45,986 matches
-
acest aparat de implementare, Stalin, Churchill și Roosevelt au aprobat imediat propunerea, cu doar cîteva modificări. Cei Trei considerau această declarație ca fiind o reconfirmare a angajării lor la Charta Atlantică și a hotărîrii de a construi o lume a păcii, securității și libertății 203. Reprezentanții Departamentului de Stat erau extrem de bucuroși. Declarația părea un mijloc prin care se puteau compensa cîteva din lacunele acordului privind Armistițiul 204. Guvernul Rădescu Între timp, în București, comuniștii încercau să înlăture guvernul Rădescu, Războiul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de interes deosebit. În primul rînd, Aliații trebuiau să recunoască guvernele României, Bulgariei și Ungariei. Păreau să fie trei posibilități: prima, acceptarea propunerii lui Stalin de recunoaștere imediată; a doua, aderarea la propunerea britanică de încheiere imediată a tratatelor de pace cu guvernele existente, ceea ce însemna, implicit, recunoașterea lor; a treia era să se insiste pentru reorganizarea guvernelor aflate la putere, prin alegeri libere, ca o condiție a instituirii relațiilor diplomatice și ulterior, a păcii. Departamentul de Stat a scos imediat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de încheiere imediată a tratatelor de pace cu guvernele existente, ceea ce însemna, implicit, recunoașterea lor; a treia era să se insiste pentru reorganizarea guvernelor aflate la putere, prin alegeri libere, ca o condiție a instituirii relațiilor diplomatice și ulterior, a păcii. Departamentul de Stat a scos imediat din discuție prima alternativă. Cît despre a doua, Washingtonul nu împărtășea părerea celor de la Londra, care credeau că printr-un tratat de pace se putea pune capăt dominației sovietice. Ba dimpotrivă, un tratat de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
libere, ca o condiție a instituirii relațiilor diplomatice și ulterior, a păcii. Departamentul de Stat a scos imediat din discuție prima alternativă. Cît despre a doua, Washingtonul nu împărtășea părerea celor de la Londra, care credeau că printr-un tratat de pace se putea pune capăt dominației sovietice. Ba dimpotrivă, un tratat de pace nu ar fi făcut decît să dea legitimitate guvernelor aflate la putere. Prin urmare, Departamentul de Stat a recomandat a treia alternativă, care era în spiritul Chartei Atlantice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentul de Stat a scos imediat din discuție prima alternativă. Cît despre a doua, Washingtonul nu împărtășea părerea celor de la Londra, care credeau că printr-un tratat de pace se putea pune capăt dominației sovietice. Ba dimpotrivă, un tratat de pace nu ar fi făcut decît să dea legitimitate guvernelor aflate la putere. Prin urmare, Departamentul de Stat a recomandat a treia alternativă, care era în spiritul Chartei Atlantice și al Declarației de la Yalta privind Europa Eliberată. Nu se recunoștea nici un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al autodeterminării, Departamentul de Stat voia să se refacă frontiera româno- ungară astfel încît teritoriile cu populație predominant maghiară să revină Ungariei. Armistițiul prevăzuse că această graniță rămîne să fie confirmată la conferința de pace250. O altă problemă importantă era pacea. Britanicii erau, într-adevăr, dornici să încheie pace cu România și cu celelalte țări balcanice, în ideea că prin astfel de tratate puteau limita influența sovietică. Statele Unite nu împărtășeau această părere. Dimpotrivă, nu aveau nici un motiv să presupună că tratatele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
refacă frontiera româno- ungară astfel încît teritoriile cu populație predominant maghiară să revină Ungariei. Armistițiul prevăzuse că această graniță rămîne să fie confirmată la conferința de pace250. O altă problemă importantă era pacea. Britanicii erau, într-adevăr, dornici să încheie pace cu România și cu celelalte țări balcanice, în ideea că prin astfel de tratate puteau limita influența sovietică. Statele Unite nu împărtășeau această părere. Dimpotrivă, nu aveau nici un motiv să presupună că tratatele de pace ar fi fost o soluție. Armistițiul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
erau, într-adevăr, dornici să încheie pace cu România și cu celelalte țări balcanice, în ideea că prin astfel de tratate puteau limita influența sovietică. Statele Unite nu împărtășeau această părere. Dimpotrivă, nu aveau nici un motiv să presupună că tratatele de pace ar fi fost o soluție. Armistițiul asigura, dacă nu altceva, măcar prezența anglo-americană și o oarecare influență asupra Comisiei Aliate de Control, atît prin membrii din comisie, cît și prin reprezentanții politici 251. Pe de altă parte, Armistițiul nu constituia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de altă parte, Armistițiul nu constituia o soluție pe termen lung. Washingtonul dorea ca odată cu instituirea unui nou guvern care să reprezinte poporul și care să fie rezultatul unor alegeri libere, să pună capăt Armistițiului și să înceapă tratativele de pace. Guvernul american recunoștea greutățile cauzate României de condițiile Armistițiului. Acesta nu era dispus să renunțe, însă, la influența, redusă, ce-i drept, asupra României, înlocuind Armistițiul cu guvernul de pe atunci, controlat de sovietici 252. Cea de-a cincea problemă era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
