45,986 matches
-
mici și mijlocii din această zonă geografică. De altfel, afirmarea statelor mici și mijlocii în viața internațională a constituit și reprezintă o constantă a veacului al XX-lea. W. Bullitt, Leland Harrison, Frederik Hibbard sesizau înverșunarea lui Titulescu în organizarea păcii europene, eforturile sale pentru impunerea forței dreptului în relațiile internaționale. Totodată, ei au observat că însușirile de excepție ale ilustrului diplomat nu au fost suficiente pentru a opri deteriorarea situației internaționale, pentru a preîntîmpina revizuirea tratatelor și a războiului 60
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
La început, a predominat factorul militar, iar în anii 1943-1944, cel politic. În lipsa raporturilor oficiale, contactele bilaterale s-au menținut prin: activitatea românilor americani din SUA și încercarea lui Carol Davila de a forma un Comitet Național 100, negocierile de pace separată angajate de emisarii guvernului antonescian și de "opoziția națională" din anii 1943-1944101, în vederea desprinderii de Axa fascistă. Numeroase informații au fost adunate de rețeaua europeană a serviciilor de informații americane, ele relevînd importanța pe care SUA o acordau "detașării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost dominate de două chestiuni. Prima a avut în vedere semnarea armistițiului cu Națiunile Unite, la care reprezantanții SUA au participat, fără a-și impune punctele de vedere 104. A doua se referă la pregătirea proiectului și a tratatului de pace cu România, în cadrul reuniunilor Consiliului miniștrilor de externe ai marilor puteri sau la forumul păcii de la Paris din 1946, respectiv la reuniunea miniștrilor de externe de la New York (noiembrie-decembrie 1946)105. Relațiile româno-americane din perioada 1944-1947 au evoluat, mai întîi, în cadrul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la care reprezantanții SUA au participat, fără a-și impune punctele de vedere 104. A doua se referă la pregătirea proiectului și a tratatului de pace cu România, în cadrul reuniunilor Consiliului miniștrilor de externe ai marilor puteri sau la forumul păcii de la Paris din 1946, respectiv la reuniunea miniștrilor de externe de la New York (noiembrie-decembrie 1946)105. Relațiile româno-americane din perioada 1944-1947 au evoluat, mai întîi, în cadrul consensului dintre cele trei puteri la încheierea armistițiului una din clauze prevedea înființarea unei Comisii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Stat față de problemele românești. Referitor la chestiunile teritoriale, americanii declarau că SUA nu se angaja în disputele teritoriale dintre România și vecinii ei110. Observăm, în anii 1944-1945, o renunțare la unele dintre principiile care călăuziseră activitatea delegației americane la forumul păcii din 1919-1920111. Cît privește statutul politic al României, SUA opina că se impune, pentru o perioadă tranzitorie, o ocupație militară, în cadru aliat, a acestei țări112. Departamentul de Stat își preciza, la 28 august 1944, poziția în eventuala ocupare de către
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
probleme europene, scria că "americanii au intervenit prompt în afacerile interne ale României"122. Ministrul de Externe de la Londra l-a sfătuit pe reprezentantul său la București, Le Rougetel, să nu ofere nici un sprijin acțiunilor americane 123. În timpul Conferinței de Pace de la Paris, delegația Bucureștilor a constatat o atmosferă încinsă, datorată numeroaselor divergențe între învinși și învingători, ca și între țările mici, foste aliate ale Germaniei naziste, și marile puteri, deosebiri reale ce izvorau din neconcordanța existentă între situația lor juridică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trebuie să se mulțumească cu ratificarea concluziilor celor mari. Byrnes, Bidault și Bevin înțelegeau, dimpotrivă, să se accepte amendamentele. La Paris, în general, s-a putut observa o puternică tendință de reducere a participării statelor mici și mijlocii la problemele păcii, conferința reliefînd dorința marilor puteri de a impune țărilor mici hotărîri, de multe ori arbitrare, care au influențat într-un sens nedorit evoluția raporturilor internaționale de atunci și din perioada ulterioară 124. Situația grea în care s-a găsit România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dorința marilor puteri de a impune țărilor mici hotărîri, de multe ori arbitrare, care au influențat într-un sens nedorit evoluția raporturilor internaționale de atunci și din perioada ulterioară 124. Situația grea în care s-a găsit România la forumul păcii de la Paris din 1946 a reieșit și din discuția pe care ministrul de externe Gh. Tătărescu a purtat-o, la 29 august 1946, cu secretarul de stat Byrnes 125. Tătărescu, nefiind de acord cu unele opinii formulate de omologul său
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
