46,598 matches
-
în franceză și română. Din aprilie 2009 până în 2014 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVII-a, a XVIII-a și a XIX. Din octombrie 2009 până la iunie 2011 a fost șefa Delegației Parlamentului RM la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), iar din mai 2011 — șefa Delegației Parlamentului RM la Adunarea Parlamentară a Francofoniei. Începând cu 22 ianuarie 2013 este vicepreședintele Comisiei APCE pentru Regulament, imunități și afaceri instituționale, în 2014 devine președinta Comisiei Cultură, Educație, Cercetare
Ana Guțu () [Corola-website/Science/330301_a_331630]
-
de legislatura a XVII-a, a XVIII-a și a XIX. Din octombrie 2009 până la iunie 2011 a fost șefa Delegației Parlamentului RM la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), iar din mai 2011 — șefa Delegației Parlamentului RM la Adunarea Parlamentară a Francofoniei. Începând cu 22 ianuarie 2013 este vicepreședintele Comisiei APCE pentru Regulament, imunități și afaceri instituționale, în 2014 devine președinta Comisiei Cultură, Educație, Cercetare și mass-media, APCE, iar din mai 2013 până în 2014 a fost președinta Comisiei parlamentare pentru
Ana Guțu () [Corola-website/Science/330301_a_331630]
-
Adunarea Parlamentară a Francofoniei. Începând cu 22 ianuarie 2013 este vicepreședintele Comisiei APCE pentru Regulament, imunități și afaceri instituționale, în 2014 devine președinta Comisiei Cultură, Educație, Cercetare și mass-media, APCE, iar din mai 2013 până în 2014 a fost președinta Comisiei parlamentare pentru Politică Externă și Integrare Europeană. Din iunie 2013 Ana Guțu este vicepreședintele grupului politic Alianța Liberalilor și Democraților din APCE. În ianuarie 2013 izbucnește criza politică legată de vânătoarea din Pădurea Domnească, unde a fost împușcat Sorin Panciu. În
Ana Guțu () [Corola-website/Science/330301_a_331630]
-
din cursa pentru președinția partidului (greșeală recunoscută ulterior de opinia publică) este aleasă cu cel mai mare număr de voturi secrete în calitate co-președinte al Partidului Liberal Reformator din Republica Moldova. În octombrie 2014, Ana Guțu, cunoscând rezultatul sondajelor în preajma alegerilor parlamentare care dădeau câștig de cauză la limită celor trei partide zis pro-europene - PLDM, PD și PL, împreună cu mai mulți membri activi ai Partidului Liberal Reformator, printre care: Anatol Arhire, deputat, președintele organizației teritoriale PLR Ungheni, Dorin Dușciac, viceministrul mediului, vicepreședinte
Ana Guțu () [Corola-website/Science/330301_a_331630]
-
viceministrul agriculturii și industrii alimentare, Tudor Ulianovschi, viceministrul afacerilor externe și integrării europene și Maxim Guțu, președintele organizației de tineret PLR — au formulat un apel către președintele partidului, Ion Hadârcă, prin care solicitau retragerea formațiunii din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, întrucât șansele PLR de a accede în parlament ar fi fost minime și participarea în alegeri a formațiinii ar dispersa votul alegătorilor pro-europeni. Conducerea PLR a reacționat la apelul Anei Guțu prin a spune că „prin
Ana Guțu () [Corola-website/Science/330301_a_331630]
-
este un politician moldovean, care între 30 iulie și 30 octombrie 2015 a fost Prim-ministru al Republicii Moldova. Din 2009 până la 31 iulie 2015 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), membru al comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană, vicepreședinte al PLDM și ex-președinte al fracțiunii PLDM în parlament. s-a născut pe 8 martie 1970, în satul Țareuca, raionul Rezina, Republica Moldova. A absolvit școala medie din satul natal în anul 1987, cu
Valeriu Streleț () [Corola-website/Science/330300_a_331629]
-
Consiliului rețelei locale din Moldova a Pactului Global ONU al Responsabilității Sociale Corporative. În 1994 Valeriu Streleț a devenit președinte al Ligii Naționale a Tineretului din Moldova (fondată în 1991), funcție pe care a deținut-o până în 2001. La alegerile parlamentare din Republica Moldova din 1994, Liga Națională a Tineretului a participat ca parte componentă a Blocului Social-Democrat, care a obținut 3,66% din voturi și nu a depășit pragul electoral. În februarie 2001 se formează blocul electoral „Plai Natal”, la care
Valeriu Streleț () [Corola-website/Science/330300_a_331629]
-
participat ca parte componentă a Blocului Social-Democrat, care a obținut 3,66% din voturi și nu a depășit pragul electoral. În februarie 2001 se formează blocul electoral „Plai Natal”, la care aderă și liga tineretului condusă de Streleț. La alegerile parlamentare din 2001, blocul obține 1,58% din voturi și nu a depășit pragul electoral. În noiembrie 2001 Liga Națională a Tineretului din Moldova fuzionează cu Partidul Social-Liberal (PSL) condus de Oleg Serebrian. Valeriu Streleț devine subsecretar general al Partidului (noiembrie
Valeriu Streleț () [Corola-website/Science/330300_a_331629]
-
