46,656 matches
-
Paris, 1957. VALÉRY, Paul, Țel Quel, Gallimard, Paris, 1996. 2. 5. Autres ouvrages de Blaga 2. 5. 1. Ouvrages de Blaga en langue originale BLAGA, Lucian, Discobolul, Editura Publicom, Bucarest, 1945. BLAGA, Lucian, " Cum l-am tradus pe Faust ", în Steaua, no. 5, măi 1957, p. 85-90. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, București, 1965. BLAGA, Lucian, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București, 1967. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 75 : " Nuit. Sous leș sphères, leș grandes,/dorment leș monades./ Mondes comprimés,/larmes insonores dans l'espace,/leș monades endormies. // Leur mouvement louange du sommeil. " (Texte source : " Noapte. Subt stelele, subt marile,/monadele dorm./ Lumi comprimate,/lacrimi fără de sunet în spațiu,/monadele dorm. // Mișcarea lor laudă somnului. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 150). 797 Mircea Vaida, Pe urmele lui Lucian Blaga, op. cît., p. 18-24 : " Le village
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Humanitas, Bucarest, 2010, p. 456.) 984 V. Lucian Blaga, " Faust și problema traducerilor " (" Faust et le problème de la traduction "), în Lucian Blaga, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, op. cît., p. 113-124. L'article a été publié premièrement dans la revue Steaua, no. 5, măi 1957, p. 85-90, sous le titre " Cum l-am tradus pe Faust " (" Comment j'ai traduit Faust "), ensuite dans la revue Luceafărul de mai 1963. V. " Notă bibliografica " (" Notice bibliographique "), în Lucian Blaga, " Faust și problema traducerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga, Lumina raiului (La lumière du paradis), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 71. 1413 Lucian Blaga, Domnițele (Leș princesses), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 213. 1414 Lucian Blaga, Stelelor (Aux étoiles), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 87. 1415 Lucian Blaga, Înfrigurare (Fièvre), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 95. Texte source : " Mâini tomnatice întinde toamnă mea spre tine
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
din România. Prefect de Cluj din 1990, demisionează în august 1996 și funcționează, câteva luni, ca ministru al Culturii. În 2000 va fi ales senator de Cluj. Debutează cu o schiță la „Amfiteatru” în 1969. Mai scrie în „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, „România literară”, „Vatra”, „Viitorul social”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a.; în 1990 a fost director al săptămânalului clujean „Azi”, iar între 1990 și 1992 a făcut parte din colegiul de redacție al cotidianului „Azi” din București. Prima carte, romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
Editura Enciclopedică Română, bibliotecar la Biblioteca Centrală de Stat, redactor la Uniunea Artiștilor Plastici, între 1977 și 1983 a devenit cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. A colaborat la „Luceafărul”, unde debutează cu versuri în 1972, la „România literară”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. I s-au acordat Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979, 1984), Premiul Uniunii Scriitorilor (1983, 1992) și Ordinul Al Merito por Servicios Distinguidos în grad de comandor (1987, Republica Peru). Poet manierist, fascinat de civilizația barocului, C. își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
în „Contemporanul” în 1966, iar în volum, cu Furăm trandafiri, apărut în 1967. Are o bogată activitate publicistică, colaborând la „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” ș.a. cu versuri, proză, traduceri, comentarii, sau deținând rubrici permanente la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”. În 1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri de Emil Botta. Poezia sa dezvăluie de la început o personalitate maturizată timpuriu, din teama de „șarpele înserării”, de luciditatea care aduce sfârșitul visării. Temele, motivele se înlănțuie parcă fără logică, într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