secretarul de stat Byrnes 125. Tătărescu, nefiind de acord cu unele opinii formulate de omologul său american asupra politicii interne românești, a relevat dorința Bucureștilor de a se încadra cît mai rapid în viața internațională, în opera de reorganizare a păcii europene și mondiale, continuînd, în felul acesta, tradițiile progresiste ale diplomației României. Conferința de la Paris și reuniunea miniștrilor de externe de la New York (4 noiembrie 11 decembrie 1946) nu au ținut cont decît parțial de doleanțele poporului român. O dată definitivat tratatul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și mondiale, continuînd, în felul acesta, tradițiile progresiste ale diplomației României. Conferința de la Paris și reuniunea miniștrilor de externe de la New York (4 noiembrie 11 decembrie 1946) nu au ținut cont decît parțial de doleanțele poporului român. O dată definitivat tratatul de pace, guvernul dr. Petru Groza a hotărît să-l semneze, în pofida nerecunoașterii cobeligeranței României din anii 1944-1945, a caracterului nejust sau exagerat al majorității articolelor. În declarația oficială a delegației, din 8 februarie 1947, se arăta: "semnînd tratatul impus de Puterile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
depune toate sforțările pentru a executa obligațiile ce-i revin". Se sublinia, în continuare, că unele clauze erau "excesive", altele "nedrepte" și cîteva "imprecise sau contradictorii". În finalul observațiilor, România se angaja să contribuie cu toate forțele sale la "organizarea păcii și colaborării internaționale"126. Senatul american a aprobat tratatul de pace cu România în iunie 1947127. Textul tratatului conținea prevederi mai grele decît cele existente în Convenția de armistițiu semnată la 13 septembrie 1944. Tratatul a confirmat pierderile teritoriale ale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sublinia, în continuare, că unele clauze erau "excesive", altele "nedrepte" și cîteva "imprecise sau contradictorii". În finalul observațiilor, România se angaja să contribuie cu toate forțele sale la "organizarea păcii și colaborării internaționale"126. Senatul american a aprobat tratatul de pace cu România în iunie 1947127. Textul tratatului conținea prevederi mai grele decît cele existente în Convenția de armistițiu semnată la 13 septembrie 1944. Tratatul a confirmat pierderile teritoriale ale României din 1940, cu excepția nordului Transilvaniei, ceea ce a lovit în opera
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un drum greu al românilor: acela al recîștigării adevăratei independențe naționale. În perioada care a urmat loviturii de stat din august 1944, restabilirea raporturilor româno-americane a presupus, din partea ambelor țări, timp, eforturi și înțelegere. Semnarea de către România a Tratatului de pace și ratificarea acestuia, de către forurile legislative românesc și american, încheia o etapă importantă din istoria relațiilor politico-diplomatice, economice și culturale bilaterale. După încheierea Tratatelor de Pace de la Paris (10 februarie 1947) și abdicarea regelui Mihai I de Hohenzollern (30 decembrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
presupus, din partea ambelor țări, timp, eforturi și înțelegere. Semnarea de către România a Tratatului de pace și ratificarea acestuia, de către forurile legislative românesc și american, încheia o etapă importantă din istoria relațiilor politico-diplomatice, economice și culturale bilaterale. După încheierea Tratatelor de Pace de la Paris (10 februarie 1947) și abdicarea regelui Mihai I de Hohenzollern (30 decembrie 1947), politica americană față de România a trebuit să țină cont de "înțelegerile" interaliate din anii 1943-1944 și, mai ales, de acordurile de procentaj Stalin - Churchill de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au stabilit îmbunățățirea emigrării unic criteriu pentru țările fără economie de piață, postulat de care a beneficiat pînă în 1987 și România. În momentul în care pe scara politică a apărut Mihail Sergheevici Gorbaciov, care îmbrățișa multe dintre inițiativele de pace ale lui Nicolae Ceaușescu, anulînd specificul "nonconformist" al României, argumentul că SUA acordau "Clauza națiunii celei mai favorizate", ca răsplată a independenței României față de Moscova, nu a mai fost valabil. După evenimentele din decembrie 1989 și intrarea României într-un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din îndatoririle pe care le aveam, pentru a putea zăbovi în arhive, în fața microfilmelor sau a calculatorului. Deosebite mulțumiri pentru Brenda, Christopher și Megan Harrington, Bruce, Mary, Brian, Karen și Scott Courtney și Jodi Rafus. CAPITOLUL I Generalități: Război și pace România între Berlin și Moscova, 1939-1941 Privind în urmă, acum putem spune că Pactul germano-sovietic din 23 august 1939 a pecetluit soarta României ca satelit sovietic. Prin tratatul din august, germanii au dat sovieticilor mînă liberă în ceea ce privește România. Ribbentrop își
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
