459,681 matches
-
lungul axelor cardinale, și în contact direct cu acestea sunt numeroase străzi drepte paralele și perpendiculare. Astfel rețeaua stradală din Constanța este dispusă în mod coerent, facilitând transportul rutier și pietonal. Pe majoritatea bulevardelor circulă linii de autobuz ce servesc transportul în comun. În Municipiul Constanța nu mai circulă tramvaie și nici troleibuze, acestea fiind eliminate în timpul mandatului (*fostului) primar Radu Mazăre. Adițional există transport în comun prin companii de maxi-taxi între cartiere, cu prețuri între 1 și 2 lei/călătorie
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
mod coerent, facilitând transportul rutier și pietonal. Pe majoritatea bulevardelor circulă linii de autobuz ce servesc transportul în comun. În Municipiul Constanța nu mai circulă tramvaie și nici troleibuze, acestea fiind eliminate în timpul mandatului (*fostului) primar Radu Mazăre. Adițional există transport în comun prin companii de maxi-taxi între cartiere, cu prețuri între 1 și 2 lei/călătorie. Un bilet RATC cu două călătorii costă 3 lei. În perioada sezonului estival circulă autobuze RATC dublu etajate, descoperite, pe ruta Gara CFR-Bvd. Ferdinand-Centru-Peninsula
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
din cauza costurilor mari și a aprobărilor de mediu necesare. În 2015, lucrările de extindere la 2 benzi pe sens a drumului Mamaia Nord-Năvodari (care includ și o pistă de cicliști) sunt încă în desfășurare. Principala companie este Regia Autonomă de Transport Constanța (RATC). Rețeaua de transport a RATC este formată în prezent numai din linii de autobuz. În plus, pe lângă RATC, există si firme de microbuze (maxi-taxi) private, cea mai importantă dintre ele fiind Grup Media Sud. Tramvaiul constănțean a fost
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
aprobărilor de mediu necesare. În 2015, lucrările de extindere la 2 benzi pe sens a drumului Mamaia Nord-Năvodari (care includ și o pistă de cicliști) sunt încă în desfășurare. Principala companie este Regia Autonomă de Transport Constanța (RATC). Rețeaua de transport a RATC este formată în prezent numai din linii de autobuz. În plus, pe lângă RATC, există si firme de microbuze (maxi-taxi) private, cea mai importantă dintre ele fiind Grup Media Sud. Tramvaiul constănțean a fost înființat în 1905: era o
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
7 troleibuze din Odesa fabricate în anul 1913 în Belgia și modernizate în anul 1933 la Kiev. În octombrie 1944 cele 7 tramvaie și cele 7 troleibuze au fost recuperate de sovietici și înapoiate . În anul 1984 are loc reinaugurarea transportului cu tramvaiul în orașul Constanța. În anul 1999, când Primăria Constanța era condusă de Gheorghe Mihăieș, sunt cumpărate 15 tramvaie de tip Tatra KT4D la mâna a doua din Berlin. Acestea au circulat pe linia 102 pănă când au fost
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
102 pănă când au fost retrase din circulație în octombrie 2008. În ciuda directivelor europene, transmise în România prin Ministerul Mediului, și în contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa, în anul 2004 începe la Constanța declinul programat al transportului electric în favoarea transportului consumator de carburanți, linia de tramvai 100 fiind desființată pentru a "decongestiona traficul" în urma lansării programului "De reabilitare a transportului public" de către primarul Radu Mazăre. Tramvaiele ce o deserveau sunt înlocuite cu autobuze noi MAZ 103 de
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
au fost retrase din circulație în octombrie 2008. În ciuda directivelor europene, transmise în România prin Ministerul Mediului, și în contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa, în anul 2004 începe la Constanța declinul programat al transportului electric în favoarea transportului consumator de carburanți, linia de tramvai 100 fiind desființată pentru a "decongestiona traficul" în urma lansării programului "De reabilitare a transportului public" de către primarul Radu Mazăre. Tramvaiele ce o deserveau sunt înlocuite cu autobuze noi MAZ 103 de producție belarusă. În
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa, în anul 2004 începe la Constanța declinul programat al transportului electric în favoarea transportului consumator de carburanți, linia de tramvai 100 fiind desființată pentru a "decongestiona traficul" în urma lansării programului "De reabilitare a transportului public" de către primarul Radu Mazăre. Tramvaiele ce o deserveau sunt înlocuite cu autobuze noi MAZ 103 de producție belarusă. În anul 2008, au fost desființate ultimele două linii de tramvai rămase, 101 și 102, înlocuite de asemenea de autobuze MAZ
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
