45,986 matches
-
de Management și Buget, Comitetul Cabinetului pentru Extinderea Comerțului, Comitetul Consultativ Național pentru Probleme Monetare și Financiare Internaționale, Comitetul de Analiză a Controlului Exporturilor și Comitetul Consultativ pentru Apărare Economică 1373. Confruntat cu această structură complicată, pe 17 august 1969, PACEO a recomandat președintelui să numească un Consiliu pentru Politica Economică Internațională 1374. Însă ideea nu a putut fi transpusă în practică înainte de ianuarie 1971, din cauza unor puternice conflicte birocratice interne. Pînă atunci, America a abordat politica economică externă într-o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în practică înainte de ianuarie 1971, din cauza unor puternice conflicte birocratice interne. Pînă atunci, America a abordat politica economică externă într-o manieră ad-hoc. Pe 18 februarie, președintele a trimis Congresului un mesaj privind relațiile externe, intitulat O nouă strategie pentru pace. El arăta acolo că SUA nu privesc Europa de Est ca pe un singur monolit. Deși recunoștea că interesele sovietice primau în blocul estic, conducerea de la Washington era dispusă să acționeze în vederea "normalizării treptate a relațiilor" cu toate țările din estul Europei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Kissinger: "brutalitatea e o nimica toată. Ai s-o cunoști cu adevărat doar dacă ticălosul ăsta nu acceptă, crede-mă"1533. Thieu s-a resemnat, totuși, să accepte acordul și, pe 27 ianuarie, Nixon a semnat un tratat de pace care punea capăt războiului din Vietnam. Pe 29 martie, Vietnamul de Nord a eliberat prizonierii de război americani, iar Statele Unite au început să-și retragă trupele din Vietnam. Pe lîngă problema Vietnamului, președintele voia să soluționeze, tot în 1973 și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
continua într-un ritm substanțial". Nixon a subliniat că "dacă anumite condiții legislative m-ar împiedica să acord " Clauza națiunii celei mai favorizate", acesta ar fi un obstacol major în calea politicii externe, care ar pune în pericol demersurile pentru pace și reducerea înarmării și ar putea agrava represiunea din URSS". El înțelegea poziția Congresului și era dispus să accepte un compromis rezonabil, ceva mai moderat decît amendamentul Jackson-Vanik. În concluzie, Nixon le-a spus lui Ullman și Schneebeli că oamenii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
egală" pe piața americană. Ceaușescu a menționat că România importă din ce în ce mai multe produse americane, adăugînd însă că "totodată, trebuie să și exportăm către Statele Unite". Un comerț liber nu era numai o problemă economică, ci și un mijloc de a promova "pacea în toată lumea"1623. După prînz, Ceaușescu a vorbit cu reporterii de la National Press Club, din Washington. El a menționat că a primit asigurări de susținere a "Clauzei" pentru România atît din partea cîtorva congresmeni, cît și din partea președintelui. Fiind întrebat dacă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
45.000 anual, dar nu se putea garanta acest lucru, de vreme ce sovieticii nu aveau cum să anticipeze cifra solicitanților 1663. După această întîlnire, Kissinger spera să se întoarcă la Washington într-un interval de 10 zile. Eforturile de a reinstaura pacea în Orientul Mijlociu i-au ocupat, totuși, aproape toată luna ce a urmat. A reușit să ajungă în Capitală abia pe 4 iunie, la o zi după ce Comitetul de Finanțe al Senatului a început să analizeze proiectul legii comerciale 1664. Deși
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a încurajat pe suporterii din Congres. Ei au stabilit imediat condiționări între numeroase programe de asistență pentru țările străine și "amendamentele Harkin", așa încît, pînă la sfîrșitul anului 1978, criteriul "încălcărilor grosolane" a fost aplicat atît la Legea alimentelor pentru pace, cît și la creditele OPIC (Corporația de Investiții Particulare Externe) și Eximbank 1856. Mai mult decît atît, Congresul a modificat Capitolul 502B astfel încît să-l silească pe președinte să-i certifice în scris că în anumite circumstanțe extraordinare, Congresul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovietică 2040. Pe 14 ianuarie, cînd Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat pentru condamnarea invaziei sovietice, delegatul român s-a abținut. Cu toate acestea, în cursul dezbaterilor, delegatul român Teodor Marinescu a spus că situația "periclitează în mod serios pacea și continuarea politicii de destindere" și a pledat pentru retragerea tuturor trupelor străine din Afganistan 2041. Moscova pretindea însă mai mult decît tăcere din partea Bucureștiului. Pe 31 ianuarie, ministrul sovietic de Externe, Andrei Gromîko, a vizitat România, pentru a discuta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alegerea lui Mihail Gorbaciov ca secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în locul lui Constantin Cernenko, decedat pe 10 martie 1985, a avut și ea un anume impact asupra relațiilor româno-americane. O dată cu sprijinul acordat de Gorbaciov destinderii, dezarmării și păcii mondiale se încheia și "devierea românească". Dorința lui de a veni în întîmpinarea obiectivelor politicii externe promovate de Ceaușescu semnala faptul că se terminase cu imaginea României ca țară promotoare a unei politici externe "rebele", imagine pe care Casa Albă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
