47,342 matches
-
intrări (una pe latura sudică și alta pe latura nordică). Intrarea de pe latura nordică are un ancadrament în formă de acoladă la partea superioară și a fost obturată printr-un zid din cărămidă. Pridvorul este separat de pronaos printr-un perete care are o deschizătură mediană prevăzută cu două uși. Această încăpere este luminată prin două ferestre mici de forma unor nișe dreptunghiulare, amplasate în peretele vestic. Pridvorul este boltit "en berceau". În grosimea zidului despărțitor dinspre răsărit se află o
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
a fost obturată printr-un zid din cărămidă. Pridvorul este separat de pronaos printr-un perete care are o deschizătură mediană prevăzută cu două uși. Această încăpere este luminată prin două ferestre mici de forma unor nișe dreptunghiulare, amplasate în peretele vestic. Pridvorul este boltit "en berceau". În grosimea zidului despărțitor dinspre răsărit se află o galerie prin care se pătrunde în turnul-clopotniță pe o scară abruptă de piatră. Clopotnița are formă de prismă și este așezată pe două baze pătrate
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
de 0,80 m, lungimea de aproximativ 2,50 m și înălțimea maximă de 2,30 m. Această încăpere a avut rolul de tainiță, neavând inițial nici o fereastră. Abia în 1794 s-a construit o deschidere de tip hublou, în peretele sudic și o fereastră dispusă asimetric pe latura de vest - actualmente obturată. Potrivit tradiției, tainița subterană ducea la Stânca Doamnei printr-un tunel care trecea pe sub pârâul Bașeu. În grota de la Stânca Doamnei, inclusă în barajul de la Stânca-Costești, s-ar
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
despre pedepsirea "divină" a regelui babilonian Belșațar. Acest rege este pedepsit, după ce o mână fără corp apare la banchetul la care regele bea din cupe de aur furate din templul Ierusalimului de către tatăl său, și îi scrie un mesaj pe perete („"Mene - tekel - u-farsin"“) prin care îi anunță moartea iminentă. Regele Belșațar este ucis peste puțin timp, în somn, de perși.
Daniel (carte) () [Corola-website/Science/321231_a_322560]
-
se găsește în versantul stîng al văii Blaju afluent de drepta al văii Vida, înainte de confluența cu valea Cubleș. La baza versantului se găsește un important izvor, iar cu ≈20 m deasupra intrarea. Ea a fost vizitată, conform iscăliturilor de pe pereți, încă din secolul al XIX-lea. A fost prima peșteră din țară protejată cu o poartă, ruine ale zidului stăjuind și azi intrarea. Curînd după intrare se despart două galerii, în medie de cîte 10 m lățime și 100 m
Peștera Pietrarului () [Corola-website/Science/321234_a_322563]
-
în producția industrială, în agricultură, pe șantiere, în armată. Selecția se făcea pe criterii strict politice. Condiția era o oricât de vagă activitate a virtualilor studenți pe tărâmul literaturii. Era de ajuns să fi afișat câteva versuri la gazeta de perete. Pentru că toate uzinele, toate șantierele și toate gospodăriile agricole colective care începuseră să se înfiripe, aveau cercuri literare și cenacluri, cei care se remarcau în vreun fel în aceste organizații - chiar dacă scrierea lor era complet agramată - aveau în principiu posibilitatea
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
Marinu, Mina, Matei”". Ctitorii lăcașului sunt reținuți de inscripția din dreapta intrării în biserică, de-asupra funiei mediane, într-o grafie îngrijită: "„Titori Drăguț, Costandin, Drăguș, Badea, Nicolae, Pătru, Marin, Du[mitru], Stanciu 7322”". În linie cu aceștia, aproape de cheotorile cu peretele de sud, în aceeași grafie îngrijită, apare numele lui "„Costandin cruceriu”", sub care mai apare cel al lui "„Tănase”". Sub brâul median mai apar menționați: "„Enache meșteru, ...”". Din inscripțiile adunate în pridvor se pot distinge ctitorii, meșterii care au ridicat
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
peste tinda-pronaos, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis sub rotundul bolții. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereților sunt lăsate să iasă în exterior, în formă de console profilate, cu scopul de a susține cosoroabele. Acestea din urmă formează talpa de sprijin a acoperișului protector.
