46,761 matches
-
de l’Or et des Métaux Précieux de Metz", "UEM Usine d’électricite de Metz", "la Compagnie des armatures", "Compagnie Générale Travaux Hydrauliques". Metz este un important producător agricol, furnizând 4 milioane de tone de cereale anual, cantități importante de vin și brânzeturi ("Compagnie des Fromages et Riches Monts"). Istoric oraș de frontieră, Metz a dezvoltat un sector comercial major, aici activând peste 2000 de retaileri. În egală măsură, logistica este dezvoltată și există un număr însemnat de birouri comerciale, avocațiale
Metz () [Corola-website/Science/297312_a_298641]
-
de lait de Metz"), "potée lorraine" (un fel cu legume și carne), "quiche lorraine" (o tartă sărată cu șuncă grasă de porc), o tartă cu brânză de origine germană - "Käaskuuche", "macarons" (prăjituri). Sunt găsite frecvent feluri germane și alsaciene, precum și vinuri alsaciene. Vinurile de Moselle sunt produse încă din secolul III. La Metz se fabrică berea Amos, denumită după vechea braserie mesină Amos. Orașul are un stadion cu o capacitate de 26.700 de locuri, "Stade Municipal Saint-Symphorien". Clubul de fotbal
Metz () [Corola-website/Science/297312_a_298641]
-
de Metz"), "potée lorraine" (un fel cu legume și carne), "quiche lorraine" (o tartă sărată cu șuncă grasă de porc), o tartă cu brânză de origine germană - "Käaskuuche", "macarons" (prăjituri). Sunt găsite frecvent feluri germane și alsaciene, precum și vinuri alsaciene. Vinurile de Moselle sunt produse încă din secolul III. La Metz se fabrică berea Amos, denumită după vechea braserie mesină Amos. Orașul are un stadion cu o capacitate de 26.700 de locuri, "Stade Municipal Saint-Symphorien". Clubul de fotbal local, FC
Metz () [Corola-website/Science/297312_a_298641]
-
susținând cultura prin numeroase instituții publice și prin investiții corporatiste în mass-media și edituri. Croația este o țară cu importante contribuții culturale, artistice, științifice și în domeniul sportului, la nivel mondial. Ea este totodată renumită pentru gastronomia tradițională și calitatea vinurilor locale. Originea termenului de „croat” „Croația” este incertă, fiind vehiculate mai multe teorii, cele mai cunoscute afirmând că el reprezintă fie o denumire gotică fie una indo-ariană dată unui trib slav. Prima atestare certă a unui termen amintind de Croația
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
usturoiul. Bucătăria continentală este influențată de stilurile culinare maghiar, austriac și turcesc. În acea zonă, predomină carnea, peștele de apă dulce și legumele. În Croația există două regiuni viticole distincte. Zona continentală din nord-estul țării, în special Slavonia, poate produce vinuri premium, îndeosebi albe. Pe coasta nordică, vinurile de Istria și Krk se aseamănă cu cele produse în Italia vecină, deși mai la sud în Dalmația, norma este dată de vinurile roșii în stil mediteranean. Producția anuală de vin depășește 140
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
culinare maghiar, austriac și turcesc. În acea zonă, predomină carnea, peștele de apă dulce și legumele. În Croația există două regiuni viticole distincte. Zona continentală din nord-estul țării, în special Slavonia, poate produce vinuri premium, îndeosebi albe. Pe coasta nordică, vinurile de Istria și Krk se aseamănă cu cele produse în Italia vecină, deși mai la sud în Dalmația, norma este dată de vinurile roșii în stil mediteranean. Producția anuală de vin depășește 140 milioane de litri. Deși berea a fost
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
Zona continentală din nord-estul țării, în special Slavonia, poate produce vinuri premium, îndeosebi albe. Pe coasta nordică, vinurile de Istria și Krk se aseamănă cu cele produse în Italia vecină, deși mai la sud în Dalmația, norma este dată de vinurile roșii în stil mediteranean. Producția anuală de vin depășește 140 milioane de litri. Deși berea a fost introdusă în țară relativ târziu în secolul al XVIII-lea, consumul anual pe cap de locuitor a fost de 83,3 litri în
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
poate produce vinuri premium, îndeosebi albe. Pe coasta nordică, vinurile de Istria și Krk se aseamănă cu cele produse în Italia vecină, deși mai la sud în Dalmația, norma este dată de vinurile roșii în stil mediteranean. Producția anuală de vin depășește 140 milioane de litri. Deși berea a fost introdusă în țară relativ târziu în secolul al XVIII-lea, consumul anual pe cap de locuitor a fost de 83,3 litri în 2008, plasând Croația pe locul 15 în lume
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
