47,342 matches
-
sunt atestați și la alte monumente și care a fost retușată cu prilejul refacerii picturii la 1906. Inscripție pe peretele de la proscomidie; literă de 0,6-1,2 cm, cu alb pe fond gălbui-cenușiu: Zugravi...în... Ioan ereu, Tănase. Inscripție pe peretele din pronaos, în partea din dreapta; literă de 2 cm, cu negru pe fond cenușiu, într-un câmp de 63/44 cm. Aici lângă acestu părete să odihnesc / oasele robului lui D(u)mnezeu, Andrei, ca/rele au răposat la ap
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
cu cărămidă, după care urmează zidărie mixtă, de cărămidă și piatră, evazată cu lățime brâului zidurilor perimetrale. Biserica este fundată în stratul cu argilă prăfoasă gălbuie, la adâncime de 1,10 m față de suprafața terenului natural. Suprastructura este alcătuită din: • pereți din zidărie (atât la exterior, cât și la interior) realizați din cărămidă și mortar de var nisip; • arce din zidărie de cărămidă prezente în pridvor, pronaos și naos pe care stau semicalote sferice în pridvor, pronaos și naos; • coloanele pridvorului
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
cămășuielilor acestuia a fost îngropat în mortar; - pe latura vestică deasupra pridvorului se află icoana prăznicar flancată de icoana Sfântului Gheorghe și Sfântului Dimitrie; - pardoseli: sunt din dușumele de brad, la origine posibil să fi fost din piatră sau cărămidă; - pereții, arcele și bolțile au fost tencuite și pictate; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar, posibil ca la origine golurile să fi fost realizate din piatră care încadrau tâmplăria din lemn; - iconostasul: a fost realizat din zidărie de
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
stat să întrebe pe profet ebraica dacă el va recupera de la boală să spus. Elisei Hazael, că regele nu va muri de boală lui, dar el va muri, cu toate acestea, fără a recupera primele. Apoi, de cotitură capul de perete, profetul a plâns cu amărăciune D-zeu. O "omul, de ce plâng Elisei a fost fiul lui Șafat din Abel-meholah; el a devenit însoțitor și ucenicul lui Ilie (1 Regi 19:16-19), și după Ilie a fost luată într-un car
Elisei () [Corola-website/Science/321574_a_322903]
-
brâu în „dinți de ferăstrău”, care nu se continuă și pe zidul turnului-clopotniță. Biserica are ferestre cu chenare simple de piatră. Cele de pe corpul vechi al bisericii (pronaos, naos și altar) au formă semicirculară și sunt dispuse astfel; una pe peretele nordic al pronaosului, câte una în axa fiecărei abside laterale și una în axa absidei altarului. Turnul-clopotniță este de dată mai recentă și are patru ferestre: trei ferestre semirculare mari la etajul superior (camera clopotelor), dispuse pe laturile de vest
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
abside laterale și una în axa absidei altarului. Turnul-clopotniță este de dată mai recentă și are patru ferestre: trei ferestre semirculare mari la etajul superior (camera clopotelor), dispuse pe laturile de vest, sud și est și o fereastră dreptunghiulară pe peretele nordic al parterului. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este de formă dreptunghiulară, ancadramentul având formă de acoladă la partea superioară. Încăperile bisericii au bolți simple, de forma unor calote
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
în pridvor, pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este de formă dreptunghiulară, ancadramentul având formă de acoladă la partea superioară. Încăperile bisericii au bolți simple, de forma unor calote sferice. Între pronaos și naos nu există un perete despărțitor, ci doar un arc sprijinit lateral pe doi pilaștri. Interiorul bisericii nu este pictat. În incinta lăcașului de cult se află trei morminte; piatra funerară a soției marelui paharnic (vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, răposată în
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
37 țigani). Dintr-un raport din 1867 aflăm despre starea jalnică a clădirii școlii. În document se arată că „în parohia Barei este Casa de școală edificată din pământ, ca în câmpia [Ardealului], însă prin vărsarea apei pe ploaie, un perete a căzut. Casa s-a început a se ridica în 1864 [...] Leafa învățătorească încă nu e fixată, ci numai cum au promis poporul de bună voie a se plăti de la el în suma de 60 fl. Valută actuală și 30
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
anul 1912, cu cheltuiala dascălului V. Irimescu, s-a înlocuit învelitoarea de șindrilă cu una din tablă galvanizată groasă, adusă de la Viena. Noi modificări s-au făcut în anii 1926-1927, în timpul păstoriei preotului paroh Gheorghe Nandiu. Atunci a fost demolat peretele despărțitor dintre naos și altar și s-a amplasat o catapeteasmă, sculptată în stejar. Deasupra intrării în pronaos a fost amplasată o pisanie cu următorul cuprins: ""Ziditu-sa această biserică inaintea anului 1481 de tatăl hatmanului Șandru. Turnul s'a