înlocuind Armistițiul cu guvernul de pe atunci, controlat de sovietici 252. Cea de-a cincea problemă era retragerea trupelor sovietice din România, așa cum se stabilise pe 30 octombrie 1943, prin Declarația celor patru națiuni de la Moscova 253. Oricum, pînă la încheierea păcii nu se putea face nimic în acest sens. Iar cea de-a șasea și ultima chestiune era, din nou, necesitatea restructurării Comisiei Aliate de Control, astfel încît cele trei puteri să fie implicate, în mod real, în luarea deciziilor. Anticipînd
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Potsdam, egalitatea tuturor părților în procesul de luare a deciziilor Comisiei. Lucrările Conferinței s-au deschis pe 17 iulie, iar Truman a propus imediat ca Cei Trei să formeze un Consiliu al Miniștrilor de Externe, care să încheie tratate de pace cu Italia, România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda. Cu excepția structurii Consiliului, propunerea a fost adoptată de către Cei Trei257. Consiliul Miniștrilor de Externe (CME) putea îndeplini, pe timp de pace, funcția pe care o avusese Consiliul European pe timp de război, aceea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
formeze un Consiliu al Miniștrilor de Externe, care să încheie tratate de pace cu Italia, România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda. Cu excepția structurii Consiliului, propunerea a fost adoptată de către Cei Trei257. Consiliul Miniștrilor de Externe (CME) putea îndeplini, pe timp de pace, funcția pe care o avusese Consiliul European pe timp de război, aceea de a rezolva toate problemele survenite, permițînd astfel Celor Trei să păstreze măcar impresia de unitate. O dată aprobată această organizare structurală, delegația americană a pus problema recunoașterii guvernelor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Bulgariei. În vederea implementării Declarației de la Yalta, Statele Unite au solicitat reorganizarea guvernelor existente, prin alegeri libere, în urma cărora să se includă reprezentanți din toate partidele democratice importante. Washingtonul avea să recunoască, apoi, noile regimuri politice și să încheie tratate de pace cu acestea. Sovieticii au respins propunerea americană. Statele Unite recunoscuseră deja guvernul italian 258; de ce să nu recunoască, atunci, și guvernele din România și Bulgaria? Fiecare din aceste țări contribuise cu 10-12 divizii la înfrîngerea inamicilor Statelor Unite. Și totuși, puterile occidentale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
261. Dezbaterea a continuat, însă. Puterile occidentale, în frunte cu America, susținută de Marea Britanie au insistat asupra necesității unor guverne reprezentative în România și Bulgaria, ca o condiție sine qua non a recunoașterii diplomatice și, implicit, a încheierii tratatelor de pace. La un moment dat, cînd Churchill a atras atenția asupra îngrădirilor impuse reprezentanților britanici de la București ca o consecință a lipsei de libertate din România, Stalin a ripostat: "Toate acestea sînt basme!"262 Întrucît discuțiile ajunseseră într-un punct mort
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ripostat: "Toate acestea sînt basme!"262 Întrucît discuțiile ajunseseră într-un punct mort, secretarul de stat american James Byrnes a găsit un subiect de interes comun. Pe 24 iulie, acesta le-a sugerat omologilor săi ca, după încheierea tratatelor de pace cu "guvernele democratice recunoscute" din România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda, Cei Trei să "sprijine cererea lor de aderare la Națiunile Unite"263. Discuțiile au continuat, mai ales în ceea ce privește definirea termenului "democratic", pe care Byrnes îl lăsase în mod deliberat ambiguu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Clement Attlee, noul prim-ministru al Marii Britanii după înfrîngerea în alegeri a lui Churchill, au emis un comunicat prin care anunțau intenția Consiliului Miniștrilor de Externe de a pregăti tratate pentru Bulgaria, Finlanda, Ungaria și România. "Încheierea tratatelor de pace cu guvernele democratice recunoscute din aceste state va permite, de asemenea, celor trei guverne să vină în sprijinul cererii acestora de aderare la Națiunile Unite"265. Cele trei puteri au adoptat rezoluția lui Byrnes, care era o "rezolvare rapidă" a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aștepta cu încredere la o majoritate electorală covîrșitoare". Maniu a promis ca partidul său să organizeze în continuare în toată țara mișcări de opoziție împotriva regimului Groza 273. Prin comunicatul de la Potsdam s-a stabilit, în principiu, ca tratatele de pace să se încheie doar în condițiile existenței unor "guverne democratice recunoscute". Pentru a înlesni acest proces, sovieticii au recunoscut regimul Groza pe 6 august și au reluat integral relațiile diplomatice cu România. Statele Unite și Marea Britanie nu le-au urmat, însă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