de către străini și negustori. În țară, tranzacțiile se făceau însă preponderent în natură. Spre exemplu în 1440, deci la peste douăzeci de ani de epoca voievodului muntean, ieromonahul Dorotei cumpără șase vii, plătind în schimb cu 3100 de vedre de vin. Se cunosc cazuri în care pentru cumpărarea moșiilor au fost dați cai, boi și chiar „un caftan de îmbrăcăminte”. Moneda Țării Românești era "ducatul" de argint. În vremea lui Mircea cel Bătrân s-au emis mari cantități de monedă având
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
toată țara și reprezentau un privilegiu care aparținea mănăstirilor, boierilor sau domnului. Acesta din urmă trebuia să acorde permisiunea sa pentru a putea fi înființată o nouă moară. Alături de aceste produse, în Țara Românească se mai produceau cantități însemnate de vin și fructe, livezile de nuci și alți pomi fiind des pomenit în actele de proprietate. Cea mai mare bogăție agricolă o reprezentau însă turmele de animale și produsele rezultate din exploatarea lor. Se creșteau boi, vaci, cai, oi, porci precum și
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Birul" era principalul impozit perceput de domnie, chiar și în satele cu ohabă. Acesta era aplicat asupra satului, iar fruntașii repartizau sarcinile pe gospodării. Alte taxe mai erau "dijma de produse" (a oilor, a porcilor, a găleților de grâne, a vinului, din ceară și miere, a coșurilor de fructe, a laptelui și a peștelui, a fânului etc.). Tot în categoria dijmei se mai înscriu veniturile de la ocnele de sare și din minele de aramă. Toate acestea erau adunate de către funcționari specializați
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
2033 m) cu masivul de marmură la extremitatea lui sudică, scăldată de apele Mării Egee. Relieful colinar al promontoriului Actium favorizează viticultura, ocupație îmbrățișată din cele mai vechi timpuri de către călugării atoniți (în 1916, numai la mânăstirea Vatopedu erau transformați în vin mai mult de 250 de tone de struguri). Accesul pe cale terestră pe teritoriul "Republicii Autonome a Sfântului Munte" nu este permis. Pe Muntele Athos, nu este permis accesul femeilor. Intrarea pe Sfântul Munte se face, de regulă, cu feribotul, fie
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
la 619.360 de lei la o cifră de afaceri de 1,16 milioane de lei. Mugur Isărescu deține pachetul majoritar în cadrul afacerii. Firma a crescut de la 3 salariați în 2008 la 14 salariați în 2012. Măr SRL, firma de vinuri a guvernatorului, a avut un profit de 470 000 lei la o cifră de afaceri de 2.686.507 de lei în 2012. Firma deținea 20 de hectare de viță-de-vie în 2012.Vinul cu eticheta "Casa Isărescu" poate fi cumpărat
Mugur Isărescu () [Corola-website/Science/297337_a_298666]
-
salariați în 2012. Măr SRL, firma de vinuri a guvernatorului, a avut un profit de 470 000 lei la o cifră de afaceri de 2.686.507 de lei în 2012. Firma deținea 20 de hectare de viță-de-vie în 2012.Vinul cu eticheta "Casa Isărescu" poate fi cumpărat la prețuri între 30 și 85 de lei sticla. Crâmpoșie, Negru de Drăgășani, Tămâioasă Românească, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon sunt câteva din soiurile produse în 2012. " Articole biografice "
Mugur Isărescu () [Corola-website/Science/297337_a_298666]
-
recensământ. Autonomia Găgăuziei este garantată de Constituția Republicii Moldova și reglementată de către Actul găgăuzilor de autonomie din 1994. Economia Găgăuziei se bazează pe agricultură, viticultură și creșterea vitelor. Principala ramură economică este agricultura, în special viticultura. Produsele principale de export sunt vinul, uleiul de floarea-soarelui, băuturile nealcoolice, lâna, pielea și textilele. Există douăsprezece întreprinderi vinicole care prelucrareză peste 400.000 de tone anual. Există și două fabrici de ulei, două fabrici de covoare, o fabrica de carne, precum și o fabrică de băuturi
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
economiei locale activează: industrie - 43, construcție - 37, transport - 67, gospodării țărănești - 684. Orașul are o economie diversificată, sectorul industrial fiind prezentat de întreprinderi din industria alimentară, ușoară și a materialelor de construcție. În industria alimentară, principalele întreprinderi sunt: Fabrica de vinuri din Cahul, care prelucrează anual 12-14 mii tone de struguri, producând peste un milion decalitri de material vinicol; Fabrica de brânzeturi, cu o capacitate de circa 70 tone de produse lactate, 2,3 tone unt și 0,6 tone cașcaval
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
și de porc. „ComratVin” S.A. are o capacitate de producție de 17,6 mii tone de struguri. În întreprindere sunt instalate 8 linii de prelucrare a strugurilor cu o capacitate de 20 tone pe oră. Întreprinderea produce 18 mărci de vinuri de calitate superioară care corespund standardelor internaționale: „Caberne-Savinion”, „Roșu de Comrat”,„Comratscoe”, vin de desert ordinar roșu „Cagor” etc. Producția întreprinderii este exportată în Rusia, Ucraina, Lituania, Germania, Polonia, etc. Întreprinderea individuală „Novac” a fost înființată în anul 1999. Cifra