fuga mare, grăbit de a săvârși opera celor șase zile, este cu totul altfel conceput de M.S. Regina. Stând neclintit pe unul din globurile abia închegate din haosul inițial, învăluit în mantia albă, iar cu dreapta presărind pe firmament nenumărate stele sclipitoare (...)"144. Regina mai participă la această expoziție și cu mobilier, tronuri și dulapuri "sculptate cu ornamente" care decorează la rândul lor "acel templu artistic din palatul Cotroceni, făurit întru întreg după concepția proprie a Alteței Sale"145. Având un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vom zugrăvi, în partea de sus, motive naționale alese, în culori șterse însă, iar, în partea de jos, pe o bandă lată și pe un fond în mozaic (artă bizantină) -, tradiție de teatru românesc (dacă se poate zice): Vicleimul și Steaua, bineînțeles tot stilizat, de o parte iar, de alta, Călușarii. Pe poalele draperiei vom putea folosi orice motive, care, însă, vor avea legătură cu ansamblul. În sfârșit, această principală draperie decorată astfel -, va fi strânsă de o parte și de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este curtat ultimativ chiar de Lună, care ia chipul iubitei sale. "Vino, fiu de om, fii soțul meu! Vino cu mine, să cutrieri lumea intreagă să ai de servi steluțele mele, și să fii însuți pătruns de lumină ca o stea strălucitoare. Atunci auzi doina lor. Doina răsună atât de dulce și ca din depărtare mare. Iar ele întindeau spre dânsul brațele lor, albe ca crinul. "Flăcău frumos! Fii al meu! Fii al meu! "Vino cu mine!" Așa se auzia din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paris în 1883; Vârful cu dor, variantă. Aceeași epocă; Vârful cu dor, schiță, în uleiu; Nimfă din "Vârful cu dor", Nimfă din "Vârful cu dor"; Fragment din "Vârful cu dor", 1914; 2 nimfe din "Vârful cu dor", cu diademă de stele, 1916; Studiu pentru compoziție "Vârful cu dor", (inventar 1097). "Inventarul" este revelator pentru ponderea pe care a avut-o această lucrare în cuprinsul operei artistului. Capitolul V V.1. Misticism și alte inefabile simboliste Fenomenul decadent care caracterizează sfârșitul secolului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei genetic și care solicită imponderabilitatea și zborul. Coada Himerei are și ea striații armonice până în apropierea aripilor. Inițial, Himera văzduhului avea o patină aurie, un strat alb care-i acoperea chipul, conferindu-i o expresie de mască, și o stea aurie în vârful capului. Petre Oprea sugera o apropiere de figura chintesențializată simbolic a liricii eminesciene, Luceafărul, iar sugestia zborului, steaua de pe creștet, precum și chipul androgin, transformat în enigmatică mască, sunt elemente-suport pentru o astfel de interpretare. Paciurea reia tema
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
avea o patină aurie, un strat alb care-i acoperea chipul, conferindu-i o expresie de mască, și o stea aurie în vârful capului. Petre Oprea sugera o apropiere de figura chintesențializată simbolic a liricii eminesciene, Luceafărul, iar sugestia zborului, steaua de pe creștet, precum și chipul androgin, transformat în enigmatică mască, sunt elemente-suport pentru o astfel de interpretare. Paciurea reia tema doi ani mai târziu în Himeră înaripată (1929): o aripă ridicată, lipită de cap, o figură de femeie, dar fără trăsături
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Iași Arta Art et Décoration Dilema Facla Ileana Ilustrațiunea Ilustrațiunea Română L'Indépendance Roumaine Literatura și Arta Română Luceafărul Noua Revistă Română Observatorul Rampa Revista orientală Revue des deux mondes Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts Seara Steaua Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă Plastică) Viața românească Vremea Planșa 1: Himere (Colecție particulară) Planșa 2: Studiu de nud (Colecție particulară) Planșa 3: Salomeea (Muzeul Storck) Planșa 4: Salomeea (Muzeul Storck) Planșa 5: Interior Casa Storck (Muzeul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Băncilă, extras din Revista Arta și Arheologia, Fascicolul 4, 1930, Atelierele Grafice Socec&Co S.A. București, p. 11. 253 Vezi volumul acestuia, Paul Verlaine, Les poetes maudits, Léon Vanier Librairie-Éditeur, Paris, 1884. 254 Petru Comarnescu, "Eminescu în bronzurile sculptorilor", în Steaua, Cluj, Anul XV (172) mai-iunie 1964, nr. 5-6, p. 181. 255 Revista "Dilema", nr. 265, 27 februarie-5 martie, 1998. 256 Petre Popescu-Gogan, Ecouri eminesciene în arta plastică, Editura Meridiane, București, 1994. 257 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
et Rodin", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, TOME XXVIII, Editura Academiei Române, București, 1991, p. 17. 271 Ibidem, p. 21. 272 Ibidem, p. 19. 273 Ibidem, p. 10. 274 Petru Comarnescu, "Eminescu în bronzurile sculptorilor", în Steaua, Cluj, Anul XV (172) mai-iunie 1964, nr. 5-6, p. 183. 275 Ibidem, p. 183. 276 Ibidem, p. 18. 277 La rândul său, Popescu-Gogan îl socotește pe Luchian un alter-ego eminescian în pictură: "Luchian este însă eminescian în spirit, eul liric
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și dragostea. Nu lipsește din lirica poetului o faună romantică: calul, cerbul, vulturul, corbul, rândunica, lebăda, codobatura, pitpalacul, fluturii, albina, greierul, păianjenul, cariul etc. E prezent de asemenea cosmicul: miezul nopții, ornicul, ceasornicul, orologiul alături de astrele cerești: luna, soarele, luceafărul, stelele, nourii etc. Nu reprezintă o noutate afirmația că oricare creator, indiferent de domeniul creației, are un univers al său propriu. Se știe că În literatura română mulți scriitori s-au impus printr-o direcție tematică raportată la locurile de proveniență