noiembrie 2002), iar apoi vicepreședinte (decembrie 2002 - iunie 2007). În octombrie 2007, Streleț devine membru fondator al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). În decembrie 2007 este ales în funcția de vicepreședinte al PLDM, funcție deținută până în prezent. La alegerile parlamentare din iulie 2009 Valeriu Streleț este ales în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a din partea PLDM, iar la alegerile parlamentare din 2010 este reales în funcția de deputat. În 2011 a fost ales în calitate de președinte al fracțiunii
Valeriu Streleț () [Corola-website/Science/330300_a_331629]
-
În decembrie 2007 este ales în funcția de vicepreședinte al PLDM, funcție deținută până în prezent. La alegerile parlamentare din iulie 2009 Valeriu Streleț este ales în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a din partea PLDM, iar la alegerile parlamentare din 2010 este reales în funcția de deputat. În 2011 a fost ales în calitate de președinte al fracțiunii PLDM în Parlamentul Republicii Moldova, post pe care l-a deținut până la sfârșitul mandatului respectiv în 2014, în noua legislatură fiind înlocuit de Vlad
Valeriu Streleț () [Corola-website/Science/330300_a_331629]
-
reales în funcția de deputat. În 2011 a fost ales în calitate de președinte al fracțiunii PLDM în Parlamentul Republicii Moldova, post pe care l-a deținut până la sfârșitul mandatului respectiv în 2014, în noua legislatură fiind înlocuit de Vlad Filat. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014 Valeriu Streleț a candidat la funcția de deputat din partea PLDM, de pe poziția a 6-a în listă, obținând al treilea mandat consecutiv de deputat. După demisia lui Chiril Gaburici din funcția de prim-ministru în iunie 2015
Valeriu Streleț () [Corola-website/Science/330300_a_331629]
-
Streleț pentru funcția de premier, urmând ca acesta, în termen de 15 zile să ceară votul de încredere al parlamentului asupra programului de activitate și a componenței nominale a cabinetului de miniștri. În data de 30 iulie 2015 coaliția majoritară parlamentară a votat noul cabinet de miniștri condus de Valeriu Streleț, cu votul a 52 de deputați pentru și 41 de deputați împotrivă. La scurt timp, Valeriu Streleț împreună cu miniștrii au depus jurământul în fața peședintelui țării Nicolae Timofti. Conform prevederilor legale
Valeriu Streleț () [Corola-website/Science/330300_a_331629]
-
(n. 9 octombrie 1964, Tigheci, Leova - d. 9 decembrie 2014, Cahul) a fost un politician din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova din 2009 până în 2014, membru al fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova. s-a născut pe 9 octombrie 1964, în satul Tigheci, raionul Leova, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. În 1982-1984 a satisfăcut serviciul militar în termen în cadrul trupelor de grăniceri. În 1984-1985 a fost polițist-șofer la
Ion Butmalai () [Corola-website/Science/330297_a_331626]
-
raionului Cahul. Din 2008 până în 2014 a fost membru al Consiliului Politic Național al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Din 2009 până în 2014 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a și a XIX-a, Secretar Comisia Parlamentară Securitate Națională Apărare și Ordine Publică. După ce a fost deputat în fracțiunea PLDM între 2009 și 2014, membru constant al coalițiilor de guvernare pro-europene din Republica Moldova, pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din Republica Moldova Ion Butmalai nu a fost
Ion Butmalai () [Corola-website/Science/330297_a_331626]
-
de legislatura a XVIII-a și a XIX-a, Secretar Comisia Parlamentară Securitate Națională Apărare și Ordine Publică. După ce a fost deputat în fracțiunea PLDM între 2009 și 2014, membru constant al coalițiilor de guvernare pro-europene din Republica Moldova, pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din Republica Moldova Ion Butmalai nu a fost inclus pe lista electorală a candidaților în deputați a PLDM. Atunci, pe 9 octombrie 2014, Ion Butmalai a declarat că a fost exclus de pe lista PLDM la comanda lui
Ion Butmalai () [Corola-website/Science/330297_a_331626]
-
Alegerile parlamentare din 2014 în Republica Moldova au avut loc pe data de 30 noiembrie 2014. După totalizarea voturilor, cinci partide politice au acces în parlament: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a obținut 25 de mandate, Partidul Liberal Democrat din Moldova - 23 de mandate
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014 () [Corola-website/Science/330362_a_331691]
-
Cei aproximativ 2000 de observatori pe termen scurt vor activa în ziua alegerilor și vor acoperi toate secțiile de votare din RM. De asemenea, Parlamentul European va trimite o delegație de șapte deputați, condusă de Igor Soltes să observe alegerile parlamentare. Pentru alegeri au fost tipărite 3 122 466 de buletine de vot, dintre care 708 487 în limba rusă. Costul aproximativ pentru un buletin de vot este de 0,42-0,44 lei. Respectiv, pentru buletinele de vot se vor cheltui
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014 () [Corola-website/Science/330362_a_331691]