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
a făcut din nou și reparat in interior de săteni in 1926 prin stăruința și osârdia preotului paroh și epitropilor. 19 iunie 1927"". În perioada 1987-1991, preotul Camil Dăscălașu a restaurat lăcașul de cult: s-au reparat, tencuit și vopsit pereții și s-a refăcut acoperișul (s-a construit o coamă înaltă și streșini largini pentru a evita scurgerea apei pluviale pe pereți și s-a amplasat o învelitoare din tablă groasă). În anul 1987, s-a amplasat deasupra portalului de
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
1927"". În perioada 1987-1991, preotul Camil Dăscălașu a restaurat lăcașul de cult: s-au reparat, tencuit și vopsit pereții și s-a refăcut acoperișul (s-a construit o coamă înaltă și streșini largini pentru a evita scurgerea apei pluviale pe pereți și s-a amplasat o învelitoare din tablă groasă). În anul 1987, s-a amplasat deasupra portalului de intrare în pridvor o icoană în mozaic a Sfintei Cuvioase Parascheva, care a fost donată de enoriașii Gheorghe I. și Maria Melinte
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
o trăsătură a arhitecturii gotice, în disonanță cu bisericile construite după tradiția bizantină în care laturile poligonului erau vizibile doar în exterior, iar absidele erau semicirculare în interior. Lăcașul de cult este luminat de opt ferestre: Cele două ferestre din pereții pronaosului au chenare de formă dreptunghiulară, care nu se continuă la partea de jos. Prima fereastră din peretele sudic al naosului, care nu are corespondentă pe peretele nordic, are formă dreptunghiulară. Chenarul ei este format din ciubuce care se întretaie
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
vizibile doar în exterior, iar absidele erau semicirculare în interior. Lăcașul de cult este luminat de opt ferestre: Cele două ferestre din pereții pronaosului au chenare de formă dreptunghiulară, care nu se continuă la partea de jos. Prima fereastră din peretele sudic al naosului, care nu are corespondentă pe peretele nordic, are formă dreptunghiulară. Chenarul ei este format din ciubuce care se întretaie; el se termină la capete cu câte o palmetă, care imită un decor străvechi, întâlnit la bisericile din
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
interior. Lăcașul de cult este luminat de opt ferestre: Cele două ferestre din pereții pronaosului au chenare de formă dreptunghiulară, care nu se continuă la partea de jos. Prima fereastră din peretele sudic al naosului, care nu are corespondentă pe peretele nordic, are formă dreptunghiulară. Chenarul ei este format din ciubuce care se întretaie; el se termină la capete cu câte o palmetă, care imită un decor străvechi, întâlnit la bisericile din Asia Mică și din Armenia. Inginerul Gheorghe Balș, renumit
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
exemplar de sculptură armenească în arhitectura bisericească din secolele XIV-XVI. Arhimandritul dr. Zareh Baronian îl consideră opera unui pietrar armean rătăcit printre pietrarii poloni, germani sau sași care lucrau la ridicarea bisericilor ctitorite de voievozii și boierii moldoveni. Fereastra din peretele nordic al naosului și corespondenta ei din peretele sudic, ca și cea din absida altarului, au fost lărgite și alungite, având în prezent formă semicirculară. Cu prilejul lărgirii s-au distrus și chenarele exterioare. Interiorul bisericii este împărțit în patru
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
secolele XIV-XVI. Arhimandritul dr. Zareh Baronian îl consideră opera unui pietrar armean rătăcit printre pietrarii poloni, germani sau sași care lucrau la ridicarea bisericilor ctitorite de voievozii și boierii moldoveni. Fereastra din peretele nordic al naosului și corespondenta ei din peretele sudic, ca și cea din absida altarului, au fost lărgite și alungite, având în prezent formă semicirculară. Cu prilejul lărgirii s-au distrus și chenarele exterioare. Interiorul bisericii este împărțit în patru încăperi: pridvor (construit ulterior), pronaos, naos și altar
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Acolo se află șase clopote de dimensiuni diferite. Pronaosul și naosul au bolți semicilindrice întărite la mijloc cu câte un arc dublou în consolă. Pronaosul și altarul se află supraînălțate față de nivelul naosului. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor, în care se află o ușă cu un chenar dreptunghiular. În pereții laterali ai bisericii se află opt nișe (câte patru pe fiecare parte) cu arcuri ușor frânte, separate între ele de stâlpi încorporați în zidurile laterale. Bolta altarului
