459,681 matches
-
pentru o perioadă de 15 ani. Această lege a influențat în special construcția și traficul micilor nave cu abur folosite în Dalmația pentru navigație de coastă. Erste Donau-Dampfschiffahrts-Gesellschaft (DDSG) a fost, până la sfârșitul Monarhiei Dunărene, cea mai mare companie de transport fluvial din lume, în vreme ce "Österreichische Lloyd" era una dintre cele mai mari companii maritime a acelor vremuri, cu destinații în orient și, după construirea Canalului Suez, în restul Asiei. Înainte de izbucnirea războiului, aceasta din urmă avea 65 de vapoare mijlocii
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
forța de muncă ocupată în industrie a scăzut de la 42,1% (în 1980) la 27,1% (în 2001). În servicii lucrează 70,9 % din forța de muncă iar în agricultură și silvicultură sub 2 %. Tampere este un important nod de transport, pe locul al doilea în Finlanda după Helsinki. În octombrie 2000 s-a dat în folosință ultimul tronson al autostrăzii 12, care leagă Helsinki cu Tampere și mai departe cu nordul Scandinaviei. Traficul în oraș este fluent. În 2002 existau
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
după Helsinki. În octombrie 2000 s-a dat în folosință ultimul tronson al autostrăzii 12, care leagă Helsinki cu Tampere și mai departe cu nordul Scandinaviei. Traficul în oraș este fluent. În 2002 existau 381 autoturisme la 1000 de locuitori. Transportul în comun e asigurat de 27 de linii de autobuz ale căror trasee însumate măsoară 370,5 km. Autobuzele sunt marca Scania și Volvo, majoritatea cu punte dublă spate, pentru a face față pantelor dificile mai ales în sezonul de
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
nivelului ridicat de corupție, a taxelor ridicate și cheltuielilor publice care reprezintă jumătate din PIB-ul țării. Crima organizată ar reprezenta venituri de circa 90 de miliarde de euro și 7% din PIB-ul Italiei. În 2004, sectorul italian al transporturilor a generat venituri de 119,4 miliarde de euro, și a angajat 935.700 de persoane în 153.700 de agenți economici. În ce privește rețeaua de drumuri, în 2002 existau de drumuri la nivel național, între care de autostrăzi, în proprietatea
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
mai ploioasă lună este august, cu 79 mm. Luna mai este cea mai uscată, cu doar 35 mm. Stația meteo din Turku se află la 47 de metri altitudine, lângă aeroport și funcționează din 1955. Turku are o rețea de transport în comun de dimensiune moderată, formată din linii de autobuz, similară cu cea din orașul Tampere, care are dimensiuni similare. Rețeaua de autobuze este supervizată de "Biroul de Transport Public al Orașului Turku" (în , ), iar transportul este efectuat în principal
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
lângă aeroport și funcționează din 1955. Turku are o rețea de transport în comun de dimensiune moderată, formată din linii de autobuz, similară cu cea din orașul Tampere, care are dimensiuni similare. Rețeaua de autobuze este supervizată de "Biroul de Transport Public al Orașului Turku" (în , ), iar transportul este efectuat în principal de companii private. Liniile regionale de autobuz sunt și ele operate tot de companii private, dintre care cea mai importantă este TLO, care deservește în principal liniile spre Naantali
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
are o rețea de transport în comun de dimensiune moderată, formată din linii de autobuz, similară cu cea din orașul Tampere, care are dimensiuni similare. Rețeaua de autobuze este supervizată de "Biroul de Transport Public al Orașului Turku" (în , ), iar transportul este efectuat în principal de companii private. Liniile regionale de autobuz sunt și ele operate tot de companii private, dintre care cea mai importantă este TLO, care deservește în principal liniile spre Naantali, Raisio și Kaarina. Traficul feroviar înspre și
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
ar deservi mai bine marile suburbii, cum ar fi Varissuo și Runosmäki, dar și alte orașe. Autogara Turku și gara centrală se află în zone diferite ale orașului. Primăria intenționează să le combine în viitor într-un unic complex de transporturi, dotat cu hotel și centre comerciale. Aeroportul Turku se află la 8 km nord de centrul orașului, la limita cu comuna învecinată Rusko. Din portul Turku circulă linii zilnice de ferry-boat către Suedia și către Åland, linii pe care operează
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
în mai multe regiuni, în Bretania, în special. populației și a activităților ei determină o intensificare și o îndesire a construcțiilor de pe malul mării, în ciuda din 1986 și a intervenției și în ciuda caracterului inundabil al anumitor sectoare. În ceea ce privește infrastructura de transport, în special cea rutieră, ea expune pe vecinii ei la o poluare atmosferică, sonoră și vizuală considerabilă. Cu toate acestea, instituțiile publice încearcă de mai multe decenii să răspundă acestor provocări. și li s-a adăugat, din 1968, și , care