regele Mihai i-a cerut lui Groza să abdice, însă acesta a refuzat. El spunea că poziția anglo-americană nu are oricum prea multă importanță, de vreme ce Moscova va obține, mai devreme sau mai tîrziu, acordul părții anglo-americane pentru un tratat de pace care să apere interesele României. A doua zi, regele i-a cerut din nou lui Groza să abdice și a fost iar refuzat. În vreme ce Groza primea asigurări de la Moscova,279 Mihai trimitea scrisori identice reprezentanților americani, britanici și sovietici din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fie învinuiți de o lovitură de stat. La puțin timp după aceea, Mihai s-a retras la palatul lui de la Sinaia, refuzînd să mai dea ochii cu membrii guvernului Groza 280. Sovieticii cîștigaseră. Nu aveau nevoie de un tratat de pace și țineau mai mult la controlul asupra României decît la unitatea dintre aliați. Dreptul de proprietate asupra utilajelor petroliere din România În urma Conferinței de la Potsdam, celor trei puteri li s-au atribuit cîteva sarcini în ceea ce privește România. Aliații trebuiau, mai întîi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
li s-au atribuit cîteva sarcini în ceea ce privește România. Aliații trebuiau, mai întîi, să vadă cui aparțin utilajele petroliere din România; în al doilea rînd, trebuiau să recunoască guvernul democratic din București și în al treilea, să încheie un tratat de pace cu națiunea învinsă. Problema utilajelor petroliere era, fără îndoială, cea mai puțin importantă, dar negocierile ulterioare aveau să releve, în curînd, cît de mare ajunsese să fie neîncrederea dintre cele trei puteri victorioase, la doar cîteva luni după încheierea războiului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Marea Britanie Spre deosebire de problema petrolieră, celelalte două puncte de pe ordinea de zi a Conferinței de la Potsdam aveau să fie soluționate, dar abia după 18 luni de negocieri istovitoare. Cei Trei au însărcinat Consiliul Miniștrilor de Externe să încheie un tratat de pace cu România, după ce aliații vor fi recunoscut un guvern democratic la București. Faptul că acest guvern trebuia să fie "democratic" aproape că făcea tratativele inutile. CME s-a întrunit pe 11 octombrie 1945, la Lancaster House, în parcul St. James
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fi, însă, punctul culminant al întrunirilor din toamnă. Moscova recunoscuse regimul Groza pe 6 august, înainte de întrunirea Consiliului. Statele Unite nu adoptaseră o astfel de hotărîre. La ședința de pe 18 septembrie, cînd s-a pus problema încheierii unui tratat de pace cu România, secretarul de stat american a arătat foarte clar care erau obiecțiile Washingtonului. Guvernul Groza nu reprezenta poporul român și nu era democratic. Byrnes și Molotov au luat imediat poziția de atac. Scăpînd de teama de a pune în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de acel aranjament. Prin urmare, atitudinea lui Byrnes îl prinsese pe Molotov descoperit și îl determinase să facă tot posibilul pentru a menține controlul sovietic asupra Balcanilor. Byrnes arătă clar că America nu va începe negocierile pentru un tratat de pace cu România înainte ca Washingtonul să pună în discuție reprezentativitatea guvernului de la București. Molotov ripostă, menționînd că America s-a grăbit să susțină guvernul Rădescu, ce fusese ostil față de Uniunea Sovietică, dar și-a retras sprijinul acordat regimului Groza, care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
289. Atitudinea aceasta fermă a secretarului era împotriva firii sale. După reuniunea de la Londra, Byrnes s-a întors, însă, la ale lui și s-a gîndit să joace rolul de mediator. Voia, de asemenea, să încheie mai repede tratatele de pace, astfel încît America să nu se mai împlice atît de mult în treburile europene. Tocmai de aceea, Byrnes a inițiat o serie de acțiuni de conciliere. Pe 20 octombrie a acordat recunoașterea diplomatică guvernului provizoriu din Austria, iar pe 2
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de protest, în care criticau metodele corupte și frauduloase folosite la alegeri. Ambele puteri considerau că prin aceste alegeri se nesocotiseră prevederile acordurilor de la Moscova 335. Noua Adunare a Deputaților s-a întrunit pe 1 decembrie 1946. Un tratat de pace Ultima sarcină pe care o aveau de îndeplinit Aliații la Potsdam era aceea de a realiza un tratat de pace pentru România. Tratatul era la fel de important și pentru Statele Unite, pentru că punea capăt Armistițiului, permitea desființarea Comisiei Aliate de Control și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]