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
era post-Washington cuprindea 3 mari categorii de armuri: <br> a)Orizontală, adică punțile blindate <br>. Rolul acestei categorii de armură era de a activa temporizatorul proiectilelor perforate, astfel încât ele să explodeze înainte de a ajunge în "inima" navei. b)Verticală, adică pereții blindați și bordajele<br>. Rolul acestei categorii de armură era de a sparge capul-perforant al proiectilelor, și de a le forța să ricoșeze în apă. În cazul în care energia cinetică a proiectilului era prea mare pentru a putea fi
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
zestre, polițe bătute sub grinzi zise "stălașul" precum și leagănul agățat în patru sfori de grindă. De grinzi se prindeau cuierele cu "blide" (farfurii), căni și cupe de tot felul, de "pământ" sau "porțolan" (porțelan), adesea și "merindări" și "căpătâie". Pe pereți, în special pe cel dinspre uliță, alături de piesele textile de podoabă, "chindeauă" (chindeie) și merindări, sau încadrându-le, se așezau icoane, tablouri și fotografii de familie, oglinda și nelipsitul "ceas cu punți". Ferestrele, lipsite adesea de perdele, aveau puse pe
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
perdele, aveau puse pe "plimba" (pervaz) lor "oale" cu flori, din care nu lipseau mușcatele, urzica moartă, "limba soacrii" și uneori "țâtronul" (lămâiul). Nelipsită din interiorul tradițional era "culmea", cu sau fără "merindări", câte un țol mai înflorat pus pe pereții lângă care erau așezate paturile. Piatra de rezistență în acest domeniu era "casa de dinăinte", respectiv încăperea în care nu se locuia în mod curent, destinată doar oaspeților "de vază", care era adevăratul muzeu de artă populară. Aici gospodina expunea
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
erau așezate paturile. Piatra de rezistență în acest domeniu era "casa de dinăinte", respectiv încăperea în care nu se locuia în mod curent, destinată doar oaspeților "de vază", care era adevăratul muzeu de artă populară. Aici gospodina expunea atât pe pereți cât și pe patul "gătat" de sărbătoare tot ce avea mai de preț la capitolul țesături și nu numai: În satul tradițional care a existat până la mijlocul secolului al XX-lea, după opinia lui C.Lupea, și-au desfășurat activitatea
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
latura vestică. Pronaosul bisericuței are un plan dreptunghiular. Este boltit semicilindric, iar accesul este prevăzut pe latura de sud. Trecerea spre naos se face prin trei arcade sprijinite pe doi stâlpi de zidărie cu baza pătrată, iar între aceștia și pereți se află un parapet de zidărie cu grosimea egală cu cea a stâlpilor. Naosul, de plan pătrat, este acoperit cu o calotă. Altarul este semicircular la interior și pentagonal la exterior. Boltirea lui ș-a făcut cu o concă. Are
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
curtea bisericii, înspre vest, se află un turn-clopotniță din lemn. Acesta este abandonat în prezent, în locul lui fiind construit un turn-clopotniță din zidărie la intrarea în cimitir. Biserica de lemn din Rădeni este construită în totalitate din bârne de lemn. Pereții exteriori au fost tencuiți și văruiți în culoarea albă. Inițial acoperită cu șindrilă, ea are astăzi învelitoare din tablă vopsită în cărămiziu. În biserică se intră printr-un pridvor care are deasupra sa un turn-clopotniță.
Biserica de lemn din Rădeni () [Corola-website/Science/320562_a_321891]
-
mortuară, icoane ale copilăriei lui, o icoana greco-catolică primită în dar la 20 de ani, lingurița de argint cu care primea împărtășania, mucarnița din argint sau obiecte de cult pe care se presupune că le-a lucrat mama lui. Pe peretele vestic al bisericii a fost amplasată o placă memorială de marmură cu următoarea inscripție: ""Bisericuța familiei Eminovici, construită înainte de anul 1800. În preajmă se află mormintele părinților poetului și fraților săi, Nicu și Iorgu"". În prezent, aici se mai oficiază
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
15 ianuarie (aniversarea nașterii poetului), la 15 iunie (comemorarea morții poetului), de Înălțarea Domnului și la 8 noiembrie (de hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil). Biserica de lemn din Ipotești este construită din lemn și vălătuci și acoperită cu șindrilă. Pereții săi sunt tencuiți și văruiți cu alb. Lăcașul de cult are formă de cruce, cu abside laterale semicirculare. În apropierea bisericii, înspre nord-vest, se află și un turn-clopotniță de lemn.
