47,342 matches
-
era din beton, ușor înclinată, prevăzută cu un șanț pentru evacuarea sângelui, a cărui spălare se făcea cu furtunul cu apă. Blohin, care purta peste uniformă un sorț de măcelar și mănuși de cauciuc lungi până la umăr, împingea prizonierul cu fața la peretele căptușit cu lemn și îl împușca în ceafă cu un pistol german Walther, model 2 .25 ACP.. Pentru această execuții, Blohin și-a adus propriul set de pistoale Walther, pe care le-a preferat pistolului standard sovietic TT-30. Folosirea acestui
Vasili Blohin () [Corola-website/Science/320723_a_322052]
-
comunitatea catolică din Pleșa (1836-1921) - unde a fost construită o biserică în 1904. Clădirea bisericii a fost reparată și mărită în anul 1895, în timpul păstoririi parohului Clemens Swoboda. Cu acest prilej, au fost amplasate două plăci de marmură neagră pe pereții laterali ai navei. Plăcile conțin inscripții în limba latină, după cum urmează: La 11 mai 1899, de Rusalii, a avut loc un incendiu devastator în Gura Humorului, arzând o mare parte din casele din localitate, biserica și casa parohială. Incendiul a
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
acest eveniment participând episcopul de Iași, Petru Gherghel, pr. Iosif Păuleț, decan de Bucovina, precum și mai mulți alți preoți. Înainte de a oficia Sfânta Liturghie, episcopul Petru Gherghel a dezvelit și a sfințit o placă comemorativă de marmură neagră plasată pe peretele din partea dreaptă a intrării în biserică. Pe această placă se află următoarele inscripții trilingve (română, poloneză și germană): După liturghie, la sediul Forumului German din Gura Humorului a fost organizată o expoziție de fotografii ilustrând istoria bisericii și a comunității
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
timpul celui de-al II-lea Război Mondial. În partea stângă a intrării se află o statuetă din ghips reprezentând-o pe Sfânta Fecioară Maria așa cum a apărut de 18 ori Sfintei Bernadeta Soubirous la Lourdes (Franța) în anul 1858. Pereții și plafoanele sunt pictate în culori de apă din gama cromatică: orange - ocru - siena naturală - siena arsă. Stâlpii și lambriurile sunt executate în culori pe bază de ulei (imitații de marmură) din aceași gama ca și pereții și plafoanele, iar
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
în anul 1858. Pereții și plafoanele sunt pictate în culori de apă din gama cromatică: orange - ocru - siena naturală - siena arsă. Stâlpii și lambriurile sunt executate în culori pe bază de ulei (imitații de marmură) din aceași gama ca și pereții și plafoanele, iar stațiunile Căii Sfintei Cruci sunt pictate la dimensiunile ≈ 70 X 120 cm, având rame din profile și ornamente din ipsos. Altarul principal dedicat Sfintei Treimi (sub patronajul căreia este plasată biserica) este sculptat în lemn de brad
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
altare sunt vopsite în culori pe bază de ulei alb și ornamentate cu foițe de aur. În total sunt amplasate 12 statuete. Picturile din prezbiteriu îi reprezintă pe cei patru evangheliști, minunea înmulțirii pâinilor și predica fericilor de pe munte. Pe peretele din partea stângă a altarului se află pictați următorii sfinți: Sfânta Maria Goretti, Sfânta Elisabeta și Sfânta Barbara, iar pe plafonul navei este pictat Isus ajutându-l pe Sfântul Iosif, purtătorul său de grijă. Pe plafonul navei din dreapta se află imaginea
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Sfânta Maria Goretti, Sfânta Elisabeta și Sfânta Barbara, iar pe plafonul navei este pictat Isus ajutându-l pe Sfântul Iosif, purtătorul său de grijă. Pe plafonul navei din dreapta se află imaginea lui Isus în agonie în Grădina Ghetsemani, iar pe pereți se afla pictați Sfântul Dominic Savio, Sfântul Cazimir și Sfântul Ioan-Maria Vianney. Pe peretele din stânga al bisericii se află o placă de marmură neagră având următoarea inscripție în limba latină: "„Gloriosissime regnante PAPA LEONE XIII. Archiepiscopo Leopoliensi SEVERINO Équite de
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Isus ajutându-l pe Sfântul Iosif, purtătorul său de grijă. Pe plafonul navei din dreapta se află imaginea lui Isus în agonie în Grădina Ghetsemani, iar pe pereți se afla pictați Sfântul Dominic Savio, Sfântul Cazimir și Sfântul Ioan-Maria Vianney. Pe peretele din stânga al bisericii se află o placă de marmură neagră având următoarea inscripție în limba latină: "„Gloriosissime regnante PAPA LEONE XIII. Archiepiscopo Leopoliensi SEVERINO Équite de Dąbrowa MORAWSKI Decano Suczawiensi EDUARDO NISTENBERGER Aedes haec opera CLEMENTIS SWOBODA Parochi loci adjuvantibus
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