terenul, trimițînd diplomați pacifiști la legațiile britanice și americane din țările neutre, iar sovieticii începeau convorbirile neoficiale cu reprezentanții regimului Antonescu. Sovieticii știau de tratativele României cu Aliații occidentali și erau hotărîți să împiedice această țară să ajungă la o pace separată cu ei, care le-ar fi "periclitat stratagema de a se folosi de capitularea lui Antonescu ca să justifice înființarea unui guvern de ocupație după propria voie și alegere"145. În lunile ianuarie și februarie ale anului 1944, la Washington
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un guvern democratic binevoitor față de SUA, "nu mai era necesară... ocupația militară". România urma să plătească despăgubiri în natură și să iasă din război ca stat independent, deschizîndu-și economia și comerțul exterior către toate națiunile 146. Nici una din ofertele de pace ale României n-a fost mai apreciată decît cea a fostului premier, prințul Barbu Știrbei. Pe 17 martie 1944, acesta a făcut o vizită la Cairo, cu acordul guvernului de la București, pentru a se întîlni cu reprezentanți britanici și americani
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
armistițiu impuse de americani, propunerile Departamentului de Stat au fost "mai mult sau mai puțin abandonate, pentru că nu se potriveau cu genul de condiții proiectate de ruși"150. De fapt, clauzele sovietice de armistițiu erau "în anumite privințe, condiții de pace". Ele se refereau la modificări teritoriale și despăgubiri. Prin urmare, acestea nu se prea împăcau cu principiul american cum că astfel de chestiuni trebuie abordate într-o conferință postbelică 151. Reprezentanții celor trei puteri aliate s-au ocupat de condițiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aliate s-au ocupat de condițiile de armistițiu pînă la sfîrșitul lunii martie 1944. Chestiunea teritorială a provocat disensiuni între delegația americană și cea sovietică. Americanii priveau despăgubirile și reglementările teritoriale mai curînd ca pe aspecte ale unui acord de pace decît ca pe niște condiții de armistițiu. Sovieticii își doreau Basarabia și Bucovina de Nord pentru ei înșiși și voiau ca Transilvania să fie restituită în cea mai mare parte, dacă nu integral, României. În afară de aceasta, pretindeau anumite despăgubiri. Deși
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Hitler". Nu eram în situația în care să ne permitem o poziție tranșantă"153. În consecință, singura concesie pe care au făcut-o sovieticii americanilor a fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu s-a schimbat de facto"154. Condițiile de armistițiu erau, în esență, niște condiții sovietice de pace. Pe 8 aprilie 1944, delegațiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu s-a schimbat de facto"154. Condițiile de armistițiu erau, în esență, niște condiții sovietice de pace. Pe 8 aprilie 1944, delegațiile britanică și americană au acceptat propunerile sovietice. Acestea s-au îndepărtat de "capitularea necondiționată", oferind României un statut echivalent cu cel de cobeligeranță, în cazul în care aceasta ar fi luptat, în mod activ, împotriva
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Molotov în schimbul unor despăgubiri în valoare de 300 milioane de dolari. Lui Churchill cererea i se părea foarte rezonabilă. Hull, însă, era împotriva oricărei despăgubiri stipulate într-un armistițiu, preferînd să lase astfel de chestiuni în seama Tratatului de Pace. A acceptat, însă, propunerea sovietică, precizînd că nu era vorba despre un aranjament dinainte stabilit. În ceea ce privește Comisia de Control, sovieticii ezitau să împartă controlul pe care-l dețineau asupra României cu puterile occidentale. Molotov a găsit, însă, o soluție. "Comisia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și judecarea criminalilor de război; desființarea tuturor organizațiilor fasciste; și reluarea controlului civil de către România în cele mai multe zone, în vederea respectării indicațiilor Înaltului Comandament (Sovietic) al Aliaților. Mai mult decît atît, prevederile ce urmau a fi confirmate într-o conferință de pace ulterioară anulau Dictatul de la Viena, prin care Transilvania era restituită României 172. Una din cele mai importante părți ale armistițiului era Articolul 18. Acesta desemna Comisia de Control a Aliaților, care trebuia să supravegheze și să controleze respectarea condițiilor de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din cele mai importante părți ale armistițiului era Articolul 18. Acesta desemna Comisia de Control a Aliaților, care trebuia să supravegheze și să controleze respectarea condițiilor de armistițiu, sub îndrumarea și comanda Înaltului Comandament (Sovietic) al Aliaților, pînă la încheierea păcii. Articolul 18 s-a dovedit a fi cheia controlului sovietic asupra României. Prin titulatura "Înaltul Comandament (Sovietic) al Aliaților", guvernul de la Washington înțelegea, cu naivitate, că "întîmplător, comanda militară o deține un general sovietic... Aceasta nu înseamnă că acesta acționează
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]