45,986 matches
-
nesocotiseră prevederile acordurilor de la Moscova 335. Noua Adunare a Deputaților s-a întrunit pe 1 decembrie 1946. Un tratat de pace Ultima sarcină pe care o aveau de îndeplinit Aliații la Potsdam era aceea de a realiza un tratat de pace pentru România. Tratatul era la fel de important și pentru Statele Unite, pentru că punea capăt Armistițiului, permitea desființarea Comisiei Aliate de Control și putea deschide România către comerțul american. La Conferința de la Moscova, din decembrie 1945, se stabilise o procedură de întocmire a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-o în Articolul 3 al tratatului 343. Problema retragerii trupelor sovietice a fost imediat rezolvată, fără a necesita dezbateri. CME a acceptat să retragă toate trupele aliate din România, la 90 de zile după intrarea în vigoare a tratatului de pace, Uniunea Sovietică rezervîndu-și dreptul de a-și păstra "astfel de forțe înarmate", necesare pentru a întreține niște "linii de comunicație" cu Armata Sovietică din zona de ocupație rusă de pe teritoriul Austriei 344. Conform previziunilor delegaților anglo-americani, ocupația românească avea să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
astfel de forțe înarmate", necesare pentru a întreține niște "linii de comunicație" cu Armata Sovietică din zona de ocupație rusă de pe teritoriul Austriei 344. Conform previziunilor delegaților anglo-americani, ocupația românească avea să fie de scurtă durată. O dată încheiat tratatul de pace cu Austria, nu mai era nevoie de zone de ocupație și sovieticii aveau să-și retragă forțele din Austria și, implicit, din România. Însă, după cum avea s-o dovedească istoria, Aliații au făcut pace cu Austria abia în 1955, iar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scurtă durată. O dată încheiat tratatul de pace cu Austria, nu mai era nevoie de zone de ocupație și sovieticii aveau să-și retragă forțele din Austria și, implicit, din România. Însă, după cum avea s-o dovedească istoria, Aliații au făcut pace cu Austria abia în 1955, iar sovieticii și-au retras trupele din România abia în 1958. În articolele din capitolul privind aviația civilă, Statele Unite au insistat ca România să "nu acorde drepturi exclusive sau discriminatorii nici unei țări" privind manevrarea aparatelor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și/sau a sovieticilor se simțeau în largul lor. Se preciza, totuși, că pînă în toamna anului 1946 se simțea un "optimism mai curînd de suprafață" printre afaceriștii și industriașii români, ce venea din credința că, după încheierea tratatului de pace, dificultățile economice ale României aveau să dispară. Către sfîrșitul toamnei, această stare de spirit s-a transformat într-un "cinism vecin cu disperarea", oamenii dîndu-și seama că tratatul de pace nu avea să schimbe economia "nici un pic". De aceea, mulți
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
români, ce venea din credința că, după încheierea tratatului de pace, dificultățile economice ale României aveau să dispară. Către sfîrșitul toamnei, această stare de spirit s-a transformat într-un "cinism vecin cu disperarea", oamenii dîndu-și seama că tratatul de pace nu avea să schimbe economia "nici un pic". De aceea, mulți români voiau să "iasă" din afacerea aceasta cu cît mai puține pierderi financiare. La Misiune, lumea se interesa dacă investitorii americani nu doresc să achiziționeze vreo instituție. Aceste oferte variau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
provizii"358. Raportul concluziona că erau puține șanse de îmbunătățire a situației cel puțin pînă în 1948 și acestea țineau de succesul recoltei. Pesimismul acestor rapoarte nu i-a împiedicat pe americani să încerce să includă în toate tratatele de pace un articol care să asigure "Clauza națiunii celei mai favorizate". Economia americană tindea către un comerț internațional liber și neîngrădit. În aprilie 1946, Byrnes a informat Consiliul Miniștrilor de Externe că America își dorește "acces egal" la comerț, materii prime
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe 10 februarie 1947, reprezentanții Aliaților s-au întîlnit cu cei români la Quai d'Orsay, în Paris, pentru a încheia un tratat de pace366. În cele 29 de luni care au trecut de la capitularea României până la semnarea Tratatului de Pace, Statele Unite modificaseră puțin condițiile Armistițiului. Comparînd cele două documente se poate observa că nu s-au făcut decît două adăugiri importante la acest tratat: o garantare a drepturilor omului și "Clauza națiunii celei mai favorizate". Implementarea acestor articole avea să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omului și "Clauza națiunii celei mai favorizate". Implementarea acestor articole avea să se dovedească a fi însă suficient de vagă pentru ca România să le poată eluda. CAPITOLUL II America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 Primele reacții la Tratatul de Pace Guvernul român a întîmpinat cu entuziasm publicarea Tratatului de Pace. Bucureștiul anunța că tratatul "a șters trecutul rușinos", permițînd "forțelor democratice" să conducă o Românie nouă. Regimul comunist scotea în evidență eforturile pe care le făcuseră sovieticii pentru a limita