spusese deja că în România nu este nevoie de glasnost' și perestroika. Mai mult decît atît, inițiativele luate de Gorbaciov în politica externă subminaseră rolul lui Ceaușescu în relațiile internaționale. Cînd liderul sovietic a optat pentru reducerea înarmării, "inițiativele de pace" ale președintelui român au rămas în umbră. Întrucît Gorbaciov voia să-și îmbunătățească relațiile cu China, nu mai era nevoie ca Ceaușescu să fie mediatorul celor două puteri 2441. Rolul României în lume scăzuse semnificativ prin faptul că Gorbaciov se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Vietnam a pus capăt, însă, noului curs pe care-l luase comerțul. Congresul nu voia ca Statele Unite să vîndă anumite produse Europei de Est, pentru ca acestea să le transbordeze către Vietnamul de Nord. La sfîrșitul deceniului începuseră deja tratativele de pace, iar Nixon și Kissinger s-au hotărît să recurgă din nou la politica americană de "diferențiere" vizavi de Europa de Est. Scopul era același: comerțul ca mijloc de inducere a unor schimbări, nu ca scop în sine. Nici Administrația și nici Congresul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Românilor Liberi, cu baza la Londra și Liga Drepturilor Omului, de la Paris, care colabora frecvent cu Amnesty International. Factorul final, care a contribuit la suprimarea sprijinului minorității române, a fost Mihail Gorbaciov. Noul lider sovietic îmbrățișa multe din inițiativele de pace ale lui Ceaușescu, anulînd, prin aceasta, specificul "nonconformist" al României. Argumentul că Statele Unite acordau Bucureștiului "Clauza națiunii celei mai favorizate" ca răsplată pentru independența față de Moscova nu mai era valabil. Rămas fără această acoperire, regimul lui Ceaușescu putea fi acum
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ibidem, p. 361. 19 Ibidem, p. 220. 20 Ibidem, p. 93, 123, 152, 217, 220, 324. 21 Ibidem, p. 135-139. 22 Library of Congress, Washington D.C., Manuscript Division, Leland Harrison Papers, Box 97; Arhivele Militare Române, fond 71, Conferința de Pace, 1919, dosar 222, f. 89. 23 V. Moisuc (coord.), România și Conferința de Pace de la Paris (1918-1920). Triumful principiului naționalităților, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 256-258. 24 Eugène Gonda, Versailles ou Vienne? Quelques problèmes de la reconstruction européenne, Ed. de la Baconière
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
220, 324. 21 Ibidem, p. 135-139. 22 Library of Congress, Washington D.C., Manuscript Division, Leland Harrison Papers, Box 97; Arhivele Militare Române, fond 71, Conferința de Pace, 1919, dosar 222, f. 89. 23 V. Moisuc (coord.), România și Conferința de Pace de la Paris (1918-1920). Triumful principiului naționalităților, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 256-258. 24 Eugène Gonda, Versailles ou Vienne? Quelques problèmes de la reconstruction européenne, Ed. de la Baconière, Neuchâtel, 1945, p. 138 și urm. 25 J. Bourdin, Considérations sur les causes des
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Paris, 1946, p. 56-57. 26 L. Rougier, Créance morale de la France, Lucien Parijean and Co., Montreal, 1945, p. 17. 27 V. F. Dobrinescu, I. I. C. Brătianu, Le diplomate, în AIIAI, XXIV/1, p. 47-57. 28 Arhivele Militare Române, fond 71, Conf. Păcii, 1919, dosar 181, f. 175. 29 FRUS, 1919, vol. I, p. 813 30 Hoover Institution, Palo Alto, SUA, George Caranfil Papers, Box 2; vezi și memoriile lui Nicolson, Quand on faisant la Paix, Paris, 1936. 31 Réne Rémond, Introduction à
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1212-237. 42 Hoover Institution, Palo Alto, SUA, N. Titulescu Papers, Box 13 (Manuscris Vintilă Brătianu din 5 septembrie 1925). 43 Library of Congress, Washington D. C., Manuscript Division, Leland Harrison Papers, Box 23. 44 Gh. Buzatu (coord.), Titulescu și strategia păcii, Editura Junimea, Iași, p. 417. 45 Ibidem, p. 422. 46 I. Saizu, Politica economică a României între 1922 și 1928, Editura Academiei, București, 1981, p. 182. 47 Ellis Ethan, op. cit., p. 216-217. 48 Gh. Buzatu, România și Trusturile petroliere internaționale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
58 Ibidem, p. 560 59 FRUS, 1936, vol. I, p. 227; W. Bacon Jr., Nicolae Titulescu and Romanian Foreign Policy, 1933-1934, Denver, 1975; I. Ciupercă, N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în vol. Titulescu și strategia păcii, p. 133-157; Ambassador Dodd's Diary 1933-1938, edited by W. R. Dodd Jr., and Martha Dodd, with an Introduction by Ch. A. Beard, New York, 1941, p. 254-285, 287. 60 I. Ciupercă, op. cit., p. 156 61 Ibidem, p. 157 62 FRUS