Comrat () [Corola-website/Science/297396_a_298725]
-
și a materialelor de construcție. Resursele de muncă în industrie, estimate la 1 ianuarie 2003, constituie 2.167 persoane. În sectorul industrial activează peste 38 de întreprinderi. În industria alimentară principalele întreprinderi sunt: „Ungheni Vin” care se ocupă cu producerea vinului, S.A. „Ecovit” - producător al conservelor și sucurilor, Fabrica de conserve, S.A. „Cereale-Prut”, S.R.L. "Danova-Prim". În industria ușoară și de confecție activează: S.R.L. „Moldabela”, producător de covoare, ÎCS "Lear Corpration" S.R.L. care se ocupă cu confecționarea huselor având circa 700 de
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
cu inventarea tehnicilor de conșaj și cristalizare care au permis producerea ei la o calitate superioară. O altă descoperire a fost inventarea ciocolatei cu lapte în 1875 de către Daniel Peter. Elvețienii sunt cei mai mari consumatori de ciocolată din lume. Vinul este cea mai populară băutură alcoolică în Elveția, țară cunoscută pentru varietatea de soiuri de struguri, dată de marea varietate de tipuri de areale viticole, cu combinații specifice de tipuri de sol, aer, altitudine și lumină. Vinurile elvețiene se produc
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
ciocolată din lume. Vinul este cea mai populară băutură alcoolică în Elveția, țară cunoscută pentru varietatea de soiuri de struguri, dată de marea varietate de tipuri de areale viticole, cu combinații specifice de tipuri de sol, aer, altitudine și lumină. Vinurile elvețiene se produc în principal în Valais, Vaud (Lavaux), Geneva și Ticino, majoritare (cu puțin) fiind vinurile albe. Au existat podgorii în Elveția de astăzi încă din epoca romană, deși se pot găsi unele urme de origine și mai veche
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
soiuri de struguri, dată de marea varietate de tipuri de areale viticole, cu combinații specifice de tipuri de sol, aer, altitudine și lumină. Vinurile elvețiene se produc în principal în Valais, Vaud (Lavaux), Geneva și Ticino, majoritare (cu puțin) fiind vinurile albe. Au existat podgorii în Elveția de astăzi încă din epoca romană, deși se pot găsi unele urme de origine și mai veche. Cele mai răspândite soiuri cultivate sunt Chasselas (denumit Fendant în Valais) și Pinot Noir. Merlot este principalul
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
(pseudonimul lui Alexandru Osvald Teodoreanu, n. 30 iulie 1894, Dorohoi - d. 17 martie 1964) a fost un avocat și scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este "Hronicul măscăriciului Vălătuc", pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu "Gargantua și Pantagruel". Este fratele romancierului
Păstorel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297591_a_298920]
-
măscăriciului Vălătuc", aducându-i scriitorului prețuirea unor critici prestigioși, precum Paul Zarifopol. Activitatea literară a continuat însă mai mult intermitent. În anii '30 i-au apărut două volume de epigrame: "Strofe cu pelin de mai pentru/contra Iorga Neculai" și "Vin și apă", trei cărți de proză: "Mici satisfacții", "Un porc de câne" și "Bercu Leibovici" și două volume de publicistică diversă, sub genericul "Tămâie și otravă". Poeziile apar în volumul "Caiet" din 1938. A scris în colaborare cu Adrian Maniu
Păstorel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297591_a_298920]
-
Hašek, publicată in 1956. Textul acestei traduceri a fost republicat de mai multe ori, bucurându-se de un deosebit succes. Neîndoielnic, savoarea acestei traduceri se datorează geniului satiric al lui Al. O. Teodoreanu. Pasiunea sa de gurmand și iubitor de vinuri se baza pe calitățile sale gustative remarcabile. Este îndeobște cunoscut faptul că era chemat întotdeauna să arbitreze orice dispută în domeniul identificării și categorisirii degustării produselor obținute din struguri, adică vinuri și coniacuri. Calitățile sale gustative și experiența deosebit de variată
Păstorel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297591_a_298920]
-
O. Teodoreanu. Pasiunea sa de gurmand și iubitor de vinuri se baza pe calitățile sale gustative remarcabile. Este îndeobște cunoscut faptul că era chemat întotdeauna să arbitreze orice dispută în domeniul identificării și categorisirii degustării produselor obținute din struguri, adică vinuri și coniacuri. Calitățile sale gustative și experiența deosebit de variată și complexă pe care o avea în degustarea vinurilor românești, în special, îl făcea capabil să identifice cu o "precizie uluitoare" nu numai soiul de vin, podgoria și anul fabricației, dar
Păstorel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297591_a_298920]