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
semicilindrice întărite la mijloc cu câte un arc dublou în consolă. Pronaosul și altarul se află supraînălțate față de nivelul naosului. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor, în care se află o ușă cu un chenar dreptunghiular. În pereții laterali ai bisericii se află opt nișe (câte patru pe fiecare parte) cu arcuri ușor frânte, separate între ele de stâlpi încorporați în zidurile laterale. Bolta altarului este semicilindrică înspre vest și are formă de semicalotă pentagonală (cu legături spre
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
un strat de var, fie din ignoranță, fie din grija de a o feri de ochii păgânilor. Ea a fost descoperita abia în anul 1927 de profesorul Ion D. Ștefănescu, după ce a fost înlăturat stratul de var ce o acoperea. Pereții sunt tencuiți cu un amestec de lapte de var fin, legat de lungi filamente mătăsoase de in. Pictura originară este păstrată în prima nișă a peretelui sudic al pronaosului, unde se află și mormântul hatmanului Șendrea. Ea este considerată unică
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
profesorul Ion D. Ștefănescu, după ce a fost înlăturat stratul de var ce o acoperea. Pereții sunt tencuiți cu un amestec de lapte de var fin, legat de lungi filamente mătăsoase de in. Pictura originară este păstrată în prima nișă a peretelui sudic al pronaosului, unde se află și mormântul hatmanului Șendrea. Ea este considerată unică în iconografia moldovenească , fiind legată stilistic de picturile din biserica domnească de la Curtea de Argeș, realizate în secolul al XIV-lea. Frizele cu figuri au proporții diferite, iar
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Ea este considerată unică în iconografia moldovenească , fiind legată stilistic de picturile din biserica domnească de la Curtea de Argeș, realizate în secolul al XIV-lea. Frizele cu figuri au proporții diferite, iar în rândul de jos personajele sunt redate în întregime. Pe peretele vestic al pronaosului se află tabloul votiv care înfățișează un bărbat îmbrăcat cu o mantie de brocart albastru, ornată cu fire de aur, care poartă pe cap o beretă roșie brodată cu fir de aur. Soția sa poartă o tunică
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Cealaltă piatră, a tatălui lui Șendrea, este ștearsă în întregime, din cauza faptului că a fost folosită ca prag la intrarea în biserică până la construirea exonartexului. Inscripțiile de pe cele două lespezi funerare sunt șterse și nu au putut fi descifrate. În peretele nordic se află o altă nișă unde se află mormântul Mariei, sora lui Ștefan cel Mare și soția hatmanului Șendrea. Lespedea sa funerară are în partea centrală opt inimi succesive în palmete, semipalmete și petale simple. De-a lungul marginilor
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
păstra secretă aventura lor amoroasă, Jamie îl aruncă pe băiat pe fereastra turnului în care se aflau. În mod surprinzător, Bran supraviețuiește, dar este în comă și schilodit pe viață. Deoarece Bran obișnuia să se cațere pe ziduri și pe pereții turnurilor, nimeni nu bănuiește nimic, crezând că băiatul a căzut accidental. Lordul Eddard călătorește spre sud, către capitala regatului, Debarcaderul Regelui, însoțind anturajul regelui și luând-și împreună cu el fetele, pe Sansa și pe Arya. Sansa, care are 14 ani
Urzeala tronurilor () [Corola-website/Science/321667_a_322996]
-
ce se ridică numai până la coama acoperișului. Fațada bisericii este împodobită cu diverse elemente decorative menite a sublinia deschiderile (ferestrele și ușa au crestate și sculptate motive geometrice precum funia, rozete, dinți de lup), iar ultimele cununi de bârne ale pereților, cele de sub streașina largă, sunt prelungite în formă de „aripi” rotunjite. Fundația construcției a fost turnată în săpătură și a fost realizată din piatră și beton. Temelia a fost realizată din piatră de carieră și mortar în 1-10 rânduri, iar
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
pridvor. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor bizantine, fiind realizate scene din Patimile lui Iisus (naos) și din Vechiul și Noul Testament (pronaos). Pictura a fost executată de meșterii locali din familia Zugrăvescu, direct pe suprafața netedă a pereților pregătiți prin astuparea rosturilor dintre bârne cu lut și aplicarea unor șuvițe de pânză din in sau cânepă peste această lipitură. În plus, biserica este înzestrată cu icoane, cu textile decorative, covoare și obiecte care refac atmosfera de altădată a
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]