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să se dovedească a fi însă suficient de vagă pentru ca România să le poată eluda. CAPITOLUL II America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 Primele reacții la Tratatul de Pace Guvernul român a întîmpinat cu entuziasm publicarea Tratatului de Pace. Bucureștiul anunța că tratatul "a șters trecutul rușinos", permițînd "forțelor democratice" să conducă o Românie nouă. Regimul comunist scotea în evidență eforturile pe care le făcuseră sovieticii pentru a limita, pe cît posibil, măsurile represive, cu observația că singurul domeniu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
doi ani. Pînă atunci, America avea să protesteze împotriva încălcărilor tratatului, mai ales în ceea ce privește drepturile omului și anumite probleme economice, precum compensațiile pentru pierderea unor proprietăți, șanse egale în aviația civilă și un acces echitabil la fluviul Dunărea. Tratatul de Pace și Legația Americană din București Legația Americană de la București era preocupată în special de implementarea de către autoritățile române a Articolului 3 din tratat, cel referitor la drepturile omului. Berry era cumplit de dezamăgit de hotărîrea Washingtonului de a încheia Tratatul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legația Americană din București Legația Americană de la București era preocupată în special de implementarea de către autoritățile române a Articolului 3 din tratat, cel referitor la drepturile omului. Berry era cumplit de dezamăgit de hotărîrea Washingtonului de a încheia Tratatul de Pace. Era convins că guvernul Groza nu împărtășește punctul de vedere al Departamentului de Stat, conform căruia acest tratat nu anulează declarațiile Aliaților de la Yalta, Potsdam și Moscova. El a îndemnat guvernul de la Washington să acționeze în vederea asigurării respectării prevederilor Articolului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
temea că o inactivitate prelungită s-ar putea solda cu înlăturarea tuturor forțelor de opoziție din România 377, fapt pentru care a acceptat să încerce, alături de Statele Unite, să stopeze aceste arestări arbitrare. Între timp, Senatul SUA a ratificat Tratatul de Pace cu România, fără dezbateri prea aprinse. În ziua ratificării, pe 14 iunie, președintele a atras atenția că dacă americanii au adoptat Tratatul, aceasta nu înseamnă că aprobă și practicile guvernului Groza. Prin ratificare, Senatul pusese, pur și simplu, capăt stării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Italiei, respingînd-o pe a României 385. Prin urmare, SUA au votat împotriva primirii României în Națiunile Unite de cinci ori în 1947, la toate cererile de aderare ale Bucureștiului 386. Între timp, pe 23 august, România a ratificat Tratatul de Pace și, după două săptămîni, sovieticii au făcut și ei același lucru. Pe 15 septembrie, cele trei puteri au depus simultan, la Moscova, tratatele ratificate 387. Articolele Tratatului de Pace înlocuiau acum directivele Comisiei Aliate de Control, principalul instrument prin care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
386. Între timp, pe 23 august, România a ratificat Tratatul de Pace și, după două săptămîni, sovieticii au făcut și ei același lucru. Pe 15 septembrie, cele trei puteri au depus simultan, la Moscova, tratatele ratificate 387. Articolele Tratatului de Pace înlocuiau acum directivele Comisiei Aliate de Control, principalul instrument prin care Aliații controlaseră politica internă a României. Reprezentanții americani din Comisia Aliată de Control au plecat din București, astfel încît, pe 15 decembrie, singurele autorități americane care mai rămăseseră în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
primit pedepse variind între un an de detenție și închisoare pe viață. Reacțiile au fost diverse. Moscova și presa bucureșteană proguvernamentală au calificat sentințele tribunalului ca fiind "aspre, dar juste". Condamnarea lui Maniu întărea convingerea guvernului britanic că Tratatul de Pace nu avea să fie respectat, probabil, de către România. Cît despre SUA, deși presa a criticat sentința, mesajul oficial al Departamentului de Stat era mult mai reținut, mai ales din cauza problemei Hall-Hamilton. Departamentul a trimis Ministerului de Externe din România o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de asociere, libertatea procesiunilor și a demonstrațiilor. Organizațiile care se opuneau guvernului nu aveau dreptul la asociere și organizare. Noua Constituție arăta că România era într-un proces de tranziție de la capitalism la socialism 405. Mecanismul aplicării articolelor Tratatului de Pace Între timp, în octombrie 1947, guvernul Groza înființase o Comisie interdepartamentală pentru aplicarea Tratatului de Pace. Ministrul de Externe, Ana Pauker, prezida comisia, dar operațiile de rutină erau lăsate în grija doctorului Simion Oeriu. Comisia era un organism menit să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