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Dobrinescu, La Roumanie et la Conference de la Paix de Paris (1946-1947), în RRH, 4/1987, p. 321-333. 125 N. A. Washington, SUA, Record Group 43, W. %. II, Peace Conference, 1946, Box 121 126 Ștefan Lache, Gh. Țuțui, România și Conferința de Pace de la Paris din 1946, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 297 127 Arhivele Militare Române, fond 71, Conf. de Pace, 1946-1947, vol. 12, f. 90 128 Asupra perioadei 1948-1990 nu am beneficiat de surse de arhive, ci numai de informații din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washington, SUA, Record Group 43, W. %. II, Peace Conference, 1946, Box 121 126 Ștefan Lache, Gh. Țuțui, România și Conferința de Pace de la Paris din 1946, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 297 127 Arhivele Militare Române, fond 71, Conf. de Pace, 1946-1947, vol. 12, f. 90 128 Asupra perioadei 1948-1990 nu am beneficiat de surse de arhive, ci numai de informații din lucrări, ceea ce, probabil, și-a pus amprenta și asupra judecăților noastre. 129 Stephen Fischer-Galați, România în secolul al XX
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din București, Consemnări diverse, 1944-1949, Arhivele Naționale; Raport al Comitetului de Afaceri Externe, în conformitate cu Hotărîrea 206 a Camerei Reprezentanților, Informații generale despre Uniunea Sovietică în cadrul relațiilor internaționale, p. 18, 22 septembrie 1950, Biblioteca HST 424 Remaniere politică, Încălcarea Tratatelor de Pace cu țările-satelit, p. 2, 24 ianuarie 1951, cutia 125, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, Misiunile SUA, Arhivele Naționale 425 FRUS, 1948, IV, 353, n1; Roy M. Melbourne, Witness to the Start of the Cold
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
the Twentieth Century, ed. Paul D. Quinlan, American-Romanian Academy of Arts and Sciences, Woodland Hills, California, 1988, p. 104. Comitetul pentru implementarea tratatelor a fost instituit pe 12 martie 1948, pentru a înlesni coordonarea problemelor politice ridicate de Tratatele de Pace cu Italia, Ungaria, Bulgaria și România. Comitetul era alcătuit din reprezentanți ai Birourilor pentru Afaceri Externe, pentru Politica Comercială Internațională, pentru Politica Financiară și a Dezvoltării, Consultanță Juridică, Transport și Comunicații, Schimburi de Informații și Învățămînt, Afaceri Publice și consilierul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Wolff, The Balkans in Our Time, p. 465 430 Ibidem, p. 466 431 FRUS, 1949, V, 233, 234-235 432 Comitetul pentru Relații Externe al Senatului, A Decade of American Foreign Policy, 1950, de la p. 1163; Remaniere politică, Încălcarea Tratatelor de Pace cu țările-satelit, 24 ianuarie 1951, p. 4, cutia 125, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale 433 Comitetul Senatului pentru Relații Externe, A Decade of American Foreign Policy, 1950, pp. 1169-1170. 434 Ibidem, pp. 1171-1173; Remaniere
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1951, p. 4, cutia 125, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale 433 Comitetul Senatului pentru Relații Externe, A Decade of American Foreign Policy, 1950, pp. 1169-1170. 434 Ibidem, pp. 1171-1173; Remaniere politică, Încălcarea Tratatelor de Pace cu țările-satelit, 24 ianuarie 1951, p. 4, cutia 125, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale 435 FRUS, 1949, vol. V, pp. 250-251 436 Raport al Comitetului pentru Afaceri Externe, în conformitate cu Hotărîrea 206, Informații generale despre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din București, Arhivele Naționale 435 FRUS, 1949, vol. V, pp. 250-251 436 Raport al Comitetului pentru Afaceri Externe, în conformitate cu Hotărîrea 206, Informații generale despre Uniunea Sovietică în cadrul relațiilor internaționale, p. 19, 22 septembrie 1950, Biblioteca HST 437 Corespondență, Tratatele de Pace balcanice Disputele privind drepturile omului, 7 ianuarie 1950, p. 2, cutia 108, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale 438 Ibidem 439 FRUS, 1949, V, 260; Pînă în februarie 1950, Statele Unite aveau să trimită în continuare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Externe, Legația din București, Arhivele Naționale 438 Ibidem 439 FRUS, 1949, V, 260; Pînă în februarie 1950, Statele Unite aveau să trimită în continuare note diplomatice prin care cereau Bucureștiului să-și numească un reprezentant în Comisie (Corespondență, Tratatele balcanice de pace, Disputele privind drepturile omului, 18 februarie 1950, p. 5, cutia 108, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe, Legația din București, Arhivele Naționale). 440 Comitetul Senatului pentru Relații Externe, A Decade of American Foreign Policy, 1950, pp. 1156-1158 441 FRUS, 1949
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]