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
de fapt, traversată, în mod obligatoriu, de persoanele și mărfurile care circulă pe cale terestră între peninsula Iberică și restul Europei și, după deschiderea Eurotunelului în 1994, între Regatul Unit și restul Europei. Ca o moștenire a istoriei, rețelele franceze de transport sunt foarte centralizate în jurul Parisului; această centralizare este deosebit de puternică în domeniul feroviar și aerian, deși a început să se diminueze. Principalul mijloc de transport utilizat în Franța este cel rutier, care, în 2007, reprezenta respectiv 86,5% și 79
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
1994, între Regatul Unit și restul Europei. Ca o moștenire a istoriei, rețelele franceze de transport sunt foarte centralizate în jurul Parisului; această centralizare este deosebit de puternică în domeniul feroviar și aerian, deși a început să se diminueze. Principalul mijloc de transport utilizat în Franța este cel rutier, care, în 2007, reprezenta respectiv 86,5% și 79,9% din traficul de călători și de mărfuri. Franța numără, la nivelul anului 2005, peste un milion de kilometri de șosele, dintre care aproape toate
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
câteva decenii, sunt dezvoltate politici publice cu scopul reducerii accidentelor rutiere mortale, ale căror principale cauze sunt identificate ca fiind, în principal, viteza și consumul de alcool, și încearcă să reducă dependența francezilor de automobile, în beneficiul altor mijloace de transport mai puțin poluante. Rețeaua feroviară franceză datează și ea, în mare parte, de la mijlocul și de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ajungând să numere, în 2009, de linii, dintre care mai mult de jumătate sunt electrificate. Cea mai mare parte
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
TGV. Pe de altă parte, principalele orașe ale țării sunt dotate cu o rețea feroviară urbană, de tip metrou, tramvai sau expres regional (RER); Metroul din Paris, înființat în 1900, formează una dintre cele mai dense rețele din lume. În ceea ce privește transportul aerian, acesta este deosebit de centralizat: cele două aeroporturi pariziene — și — au deservit în 2008 peste 87 de milioane de călători, în vreme ce principalul aeroport din provincie, , a deservit doar puțin mai mult de 10 milioane. Aeroporturile din provincie fac, de fapt
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
cursă lungă. Franța este locul unde funcționează una dintre cele mai mari companii aeriene din lume, în termeni de pasageri transportați () și unde funcționează primul constructor aeronautic civil (Airbus) din Europa. În Franța se mai utilizează și alte mijloace de transport, dar ele sunt marginale. Traficul fluvial asigură o parte neglijabilă din traficul de călători și una secundară din traficul de mărfuri, în special din cauza neadaptării unei mari părți din rețea la traficul modern. Traficul maritim este mai important, dar porturile
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
unitățile teritoriale dispunând de puteri relativ restrânse. Această situație a evoluat însă mult începând cu anii 1980, la început în 1982-1983 cu legile Defferre, apoi, în 2002-2004, sub . În 2010, competențele administrațiilor teritoriale sunt numeroase, în special în ce privește unitățile școlare, transportul, dezvoltarea economică și acțiunea socială. Chiar și așa, suprapunerea mai multor niveluri și limita adesea neclară între competențele diferitelor instituții de la diferite niveluri constituie sursă de dezbateri pe marginea viitorului descentralizării, subiect asupra căruia s-a aplecat între 2008 și
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
țării. Ea se explică, însă, și prin importanța exporturilor. Conform unui studiu efectuat de firma de audit KPMG și publicat în 2006, „Franța oferă, în general, costuri de implantare mai reduse ca marii săi vecini europeni, nu doar în energie, transporturi și pe piața imobiliară, dar și pe cea a forței de muncă.” Cu o cotă din piața mondială de circa 8%, Franța este al doilea exportator de produse agroalimentare realizate intern, datorită, în special, exporturilor de alcool. Totuși, Comerțul exterior
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
respective impun restricții foarte severe referitoare la dreptul de proprietate al străinilor (unde Italia este plasată pe locul 103 din 120) și restricționează investiția străină directă (101). Există de asemeni motive de îngrijorare în ceea ce privește siguranța și securitatea (53). În ce privește infrastructura transportului în comun, Italia este de asemeni modest plasată ,mai ales în ceea ce privește calitatea căilor ferate (49) și a porturilor (77). De asemeni turismul nu constituie o prioritate pentru guvernarea actuală (calificată fiind pe locul 92 din acest punct de vedere). Milano