oprire în Medgidia, Fetești și Ciulnița în 2 ore și 20-30 minute. În 2014 unele curse au atins timpi de h1:52, fiind prima magistrală din România unde s-a atins viteza constantă de 160 km./ h. Operatorul privat de transport feroviar Softrans a efectuat curse regulate zilnice în timpul sezonului estival 2014, dispunând folosirea unei rame electrice Hyperion (produsă la Craiova) pentru transportul de pasageri între Craiova-București-Constanța și retur. Acest tren a atins timpi de călătorie între Craiova și Constanța, oprind
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
fiind prima magistrală din România unde s-a atins viteza constantă de 160 km./ h. Operatorul privat de transport feroviar Softrans a efectuat curse regulate zilnice în timpul sezonului estival 2014, dispunând folosirea unei rame electrice Hyperion (produsă la Craiova) pentru transportul de pasageri între Craiova-București-Constanța și retur. Acest tren a atins timpi de călătorie între Craiova și Constanța, oprind în mai multe stații pe parcurs, de sub 6 ore. Gara Constanța a fost recent reabilitată și extinsă, având facilități la standarde contemporane
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
cumpărată de statul român în 1882. Linia a funcționat separat de rețeaua românească până în 1895, când, în urma inaugurării podurilor dunărene, se realiza legătura cu Bucureștiul. Vechea linie a fost desființată spre a face loc celei moderne, cu o capacitate de transport mult mărită. În incinta de sud a Portului Constanța există infrastructură feroviară de tip feribot cu multiple linii pentru trierea, pregătirea și îmbarcarea convoaielor feroviare. Cererea pentru aceasta însă rămâne foarte scăzută. . Este "cealaltă" gară a Constanței, fiind construită între
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
transatlantice, cum erau spre exemplu cele operate de compania Byron Steamship Company ltd. cu vasele "Megali Hellas", "Themistocles" și "King Alexander". În prezent în clădirea ei funcționează Administrația Porturilor Maritime, companie deținută de statul român, cu rol de autoritate portuară. Transportul maritim dispune de porturile Constanța Nord și Constanța Sud, acestea împreună cu portul Constanța Sud-Fluvial formând marele Port Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră și al patrulea din Europa ca mărime. Față de traficul existent azi (2010) acest ansamblu este supradimensionat
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
organismelor de supraveghere necesare, apar ca o utopie, deși în Turcia, și în toate țările europene cu litoral, este un sector economic înfloritor, cerința internațională de locuri la cheu depășind cu mult oferta, cu termeni de așteptare depășind zece ani. Transportul fluvial are punctul de plecare din portul Constanța Sud-Fluvial, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, mai departe pe fluviul Dunărea, punctul terminus fiind portul Rotterdam. Zilnic, mai mult de 200 nave fluviale se află în port pentru operațiuni de încărcare sau descărcare
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
portul Rotterdam. Zilnic, mai mult de 200 nave fluviale se află în port pentru operațiuni de încărcare sau descărcare mărfuri sau în așteptare pentru a fi operate. Facilitățile oferite de Portul Constanța Sud-Fluvial, permit acostarea oricărui tip de navă fluvială. Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu și Aerodromul Tuzla. Aeroportul a fost construit din motive de securitate și zgomot în afara orașului, aflându-se pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu posedă o pistă în lungime de
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
1872, uzina produce prima locomotivă, denumită „Resicza” avînd numărul de circulație 2 (numărul 1 fiind atribuit locomotivei „Szecul” fabricată la Viena), cu ecartament de 948 mm, proiectată de John Haswell - directorul fabricii de locomotive „St. E. G." din Viena, locomotivă destinată transporturilor interne uzinale. Începând cu anul 1872 uzinele „St. E. G." de la Reșița produc pentru căile ferate europene: 16 macarale, 18 rezervoare pentru castelele de apă, 110 plăci pentru întoarcerea locomotivelor, 514 inimi de încrucișare pentru macaze, 793 de tampoane. Începând cu
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
indicate în bolile cardiace și cele ale aparatului circulator. Aflată la o distanță de 8 km de municipiu, stațiunea Șugaș este considerată o atracție turistică tot anul. Dispune de o pârtie de schi de dificultate medie și de instalație de transport pe cablu (teleschi). Cazarea turiștilor este asigurată în hoteluri, vile și pensiuni. La inițiativa societății civile, în fiecare an de Sf. Gheorghe (23 aprilie), autoritățile locale organizează "Zilele Sfântu Gheorghe". La 8 septembrie are loc o festivitate comemorativă a veteranilor
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