latină: "„Gloriosissime regnante PAPA LEONE XIII. Archiepiscopo Leopoliensi SEVERINO Équite de Dąbrowa MORAWSKI Decano Suczawiensi EDUARDO NISTENBERGER Aedes haec opera CLEMENTIS SWOBODA Parochi loci adjuvantibus procuratoribus Ecclesiae CAROLO KLOSTERMANN PETRO HAASEL JOANNE BRANDL Anno Domini MDCCCXCV amplificata atque restaurata.”" Pe peretele din dreapta se află o altă placă de marmură neagră cu următoarea inscripție în limba latină: - "„Augustissimo Jmperatore FRANCISCO JOSEPHO I Praefecto Provinciae LEOPOLDO COMITE GOËS fortiter adjuvantibus c:r: Consiliario a regimine GUILELMO POMPE aeque ac c:r: Praefecto districtus
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
tencuite și zugrăvite, dar lipsite de volumetrie. În aceeași clădire se află și Sinagoga "Terkis", care era folosită în trecut de credincioșii hasidimi. Interiorul clădirii este decorat cu pricepere și sensibilitate artistică, într-un stil eclectic, predominant baroc, aproape monumental. Pereții interiori sunt zugrăviți cu imagini din Eretz-Israel de către pictori care nu fuseseră niciodată acolo. La 18 mai 2002 Comunitatea Evreilor din Fălticeni a reclamat la poliție că persoane necunoscute au pătruns în incinta sinagogii, în perioada 27 aprilie - 18 mai
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
diferite inscripții antisemite și cu aceeași ocazie au furat un sul sfânt. În urma cercetărilor poliției s-a constatat că sulul sfânt nu a furat, acesta fiind predat anterior cu documente legale Federației Comunității Evreiești din București, iar înscrisurile efectuate pe pereții interiori din sinagogă nu au fost considerate antisemite ca urmare a faptului că nu au fost înscrise în locuri publice sau în care să fi avut acces mai multe persoane. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
din Oradea au forțat înaintarea .și, trecînd de a doua strîmtoare, au descoperit și cartat noi galerii subterane ridicînd lungimea peșterii la 1.170 m. În 1980, D. Borodan, de la C.S. „Z" Oradea, a descoperit, pe o prispă aflată în peretele stîng la 70 m de la intrare și la o înălțime de 9 m, patru vase de tipul garafelor-amforă (două mari, din care una întreagă de 60 cm înălțime, și două mici), aparținînd culturii de Coțofeni (2.000 ani î.e.n.). În
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
m X 12—15 m), lipsit de formațiuni stalagmitice, dezvoltat în lungul unei diaclaze foarte evidente. Curând după joncțiunea celor două intrări se găsește o treaptă pozitivă, formată dintr-o crustă stalagmitică, peste care se revarsă apele, la viituri, din perete în perete. După 120 m de la intrare, galeria lasă impresia că se termină cu un sifon, deasupra căruia se dezvoltă o scurgere parietală. În realitate, ea continuă cu o galerie aproape orizontală, cu desfășurare meandrată, în tavanul căreia se înscriu
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
12—15 m), lipsit de formațiuni stalagmitice, dezvoltat în lungul unei diaclaze foarte evidente. Curând după joncțiunea celor două intrări se găsește o treaptă pozitivă, formată dintr-o crustă stalagmitică, peste care se revarsă apele, la viituri, din perete în perete. După 120 m de la intrare, galeria lasă impresia că se termină cu un sifon, deasupra căruia se dezvoltă o scurgere parietală. În realitate, ea continuă cu o galerie aproape orizontală, cu desfășurare meandrată, în tavanul căreia se înscriu numeroase cupole
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
la muzeul Maramureșului din Sighet; între acestea se păstrează și o icoană din secolul XIV. Pentru construcția bisericii s-au folosit bârne de stejar cu un diametru variabil între 34-54 cm și o lungime aproximativă de 11 m. Bârnele din pereți au fost cioplite cu o grosime de 11-15 cm și o înălțime de 30-40 cm. Fețele lemnelor sunt finisate neted cu barda pe toate cele patru părți. Planul bisericii era dreptunghiular, cu altarul în hexagon, interiorul fiind împărțit egal între
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
ce să numește biserica din lunca Tarâei, mahalao Dâmâț[en]i, satu Berbești”". Amploarea lucrărilor din 1847 poate fi parțial apreciată. Se poate presupune că intenția renovărilor a fost de a moderniza vechea biserică de lemn, înlocuind altarul, iconostasul și pereții transversali de lemn cu structuri de zid. Prin îmbrăcarea cu cercuială și tencuială în interior și pe exterior, biserica a primit aspectul unei biserici de zid. În final a fost pictată generos, atât în interior cât și în exterior. La
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
