45,675 matches
-
a adopta o soluție facilă de conformism, pe cînd pentru Apostol Bologa datoria era o formă energică de angajare eroică. Iată cum redă autorul retragerea lui David Pop în ideea de datorie ca într-o cochilie: " Era atît de calm, parcă de cînd lumea numai războaie ar fi făcut. Amintindu-și în trecut de viața lui tihnită din Năsăud, i se părea că visează, că viața aceea n-a existat aievea niciodată, cu toate că nu trecuse mai mult de zece zile de
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
ar fi făcut. Amintindu-și în trecut de viața lui tihnită din Năsăud, i se părea că visează, că viața aceea n-a existat aievea niciodată, cu toate că nu trecuse mai mult de zece zile de cînd primise telegrama cea grozavă. Parcă era alt om. Cel din Năsăud amorțise, făcînd loc unui somnambul ce-și zicea mereu, ca o încurajare și o mîngîiere: Îmi voi face datoria"... Nu îndrăznea, poate nici nu era în stare, să-și dea seama ce s-a
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
iar deseori se certau împărțind Europa sau așezînd rostul popoarelor după pace. David stătea în vremea aceasta întins în pat, cu ochii la becul electric, fără vreun gînd în minte, avînd doar senzația că țeasta i-e cu desăvîrșire goală, parcă războiul i-ar fi stors încetul cu încetul tot creierul" (ibidem, 235). Secvența a șasea a nuvelei constituie pivotul schimbării psihologice a lui David Pop. Odată cu mutarea pe frontul din Transilvania, camarazii de alte naționalități îl suspectează de trădare. Deși
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
suspectează de trădare. Deși "scările îl chinuiesc", încearcă să se refugieze în inerția datoriei: " - Ce-mi pasă mie?... Eu știu că-mi fac datoria. Încolo, tunete, fulgere..." (ibidem, 237). Liniștea îi este totuși afectată: " Acum capul îi vuia de gînduri, parcă toate cele înăbușite în doi ani de zile s-ar fi năpustit deodată asupra lui să-l strivească sub povara lor." (ibidem, 237). Dacă era inapt pentru gîndire proprie pînă atunci, fusese în aceeași măsură și în afara sferei morale. Deodată
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Cea de a șaptea kafana a fost pentru ea kafanaua tragică unde era cît pe ce să moară. Și în momentul cînd am ajuns să caut un titlu, mi-am zis că acest cuvînt, "Kafana" este un cuvînt destul de sugestiv, parcă-l vezi, parcă-l cunoști și în același timp este enigmatic. L-am scris în plus cu litera K, o literă străină limbii române, cu ceva amenințător, pentru că vine din alfabetul rus sau german, popoare cu care am fost adesea
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
șaptea kafana a fost pentru ea kafanaua tragică unde era cît pe ce să moară. Și în momentul cînd am ajuns să caut un titlu, mi-am zis că acest cuvînt, "Kafana" este un cuvînt destul de sugestiv, parcă-l vezi, parcă-l cunoști și în același timp este enigmatic. L-am scris în plus cu litera K, o literă străină limbii române, cu ceva amenințător, pentru că vine din alfabetul rus sau german, popoare cu care am fost adesea în război. Apoi
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
în acțiune în fiecare an la data de 14 iunie. Planul prevedea constituirea unui stat major și a unor unități de intervenție rapidă ale Securității pentru zădărnicirea actelor "dușmănoase" ale "fasciștilor" (orice nemulțumire față de regim era taxată drept "acțiune fascistă" - parcă am mai auzit asemenea formule); Preventiv erau arestate sub acuzația de sabotaj și sentimente antidemocratice persoane ale căror convingeri antisocialiste erau cunoscute; toate asociațiile, chiar și asociația pentru protecția animalelor, trebuia puse sub o strictă observație; listele celor care se
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
un centru-înaintaș de calitate, așa că poate-i face treaba duhul lui Iancu. Mă întreb dacă n-ar fi mai util steagul lui Burebista, cel cu cap de lup, că acela-i poate speria mai abitir pe adversari?!? Mă obsedează versul parcă profetic al lui Romulus Vulpescu: „De câte ori pe zi ne batem joc?”. Doamne, încurcate și necunoscute sunt căile Tale! Hai să închei această amară petrecere printre cuvintele și sentimentele unui om pentru care istoria este uneori mai mult decât viața, cu
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
ceai. O ușoară undă de emoție plutea în aer, de ambele părți. S-a spulberat însă deîndată ce Emil Cioran a fost adus în discuție. Am putut vedea manuscrisele scrisorilor: răsfoindu-le cu delicatețe autoarea mi-a spus "uitați viu, parcă ieri le-am primit. Cînd le recitesc, el este ca și viu". Un concert de pian asupra căruia nu m-am concentrat deloc, se auzea discret dintr-o altă încăpere, readucînd-mi în memorie faptul că și scrisorile poartă din cînd
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
nici o împrejurare singur. Și asta nu doar în comunitățile rurale. Viața urmează aceste reguli inclusiv în capitală. Nu sunt, adevărat, decât 650 de mii de toți. Dar solidaritatea, trăsătură ce nouă ne cam lipsește, îi face foarte puternici. Mai puternici parcă decât munții.