-
33,9%) voturi; PL - 14.970 (20,9%) voturi; PDM - 6.652 voturi (9,3%); AMUV - 6.616 (9,2); PSRM - 4.864 (6.8%); PCRM - 327 voturi (4,6%). Pe 5 decembrie Comisia Electorale Centrală a totalizat rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie și le-a trimis Curții Constituționale spre validare. Pe 9 decembrie 2014 Curtea Constituțională a declarat legale alegerile parlamentare din 30 noiembrie și a validat mandatele deputaților aleși. În conformitate cu prevederile legale, Parlamentul nou-ales urmează să se întrunească
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014 () [Corola-website/Science/330362_a_331691]
-
864 (6.8%); PCRM - 327 voturi (4,6%). Pe 5 decembrie Comisia Electorale Centrală a totalizat rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie și le-a trimis Curții Constituționale spre validare. Pe 9 decembrie 2014 Curtea Constituțională a declarat legale alegerile parlamentare din 30 noiembrie și a validat mandatele deputaților aleși. În conformitate cu prevederile legale, Parlamentul nou-ales urmează să se întrunească în ședința de constituire la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la data alegerilor. !style="background-color:#E9E9E9" align=center
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014 () [Corola-website/Science/330362_a_331691]
-
Kurdistanian și are capitala Arbil, cunoscută și ca "Erbil" sau "Hewlêr". Acordul a fost semnat pe 11 martie 1970 și reînnoit în 2005. Constituția irakiană definește regiunea ca o entitate federală cu limbi oficiale: kurda și araba. este o republică parlamentară cu 111 locuri. Președintele curent este Massoud Barzani, ales inițial în 2005 și reales în 2009. Kurdistanul nu a fost niciodată apt să se modernizeze, sub regimul lui Saddam Hussein foarte multe orașe kurde fiind distruse. De atunci Guvernul Regional
Kurdistanul Irakian () [Corola-website/Science/330459_a_331788]
-
-Șomfelean () este o avocată și politiciană română. În cadrul alegerilor parlamentare din anul 2012 a candidat pentru un mandat de deputat în Parlamentul României, reprezentanând colegiul uninominal 5 din județul Caraș-Severin. A devenit deputat după ce a câștigat 20,84% din voturi. În prima legislatură, Valeria Schelean a fost vicepreședinte al Comisiei
Valeria-Diana Schelean () [Corola-website/Science/329023_a_330352]
-
României, reprezentanând colegiul uninominal 5 din județul Caraș-Severin. A devenit deputat după ce a câștigat 20,84% din voturi. În prima legislatură, Valeria Schelean a fost vicepreședinte al Comisiei Juridice, de Disciplină și Imunități a Camerei Deputaților si Vicepreședinte al Comisiei parlamentare comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative pentru revizuirea Constituției României. Valeria Schelean este membru al Biroului Permanent Național al PNL, având funcția de secretar executiv și președinte al Comisiei de administrație publică, justiție, ordine publică și
Valeria-Diana Schelean () [Corola-website/Science/329023_a_330352]
-
Începând din anul 2013, este partener in cadrul Societății civile profesionale de avocați Ciobotaru, Schelean, Maier, Gavrilă. Ca deputat, Valeria Schelean activează ca Vicepreședinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților, fiind totodată și Vicepreședinte al Comisiei parlamentare comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative pentru revizuirea Constituției României. Ca membru al acestei comisii parlamentare speciale, Valeria Schelean a susținut necesitatea respectării voinței poporului suveran, exprimată cu ocazia Referendumului din 2009, solicitând introducerea în noul
Valeria-Diana Schelean () [Corola-website/Science/329023_a_330352]
-
Schelean activează ca Vicepreședinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților, fiind totodată și Vicepreședinte al Comisiei parlamentare comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative pentru revizuirea Constituției României. Ca membru al acestei comisii parlamentare speciale, Valeria Schelean a susținut necesitatea respectării voinței poporului suveran, exprimată cu ocazia Referendumului din 2009, solicitând introducerea în noul proiect de revizuire a Legii fundamentale a dispozițiilor privind trecerea la Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum
Valeria-Diana Schelean () [Corola-website/Science/329023_a_330352]
-
alți 137 de deputați și senatori din PDL și PNL și se află în prezent înregistrată la Senatul României pentru dezbatere. Valeria Schelean a depus un număr important de întrebări și interpelări membrilor Guvernului, exercitându-și astfel prerogativele de control parlamentar. Deputatul l-a chestionat pe Ministrul de Externe Titus Corlățean în legătură cu numărul secțiilor de votare organizate pentru românii aflați în străinătate în timpul celor două scrutinuri din 2014 pentru alegerea Președintelui Romaniei, dar și în legătură cu introducerea votului prin corespondență, obținând un
Valeria-Diana Schelean () [Corola-website/Science/329023_a_330352]