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
murind În sânge, ei pot să fie mari.” „Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri.”(Eminescu) - brahilogie: scurtarea cuvântului prin subînțelegere sau elipsă:„C-au avut nuntași / Brazi și păltinași. Preoți, munții mari / Păsări, lăutari, Păsărele mii / Și stele făclii...”(Miorița) - calambur - compunere care exprimă echivocul având la bază similitudinea sunetelor: „Nu contest că femeile au rostul lor pe lume, dar odată ajunse neveste Îți strică toate rosturile.” „Asemine nu voi pomeni despre nedelicatețea unui cârd de boi care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În același text poetic, ci În combinație cu treoheul și iambul, ca În „Plumb” de G. Bacovia. O poezie scrisă În ritm amfibrahic este „Sara pe deal” de Milai Eminescu. „Sara pe deal buciumul suna cu jale, Turmele-l urc, stele le scapara-n cale, Apele plâng, clar izvorând În fântâne; Sub un salcâm, draga, m-astepti tu pe mine.” Mihai Eminescu CURENTE ȘI MIȘCĂRI LITERARE RENAȘTEREA Cultura antichității a fost redescoperită de Europa după o mie de ani de războaie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nimic eminescian În toate acestea, dar Heliade vede turmele „Încărcate cu materie telurică”. Curând Însă toată mișcarea și toate ,,zgomotele” s-alină, lumea terestră intră sub stăpânirea universală: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmântul ei cel negru, de stele semănat, Destins coprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează câte-aievea deșteaptă n-a visat.” Motivele poetice evocate În tabloul Înserării sunt În mare parte inedite. Planul terestru stă sub semnul pulsației vieții, imaginile vizuale se Îngemănează cu cele auditive și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Încep a luci stele rând una câte una Și focuri În tot satul Încep a se vedea; Târzie astă-seară răsare-acum și luna, Și, cobe, câteodată tot cade câte-o stea...” Vasile Alecsandri - Iarna la Mircești - „O reverie pietrifiantă ”) Vasile Alecsandri (1818-1891) este cunoscut În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și răsunetul „clinchete(lor) de zurgălăi“ dă speranță În vremuri luminoase. „Mezul iernei” este o poezie Închinată exclusiv naturii. De altfel această particularitate a liricii lui Alecsandri este relevantă. Tabloul hibernal se raportează la un spațiu vast care cuprinde „păduri”, „stele”, „cerul”, „câmpii”, „văzduh”, „bolta cerului”, „luna”, „munții”, În concluzie cum spune poetul, „tablou măreț, fantastic”. E un tablou nocturn În care elementele componente se așază pe două planuri de referință, terestru și cosmic. Imaginile vizuale sunt statice, sugerate de poet
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bolta cerului”, „luna”, „munții”, În concluzie cum spune poetul, „tablou măreț, fantastic”. E un tablou nocturn În care elementele componente se așază pe două planuri de referință, terestru și cosmic. Imaginile vizuale sunt statice, sugerate de poet prin epitete ornante: „Stelele Înghețate ..., cerul ... oțelit”. Între elementele aparținând planului terestru și planului cosmic există punți de legătură: „Fumuri albe se ridică În văzduhul scânteios”. La rândul lor imaginile vizuale, sunt dublate, amplificate, supradimensionate de imaginile sonore: „În păduri trăsnesc stejarii”, „diamanturi ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cadrul abstract este umanizat. Portretul fetei de Împărat, se realizează prin superlativul absolut de esență populară. „O prea frumoasă fată” pune În lumină unicitatea ei terestră. Ea reprezintă spațiul terestru, dar comparațiile: „Cum e Fecioara Între sfinți/ Și luna Între stele" o pun Într-o stare duală, de puritate dar și de predispoziție spre lumea astrelor. Primele șapte strofe ale primei părți se constituie, după afirmația lui Dimitrie Caracostea, Într-o uvertura a poemului, urmând apoi o splendidă poveste de iubire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bazează numai pe noroc, sunt supuși voinței oarbe de a trăi (influența filozofiei lui Schopenhauer). Omul de geniu este capabil de a Împlini idealuri Înalte, se află dincolo de timp și de spațiu, de ordinea firescă a lumii: „Ei doar au stele cu noroc / Și prigoniri de soarte, / Noi nu avem nici timp, nici loc, / Și nu cunoaștem moarte". Omul se află sub puterea destinului implacabil, nu i se poate sustrage, nu-i dă posibilitatea de a trece din lumea materială În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]