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
nu mai impresionează. De pildă, oamenii politici se pregătesc să facă față alegerilor din toamnă. O agitație furibundă mișcă regimente întregi de senatori, deputați, consilieri, experți etc, etc. Dar în ce sens? Nu doresc să-și părăsească cuibarul și asistăm parcă la o pantomimă: vechi partide politice, dintre care unele stimabile, de tradiție, în loc să-și onoreze „firma” și să propună alegătorilor programe temeinic întocmite de dezvoltare a țării, fac combinații ciudate între ele, de te crucești: se amestecă Roșu cu Galben
Cuibăritul în politica românească by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296313_a_297642]
-
UE și să dizolve Parlamentul doar după valul de proteste față de corupție și de interceptările ilegale ale convorbirilor a 20.000 de persoane. Și în acest caz, reacția UE față de încălcările unor principii democratice a fost una de ignorare, încurajând parcă atitudinea fostului guvern. Cel mai elocvent caz de comportament diplomatic dublu este Serbia, unde premierul Aleksandar Vucic este primit la Casa Albă și semnează un acord cu NATO, iar în paralel se întâlnește la Moscova cu Vladimir Putin și stabilește
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
a precizat și limpezit. Echilibrul strategic mondial rămâne precar, relațiile interstatale între cei mari - labile și nesigure, evoluțiile - imprevizibile, surprizele - frecvente, căutările și tatonările - pe agenda tuturor, neliniștea - omniprezentă. Toată lumea pare să aștepte ceva, pentru că toată lumea e nemulțumită de ceva, parcă nimeni nu-și mai găsește locul în lume sau nu e mulțumit de situația prezentă. Este, cumva, starea de spirit din 1914, cea din 1939, fără ca aceasta să însemne, însă, un nou război mondial, desi harmalaia mediatică în lume, uneori
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
rostite, fără nici o îndoială se află și cel al lui Constantin Brâncuși, sculptorul de geniu care s-a născut în urmă cu 140 de ani în Hobița Gorjului. Există și astăzi (din păcate, într-o stare deplorabilă), casa părintească, ilustrând parcă destinul acstui unic artist, universal, dar român prin excelență, prin ceea ce a creat, prin felul în care și-a asumat soarta, prin înțelegerea, dar mai ales prin neînțelegerea cu care a fost privit și tratat, mai ales de către conaționalii săi
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
salutul atât oficial, cât și de suflet al Ministerului Afacerilor Externe al României și al ministrului de Externe, dl. Lazăr Comănescu, atât comunității românești din nordul Bucovinei, cât și prietenilor ucraineni cu care comunitatea trăiește de mulți ani împreună”. Ascunsă parcă în platoșa pitorescului deal ce veghează asupra satului, pe un ax ce străbate inima localității, Mănăstirea de maici Leorda e un pilon pe care se sprijină credința și nădejdea românilor. Biserica „Sfântul Gheorghe”, Storojineț Unul dintre cele mai importante așezăminte
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
stabilitate și progres. Drepți să fim, am avut parte și de ani mai buni, de împliniri și de satisfacții. Democrația s-a cuibărit și la noi, pe ici pe colo, ne-au crescut și temerile spre mai bine. Și acum, parcă deodată, ne trezim la o intersecție de vânturi năprasnice, ivite chiar din interiorul Uniunii Europene. „Brexit” a declanșat de fapt ceea ce se cocea mai de multișor în interiorul UE. Și ne referim doar la faptul că va dispărea 15% din bugetul
La răscruce de vânturi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296415_a_297744]
-
țării pe o perioadă, să-i spunem, medie. Numai că în loc să chibzuim gospodărește la ce am avea de făcut, asistăm la dezlănțuiri furioase între partide, între „resturi” ieșite din coaliții și care trag să devină partide, care, cu toate, participă parcă la o competiție în a-și mânji adversarii politici, ce sunt socotiți a fi „dușmani” în loc de „competitori”. Nu s-a mai auzit vreo vorbuliță spusă sau sugerată despre vreo continuitate a unor proiecte începute mai demult, de către „ceilalți”, și care
O „tranziţie” cu cântec… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296439_a_297768]
-