a veteranilor români, combatanți în al doilea război mondial. Orașul este străbătut de două drumuri naționale (DN12: Brașov-Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc și DN13E: Feldioara-Vâlcele-Sfântu Gheorghe) și de trei drumuri județene (DJ121B: Sfântu Gheorghe-Aita Medie, DJ121C: Sfântu Gheorghe-Șugaș Băi, DJ112: Hărman-Ilieni-Sfântu Gheorghe). Transportul feroviar este asigurat de căile ferate Sfântu Gheorghe-Brașov, Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe-Brețcu, fiind străbătur de Magistrala CFR 400. În oraș funcționează 15 grădinițe cu program normal ori prelungit, 7 școli generale, 5 licee (Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Colegiul
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
Neamț se va face pe E58. În municipiu există mai multe autogări din acestea se asigură curse zilnice către alte orașe din țară ( ex.:Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara, etc.) și către majoritatea localităților din județ. Principalele probleme ale transportului rutier intrajudețean o constituie existența piraților auto și starea proastă a rețelei de drumuri. Cel mai apropiat aeroport este cel din Aeroportul Suceava-Salcea, aflat la 33 de kilometri. Acesta are curse regulate cu Aeroportul Internațional Otopeni - București si cu Viena
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
comercială superioară, trebuie centralizată electronic, electrificată și dublată cel puțin pe porțiunea Leorda-Botoșani (15 km). De-a lungul timpului au fost întreprinse mai multe demersuri pentru realizarea unei conexiuni feroviare directe între orașele Botoșani și Iași, astfel încât, în zona Botoșani, transportul feroviar să devină eficient din punct de vedere economic. Un proiect care avea în vedere o cale ferată Iași-Hârlău-Botoșani a fost materializat inițial doar pe jumătate, între Iași și Hârlău, iar apoi, în anii '80-'90, între Hârlău și Flămânzi
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
de-a lungul văii râului Sitna) ar putea fi, de asemenea, parte a preconizatei legături feroviare dintre Botoșani și orașul Bălți din Republica Moldova. Rețeaua de tramvaie a fost dată în folosință în anul 1991, fiind cea mai nouă din țară. Transportul public de călători cu tramvaie este asigurat de S. C. ELTRANS S. A., unitate direct subordonată Consiliului Local și care cuprinde două trasee cu o lungime totală de 15,8 km: Numărul de vagoane disponibilizate zilnic în exploatare efectivă 14-15 vagoane (din
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
T4D, Tatra ZT4D) aduse în 2001 si 2002 din Dresda, cu o capacitate de 100 călători pe vagon, număr care a crescut față de anul 1991 când erau 9 tramvaie sau față de 1996 când erau 16 tramvaie) asigură, în medie zilnic, transportul unui număr de: În cursul exercițiului bugetar 2014-2020, ca urmare a implementării unor proiecte finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Regional, se va reabilita și moderniza calea de rulare a tramvaielor și vor fi achiziționate vagoane
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
exercițiului bugetar 2014-2020, ca urmare a implementării unor proiecte finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Regional, se va reabilita și moderniza calea de rulare a tramvaielor și vor fi achiziționate vagoane noi, la nivelul standardelor actuale. Transportul public de călători cu maxi-taxi este asigurat de 60 de microbuze cu o capacitate minimă de 12 locuri si se desfăsoară pe cinci trasee: Program de functionare: între orele 0 00 - 24 00 . În intervalul orar 22 00 - 6 00
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
0 00 - 24 00 . În intervalul orar 22 00 - 6 00 se asigură o frecventă minimă în traseu de 1 autovehicul / 30 min. / pe sens de deplasare Companiile de taxiuri care s-au dezvoltat în ultimii ani acoperă necesarul de transport neacoperit de transportul public și este asigurat în municipiul Botoșani de un număr de aproape 550 de autovehicole, iar funcția de licențiere, monitorizare și control este desfășurată de serviciile specializate ale primăriei. Marea majoritate a taximetrelor beneficiază de servicii de
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
00 . În intervalul orar 22 00 - 6 00 se asigură o frecventă minimă în traseu de 1 autovehicul / 30 min. / pe sens de deplasare Companiile de taxiuri care s-au dezvoltat în ultimii ani acoperă necesarul de transport neacoperit de transportul public și este asigurat în municipiul Botoșani de un număr de aproape 550 de autovehicole, iar funcția de licențiere, monitorizare și control este desfășurată de serviciile specializate ale primăriei. Marea majoritate a taximetrelor beneficiază de servicii de dispecerat asigurate de
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
această rețea la momentul publicării. Lituania are, astfel, cea mai disponibilă rețea de fibră optică din Europa și cea mai mare penetrare a FTTH. Suedia se află pe locul doi la penetrarea FTTH cu 23%. Țara are o rețea de transport bine dezvoltată pe calea ferată, prin aeroporturi și prin șosele cu patru benzi. Lituania are o rețea extinsă de autostrăzi. Cele mai cunoscute autostrăzi sunt A1, care leagă Vilnius de Klaipėda prin Kaunas, precum și A2, care leagă Vilnius de Panevėžys
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]