus, chiar acel 15). În practică, randamentele efective (la cuplă) sunt și mai mici decât cele termice, datorită influenței randamentului
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
Pentru aer, un raport de compresie de 15, "T" = 300 K , "T" = 1500 K, formula 6 = 0,85 și formula 7 = 0,75 (valori uzuale) randamentul ciclului real este de 0,300 , mult mai mic decât al ciclului ideal. Randamentul termic al ciclului Joule real are un maxim pentru un anumit raport de compresie (pentru exemplul de mai sus, chiar acel 15). În practică, randamentele efective (la cuplă) sunt și mai mici decât cele termice, datorită influenței randamentului mecanic al agregatului. Pentru mărirea
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]