de lemn cu structuri de zid. Prin îmbrăcarea cu cercuială și tencuială în interior și pe exterior, biserica a primit aspectul unei biserici de zid. În final a fost pictată generos, atât în interior cât și în exterior. La intrare, peretele înalt al tâmplei a permis desfășurarea pe larg a temei „judecății de apoi”. Intrarea este prinsă între raiul din stânga și iadul din dreapta, teme regăsite și la alte bisericuțe de lemn pictate, din zona Vâlcii. În tindă sunt pictați o parte
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
din dreapta, teme regăsite și la alte bisericuțe de lemn pictate, din zona Vâlcii. În tindă sunt pictați o parte din ctitorii însemnați în pisania de la 1847, mai ușor de recunoscut fiind Ionu Oșovei și diaconu Mania cu soțiile lor, pe peretele de sud. Cel care ține în mână imaginea răsturnată a bisericii este probabil Constantin fiul lui Ion Grecu Slăvescu, însoțit de șoția și fiul lui, în dreapta ușii de la intrare. Un moment critic din existența acestui lăcaș este surprins de pisania
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
în pragul secolului 20 se datora, desigur, lucrărilor de modernizare încheiate în 1847. Înlocuirea perețiilor transversali de lemn cu cei de zid a slăbit capacitatea structurii de a descărca greutatea acoperișului, ceea ce a condus în timp la dislocarea și îndepărtarea pereților longitudinali. Pentru a opri aceste forțe interioare, structura a fost prinsă în cingători și întărită transversal prin tiranți de fier. Probabil cu aceeași ocazie a fost refăcută și completată pictura murală.
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
a prilejuit și realizarea, pe cele două laturi ale intrării, în naos, a unor deschideri cu partea superioară în arc. Monumentul, semnalat cu mai bine de jumătate de secol în urmă, a reținut mai târziu atenția specialiștilor, pictura care acoperă pereții naosului constituind îndeosebi obiectul unor minuțioase analize. Ținând seama de analogiile ce se pot găsi atât arhitecturii cât și picturii, biserica a fost încadrată cronologic în ultimii ani ai sec. XIV. sau la începutul sec. XV, în sprijinul acestei datări
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
în dreptul naosului și de circa 1 m în cel al altarului. Deasupra fundațiilor, care în interior sunt mai late cu 10 - 15 cm, se ridică zidurile din piatră având la colțuri blocuri fățuite. În naos stratul de tencuială care acoperă pereții până în imediata apropiere și fundației sau chiar, pe alocuri - în partea de nord - până în dreptul acesteia. Pronaosul a fost adăugat într-o perioadă târzie, probabil prin sec. XVIII. Nivelul de construcție al său este situat cu circa 0,40 m
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
mortar. Ridicarea pronaosului a prilejuit probabil și reamenajarea pragului de la intrarea în naos. La o dată ulterioară a fost ridicată tâmpla de zid care separă naosul de altar. Încastrarea ei a provocat distrugerea unor porțiuni din pictura care acoperă altarul și peretele de est al naosului, datată în a doua jumătate a secolului XVIII . Mici bucăți de tencuială cu resturi din această pictură au fost găsite în săpătură. Amenajarea tâmplei de zid - din cărămidă pe o fundație de piatră adâncă de circa
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
a monumentului - că se confirmă arheologic datarea propusă pe baza analizei caracteristicilor arhitectonice și a picturii precum și a datelor documentare, la sfârșitul sec. XIV. O problemă interesantă este cea pe care o ridică reprezentarea bisericii din tabloul votiv zugrăvit pe peretele de nord al naosului, în care lăcașul este reprezentat având la vest un turn cu două deschideri în partea superioară și cu o intrare. Aceasta a dus la îndreptățita presupunere că și biserica din Leșnic ar fi avut un astfel
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
Adamu, 7284. 1775 (7284) octombrie 6 Pisanie în partea superioară a ancadramentului de piatră de la ușa de intrare în biserică; literă de 5 cm, în relief, pictată cu galben pe fond albastru, într-un câmp de 75x125 cm. Inscripție pe peretele de la est al pridvorului, în partea din dreapta; literă de 2,5 cm, într-un câmp de 11/38 cm: Acestu pricvor (sic) s-au zugră(vit) / de popa Io(n) i po(pa) Tudor i / Gheorghe zugra(v)i cu
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
i / Gheorghe zugra(v)i cu învățetura / ctitorilo(r) ... Inscripție care a fost datată după grafie, corespunzător timpului în care zugravii sunt atestați și la alte monumente și care a fost retușată cu prilejul refacerii picturii la 1906. Inscripție pe peretele de la proscomidie; literă de 0,6-1,2 cm, cu alb pe fond gălbui-cenușiu: Zugravi...în... Ioan ereu, Tănase. Inscripție pe peretele din pronaos, în partea din dreapta; literă de 2 cm, cu negru pe fond cenușiu, într-un câmp de 63
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]