Guvernul ungar nu întoarce din drum hoardele africane, o vom face noi”. Din păcate, după cum se constată în ultima perioadă, nu doar populiștii închid ușile în fața valurilor de migranți, ci și guvernele însele. Stat după stat își „securizează” frontierele, îndeplinind parcă cererile de izolare venite din partea naționaliștilor și dinamitând coeziunea europeană, pe care o contestă euroscepticii. Mai mult, interesant de remarcat este faptul că autoritățile din state diferite colaborează cu multă promptitudine când se consideră „asaltate”. De pildă, Franța și Marea Britanie
Nefericita împerechere a emigraţiei cu retorica naţionalistă () [Corola-website/Journalistic/296476_a_297805]
-
fracturii mai vechi Nord-Sud, cu primul grup, coagulat în jurul Berlinului pentru o politică de austeritate și grupul sudic al țărilor puternic îndatorate: Portugalia, Spania, Italia, Cipru, Grecia. Despre această Europă Unită, dar tot mai diversă și cu o sinergie centrifugă parcă tot mai pronunțată, autorul american James Kirchiek scria în recenta sa carte, intitulată chiar „The End of Europe”: “Divizată în patru, Uniunea Europeană nu va mai putea dăinui mult”, întrucât, explica el, axa Nord-Sud e divizată pe criterii de dezvoltare, iar
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
un loc în care ar prefera să stea în continuare ca până acum, în așteptarea a ce se va mai întâmpla. De ani de zile, Bucureștiul a adoptat o poziție de așteptare (nu neaparat prudentă, ba poate chiar dimpotrivă) și parcă ar dori ca nimic să nu se schimbe, căci neputând influența lucrurile către mai bine, s-ar putea ca ele să se îndrepte spre mai rău. În ce privește Uniunea Europeană, de pildă, spre o Europă cu două standarde, iar România, ca toate
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
Deși pare incredibil, aliații occidentali se urmăresc unii pe alții parcă mai mult ca oricând. În istoria recentă, spionajul pare să aibă o anvergură sporită până și între prieteni declarați; SUA, Franța, Marea Britanie sau Germania vădesc un mare apetit pentru a ști tot ce fac și ce plănuiesc... ceilalți aliați. În
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
de documente în mass-media au fost de natură să reflecte faptul că NSA nu l-a spionat doar pe cancelarul Merkel, ci a avut în vizor totodată și mai mulți miniștri germani, precum și pe vicecancelarul Sigmar Gabriel, punctează „Sueddeutsche Zeitung”. Parcă pentru a pune gaz pe foc, ieșea la iveală activitatea unui spion american care s-a dovedit că transmisese sute de documente germane clasificate spionajului SUA. Agentul dublu a fost arestat, dar episodul a amenințat să „arunce în aer” tot
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
din Bachianas Brasileiras. Maestrul și-a educat nu doar elevii ci și audiența, care a fost alcătuită în special din tineri. Programul a fost deopotrivă variat și accesibil. După meditația din debutul serii urmată de ghirlandele de bucurie mozartiene, pulsul parcă începuse să bată în ritmuri sud- americane. Studenții-dirijori, după ce au trecut de filtrul propriei exigențe, al profesorului și al orchestrei, au înfruntat și ultima provocare: cel mai important examen îl dai în fața publicului.
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
care e supus o are, în momentul înfățișării, gata transcrisă în mapă! Nu e prima dată când, pierzându-și suflul, Groșan apelează la asemenea mașinațiuni. În prozele scurte din Caravana cinematografică (1985), ele mergeau. Astăzi, la peste două decenii distanță, parcă încep să dea semne de uzură. Cât privește strict coerența acestei găselnițe, altceva e încă și mai deranjant decât repetiția. Vina pentru care Iuliu Borna e interogat e aceea de a fi publicat într-o revistă literară o povestire cu
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
că fac playback peste un ansamblu real, celebru, de calibru maxim („Brentano”). Desigur, ei discută mereu, din când în când, chestiuni legate strict de muzică, despre atitudinea interpretativă, despre frazare, expresivitate, partitură. Și o fac cel mai adesea în fraze parcă extrem de bine alese de prin volumele de muzicologie, estetică și hermeneutică beethoveniană din ultimele 2-3 decenii. Ei sugerează adesea, fără emfază și tehnicisme ostentative (recte inutile), drama umană, conflictualitatea lăuntrică, frustrarea și cecitatea compozitorului creator. Tot ce spun ei, și
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]