asociere și organizare. Noua Constituție arăta că România era într-un proces de tranziție de la capitalism la socialism 405. Mecanismul aplicării articolelor Tratatului de Pace Între timp, în octombrie 1947, guvernul Groza înființase o Comisie interdepartamentală pentru aplicarea Tratatului de Pace. Ministrul de Externe, Ana Pauker, prezida comisia, dar operațiile de rutină erau lăsate în grija doctorului Simion Oeriu. Comisia era un organism menit să rezolve orice reclamație de încălcare a Tratatului. Schoenfeld o considera doar o "fațadă de corectitudine"406
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
martorii și, la o ultimă analiză, nu reușise să justifice acuzațiile de trădare pentru care fuseseră condamnați inculpații. Schoenfeld a ajuns la concluzia că "drepturile omului și libertățile fundamentale" pe care acceptase Bucureștiul să le asigure la semnarea Tratatului de Pace nu există în România 408. În aceeași zi, britanicii au trimis o notă identică. Pe 6 februarie, Ambasada Sovietică din București s-a declarat a nu fi de acord cu aceste note, întrucît acuzațiile nu aveau nici o legătură cu Tratatul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
înceta să mai cerceteze încălcările clauzelor militare ale Tratatului a avut ca efect general scăderea entuziasmului chiar în cazul celor mai inveterați protestatari. În luna septembrie a anului 1948, guvernul român a dizolvat Comisia interdepartamentală de implementare a Tratatului de Pace, transferînd funcțiile acesteia Ministerului de Externe. Dizolvarea "n-a făcut decît să recunoască în mod legal o situație deja existentă", de vreme ce comisia se aflase întotdeauna sub controlul Ministerului de Externe. Acum, Schoenfeld trebuia să trimită reclamațiile legate de violările Tratatului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și ministru de Externe al URSS, Adunarea Generală a hotărît să ceară părerea Curții Internaționale de Justiție asupra următoarelor chestiuni: (1) Schimbul diplomatic între SUA și România releva un litigiu, așa cum era el definit în Articolul 38 al Tratatului de Pace? (2) În cazul unui răspuns afirmativ, România era obligată să-și desemneze un reprezentant în comisie? (3) În cazul unui răspuns afirmativ și în cazul în care România nu-și desemna un reprezentant nici într-un interval de 30 de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentul de Stat a hotărît, totuși, că o compensație este preferabilă restituirii pămînturilor, de vreme ce această ultimă alternativă este practic imposibilă 446. Însă Washingtonul dorea ca această compensație să fie în conformitate cu legislația internațională, nu cu Articolul 24 din Tratatul român de Pace, căci în tratat se stipula clar că această compensație se poate achita în moneda de schimb locală. Practic, reclamantul trebuia să cheltuie toată compensația în România. În schimb, legislația internațională prevedea achitarea compensației în valută convertibilă în afara României. Întrucît majoritatea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Apropiat 455. Românii păreau interesați mai cu seamă de înființarea unei linii București-Paris456. Dar sovieticii nu aveau nimic de cîștigat prin deschiderea României către Occident și, ca urmare, tratativele au fost abandonate încă înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de Pace. Aceeași soartă au avut-o și alte încercări similare ale americanilor de a încheia acorduri bilaterale privind aviația comercială cu Uniunea Sovietică și alte țări din estul Europei. Incapacitatea Washingtonului de a încheia acorduri bilaterale cu țările din estul Europei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovieticii controlau Dunărea de la Linz, din Austria, pînă la Marea Neagră. Statele Unite voiau să încheie o convenție prin care să asigure un comerț liber pe Dunăre, reducînd astfel "dominația politico- economică sovietică asupra regiunii Dunării". În urma insistențelor SUA, în Tratatele de Pace cu Ungaria, România și Bulgaria fuseseră incluse articole ce prevedeau navigația liberă și echitabilă pe acest fluviu. La aceste acorduri se adăuga hotărîrea luată de CME la Moscova, pe 6 decembrie 1946, privind necesitatea organizării unei conferințe pe teme danubiene
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
intenționau să blocheze contactele firești cu restul lumii pe Dunăre 471. Observația era veridică și sovieticii n-au luat nici o măsură pentru a schimba această impresie. America adoptă o politică pentru estul Europei, CSN 58/2 De la încheierea Tratatului de Pace cu Bucureștiul, Washingtonul adoptase față de România și Europa de Est o politică de tip "dinte pentru dinte". America riposta la tot ceea ce făcea sau nu făcea România. Protesta împotriva violărilor Tratatului din motive ideologice, nu pentru că ar fi putut induce vreo schimbare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]