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere). Municipiul se găsește în apropierea regiunii viticole Dealu Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România. Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București de Transilvania și Moldova. Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Ploiești cu 117.000 de noi locuitori. Întreaga zonă va deveni centru major de tranzit pe 2 Culoare Pan Europene pentru calea ferată și autostradă. Structurată ca parteneriat, zona metropolitană va coordona dezvoltarea în ceea ce privește zonele funcționale, rețelele de comunicație și transport, amenajarea tehnologică, timpul liber, reducerea poluării. Datorită exploatării de petrol din zona orașului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraș industrial, aici construindu-se în 1856 prima rafinărie din România și una din primele din lume. Deoarece Ploieștiul era
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
metal, industria chimică și a fibrelor sintetice și artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor și a maselor plastice, industria lemnului și a produselor din lemn, celulozei, hârtiei și cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielăriei și încălțămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporți și industria textilă și a produselor textile. Structura economiei a suferit modificări esențiale în ultimii ani. Din punct de vedere al numărului de firme cel mai bine reprezentat
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
alte nume sonore de companii multinaționale, care și-au deschis filiale în ultimii doi ani în municipiul Ploiești. Există deasemenea un număr mare de companii de proiectare și consultanță, multe dintre ele cu specializare în ramurile industriei de petrol: extracție, transport, rafinare, distribuție. În domeniul cercetării petroliere activează institutul ICERP. În perioada regimului comunist municipiul Ploiești ocupa primul loc, după București, în privința valorii producției industriale realizate. În prezent principalele domenii de activitate sunt: - rafinare la: PETROM S.A. Membru OMV Group - Rafinaria
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
municipiul Ploiești ocupa primul loc, după București, în privința valorii producției industriale realizate. În prezent principalele domenii de activitate sunt: - rafinare la: PETROM S.A. Membru OMV Group - Rafinaria PETROBRAZI, PETROTEL - LUKOIL, S.C. Rafinăria „ASTRA ROMÂNĂ” S.A. Ploiești, ROMPETROL Rafinăria VEGA Ploiești, transport țiței și produse petroliere finite prin conducte: S.C. CONPET S.A Ploiești, S.C. PETROTRANS S.A. Ploiești; - utilaje de extracție, foraj, chimic și petrochimic: S.C. UPETROM S.A. Ploiești, S.C. UZTEL S.A. Ploiești, UZUC S.A. Ploiești; - construcție de pompe și conducte de
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Slănic și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante ("Ploiești Sud" și "Ploiești Vest"), precum și gările secundare "Ploiești Est" (spre Buzău), "Ploiești Nord" (spre Măneciu), plus "Ploiești Triaj" (stație de triaj) aflată la sud de oraș. În interiorul orașului transportul public este asigurat de TCE Ploiești, și cuprinde trasee de autobuze, linii de tramvai și troleibuz. În anul 2006 a fost dezvoltat și modernizat transportul public. 26 de autobuze cu motor diesel au fost adaptate la consum GPL, iar la
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
spre Măneciu), plus "Ploiești Triaj" (stație de triaj) aflată la sud de oraș. În interiorul orașului transportul public este asigurat de TCE Ploiești, și cuprinde trasee de autobuze, linii de tramvai și troleibuz. În anul 2006 a fost dezvoltat și modernizat transportul public. 26 de autobuze cu motor diesel au fost adaptate la consum GPL, iar la finele anului 2006 a fost inaugurată și linia de troleibuz 44, în locul traseului 44. Acestea, alături de autobuzele pe GPL existente deja în Ploiești, vor permite
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
inaugurată și linia de troleibuz 44, în locul traseului 44. Acestea, alături de autobuzele pe GPL existente deja în Ploiești, vor permite reducerea gradului de poluare în oraș și a costurilor de întreținere a parcului auto de autobuze. Sistemul de informații privind transportul public include implementarea unui sistem GPS în cadrul parcului de mașini al RATP Ploiești, care va aduce informații suplimentare legate de traficul autobuzelor la nivelul orașului. În anul 2010 au fost achiziționate 26 de troleibuze Neoplan N6121 din orașul elvețian Lausanne
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]