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
dreptunghiulară, se sprijină pe șase coloane din piatră, fără decor, cu baza octogonală. Sunt legați prin arcade semicirculare. Boltirea s-a făcut cu o calotă rezemată pe arcuri laterale, sprijinite pe console. Acestea sunt mai largi și se întind până la pereții laterali ai pridvorului. În exterior, biserica este așezată pe un soclu larg profilat. Fațadele sunt împărțite de un brâu, simplu, rotund, în două registre compartimentate în panouri dreptungiulare în partea inferioară și în panouri terminate cu arcaturi fine întretăiate două
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
pridvorul bisericii mari, făcând inutilă o reluare în pridvorul bisericii bolniței, s-a optat aici pentru o amplă ilustrare a hramului Adormirii Maicii Domnului și a unei teme noi în pictura românească Viața adevăratului călugăr, reprezentată în stânga intrării, pe același perete aflându-se, în dreapta ușii, portretul Arhimandritului Ioan alături de cel al egumenului Pahomie. Viața adevăratului călugăr cuprinde martiriul unui călugăr răstignit, deasupra căruia apare Iisus Hristos încadrat de doi îngeri. La baza crucii, în colțul din stânga, un balaur, Iadul cel atotmâncător
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
baza crucii, în colțul din stânga, un balaur, Iadul cel atotmâncător, amenință cu flăcări, iar în dreapta un călăreț, Lumea cea deșartă, își îndreaptă sulița către călugăr. Reprezentarea este însoțită de multe inscripții. Episodul are ca pandant alte trei pictate în timpanele pereților: Adormirea Sfântului Efrem, Lapidarea Sfântului Ștefan și Corabia creștinătății. Prima scena apare la Muntele Athos, în Mănăstirea Dochiariu, unde ocupă un perete întreg, într-o formă iconografică complexă, alături de Apocalipsă, dar este frecventă mai ales în pictura cretană. Originile Lapidării
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
sulița către călugăr. Reprezentarea este însoțită de multe inscripții. Episodul are ca pandant alte trei pictate în timpanele pereților: Adormirea Sfântului Efrem, Lapidarea Sfântului Ștefan și Corabia creștinătății. Prima scena apare la Muntele Athos, în Mănăstirea Dochiariu, unde ocupă un perete întreg, într-o formă iconografică complexă, alături de Apocalipsă, dar este frecventă mai ales în pictura cretană. Originile Lapidării Sfântului Ștefan trebuie căutate tot într-o mănăstire athonită, la Xenofont, unde apare la 1554 în naosul catholiconului. Corabia creștinătății, scenă alegorică
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
morminte ale preoților care au slujit cândva în acest lăcaș de cult. este construită în întregime din bârne de stejar, pe temelie de piatră. Este acoperită cu draniță. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă situată pe peretele sudic al pronaosului. Lăcașul de cult are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul construcției. El este format din trei încăperi: pronaos, naos și altar.
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
în categoria bisericilor de lemn de dimensiuni mici. Inițial biserica a fost acoperită cu șindrilă dar în urma mutării survenite la începutul secolului XX, acoperișul bisericii a fost înlocuit cu unul nou de țiglă fapt ce a determinat sarcini suplimentare pe pereții de lemn. Pentru a fi compensate, au fost montați stâlpi de susținere atât pe latura de sud cât și pe latura de nord a bisericii. Se presupune că tot cu ocazia mutării bisericii a fost adăugată și prispa de pe latura
Biserica de lemn din Chinciuș () [Corola-website/Science/320596_a_321925]
-
osii posterioare). Ulterior, C&A a adăugat și un cadru triunghiular în față. Acest cadru este un ansamblu proiectat pentru a îndepărta animale sau alte obstacole din calea locomotivei. Pentru a proteja echipajul locomotivei de ploaie, C&A a adăugat pereți și acoperiș (o cabină) în spatele locomotivei, acolo unde se aflau controalele acesteia. La atelierele C&A s-au adăugat și alte elemente de siguranță, cum ar fi un clopot și un far. După mai mulți ani în care a fost
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
vasele de sânge sau în cavitățile inimii se poate realiza fie prin metode directe, foarte rar și numai în anumite cazuri deoarece necesită introducerea în vasele sanguine a unei sonde, fie, cel mai frecvent, printr-o metodă indirectă, măsurând tensiunea pereților arteriali cu ajutorul unui aparat numit tensiometru. În perioada de repaus, presiunea arterială normală se încadrează între 100-140 mmHg în cazul presiunii arteriale sistolice (limita superioară) și 60-90 mmHg în cazul presiunii arteriale diastolice (limita inferioară). Presiunea arterială ridicată se identifică
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]