46,761 matches
-
metafora găleții și a reflectorului: în viziunea spiritului-găleată, mintea noastră este asemenea unui container cu deschideri în care percepțiile și cunoașterea se acumulează (Bacon vorbește despre percepții ca despre "struguri " care trebuie adunați și din care, dacă îi presăm, iese "vinul pur al cunoasterii"). În opoziție cu această viziune este cea care vede omul ca un reflector care luminează întunericul din jurul său. Popper combate toate sursele care se erijează în autorități: percepțiile, rațiunea, etc. Există o mulțime de surse ale afirmațiilor
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
numit pe Chaucer „părintele poeziei engleze”. Chaucer a fost întemeietorul noii limbi literare și creatorul unei versificații care a constituit baza dezvoltării ulterioare a poeziei engleze. Chaucer s-a născut în jurul anului 1343 la Londra. Tatăl său era negustor de vinuri și se trăgea, poate, dintr-o familie de francezi stabiliți în Anglia după cucerirea normandă. La vârsta de 17 ani, este numit paj în suita contesei Elisabeth of Ulster, soția ducelui Lionel of Clarence, unul din fiii regelui Eduard III
Geoffrey Chaucer () [Corola-website/Science/298321_a_299650]
-
dea să mănânce copilului, care era înfometat. De la driopi primeste un ucenic, Hylas, de care se indragosteste, si pe care il va pierde in Mysia, unde baiatul va fi rapit de o ninfa. 7. Lupta cu centaurii, stârniți de mirosul vinului pe care eroul îl băuse în peștera lui Pholus. Cu această ocazie a fost ucis de către Heracle și bunul centaur Chiron. 8. Readucerea Alcestei din regatul subpământean. 9. Lupta cu Anteu (Antaeus). 10. Lupta cu Cycnus, pe care l-a
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
Drăgănescu, Petruț Pârvescu, Marian Constandache. își face debutul poetic în revista "Flacăra Iașului" in iunie 1959. Debut în teatru (1969), cu piesa "Mică dramă", care se joacă la Teatrul „Al. Davila“ din Pitești, fiind montată „într-un spectacol coupé“ cu "Vin soldații" de George Astaloș, în regia lui Radu Boroianu. În anul 1968 îi apare volumul de debut "Rod", eveniment editorial de excepție despre care criticul Nicolae Manolescu scria: „Când în proză se va debuta cu cărți de valoarea "Rodului" lui
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]
-
de soldați și muncitori înarmați ai bolșevicilor, câtă a fost ea la început, s-a volatilizat brusc și durabil (mai multe zile și chiar săptămâni!), atunci când în pivnițele clădirii a fost descoperită una dintre cele mai vaste rezerve de vechi vinuri de marcă și băuturi alcoolice care exista în lume la acel moment, și care aparținuseră și erau pentru uzul fostului țar. Așa cum se întâmplă adesea în siajul unor rebeliuni reușite, beția generalizată în oraș a degenerat rapid în jaf, distrugeri
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în apa [[Râul Teleajăn|Teleajenului]], cu vinăriciul (impozitul pe cârciumi - n.n) și perperii (impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari" pe Cricov. Întocmirea hrisovului se făcuse pe baza cercetării făcute la fața locului de Stoica din Cozleci însoțit de [[boier]]ii: Oancea din Urlați (același de mai
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
dar nu în chip mistic, ci cu paharul în mână""... În sprijinul acestui mod de a vedea viața vine și [[Ionel Teodoreanu]] cu romanul său "Să vină Bazarcă!" (1947, apărut postum), unde un lăutar localnic "prin arcușul căruia curge tot vinul vechi de la Urlați", vin care e sprinten la băut, dar și cu o ușoară melancolie care amintește buchetul marelui Cotnar . În acest Urlați, a cărui față a început să se mai schimbe în ultima vreme, întâlneam în deceniul al IX
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
ca și viața lui, demnă de un roman), cu pictura și sub îndrumarea regretatului N. Kruch și-a găsit drumul propriu în sculptură, obținând și unele distincții care i-au răsplătit truda și realizările . Orașul Urlați este situat pe "Drumul Vinului" și face parte dintr-un areal bogat in vestigii istorice de mare importanță, înconjurate de un cadru natural de o frumusețe deosebită, caracteristică regiunii viticole "Dealu Mare". Acest atu ii confera o serie de oportunitati din punctul de vedere al
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
geografice, figurează pe lista Comisiei Europene a denumirilor de origine și a specialităților tradiționale. Viticultura este un important sector al economiei orașului, aceste activități fiind atestat documentar faptul că la Topoloveni există o bogată tradiție în cultivarea viței-de-vie și producerea vinurilor. Rețeaua de apă potabilă este în lungime de 24.000 m asigurând nevoile de apă potabilă din rețeaua de alimentare a S.G.C.L. pentru doar 70% din populația orașului. Restul populației se alimentează cu apa din apa subterană, captata în fântâni
Topoloveni () [Corola-website/Science/297079_a_298408]
-
avea o populație de circa 8.550 locuitori, iar în anul 2011 orașul Segarcea avea 7.019 locuitori. Dispune de unități industriale din domeniul alimentar și chimic și este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului (zaibăr și vin alb). Este renumită prin podgoriile sale și crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales "Coniacul de Segarcea". Segarcea dispune de 1 liceu cu diferite profile: matematică-informatică, filologie, agricol, tehnologic, o școală și 3
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
de circa 8.550 locuitori, iar în anul 2011 orașul Segarcea avea 7.019 locuitori. Dispune de unități industriale din domeniul alimentar și chimic și este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului (zaibăr și vin alb). Este renumită prin podgoriile sale și crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales "Coniacul de Segarcea". Segarcea dispune de 1 liceu cu diferite profile: matematică-informatică, filologie, agricol, tehnologic, o școală și 3 grădinițe. Pe lângă acestea
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
Dispune de unități industriale din domeniul alimentar și chimic și este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului (zaibăr și vin alb). Este renumită prin podgoriile sale și crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales "Coniacul de Segarcea". Segarcea dispune de 1 liceu cu diferite profile: matematică-informatică, filologie, agricol, tehnologic, o școală și 3 grădinițe. Pe lângă acestea în Segarcea se află Judecătoria Segarcea, Societatea Domeniul Coroanei, Spital, BRD, CEC s. a. În Segarcea
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
cultivate cu viță de vie se extind an de an. În prezent podgoria are aproape 4000 ha. cu viță de vie repartizate pe 4 centre viticole și anume: Bujoru, Smulti, Oancea, Berești. Principalele direcții de producție ale podgoriei sunt obținerea vinurilor roșii de calitate superioară (Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră) și vinuri de consum curent. Orașul Târgu Bujor se poziționează după altitudine, poziție și particularități de relief în unitatea geomorfologică numită Podișul Covurluiului. Acesta este alcătuit din pietrișuri și nisipuri cu
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
prezent podgoria are aproape 4000 ha. cu viță de vie repartizate pe 4 centre viticole și anume: Bujoru, Smulti, Oancea, Berești. Principalele direcții de producție ale podgoriei sunt obținerea vinurilor roșii de calitate superioară (Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră) și vinuri de consum curent. Orașul Târgu Bujor se poziționează după altitudine, poziție și particularități de relief în unitatea geomorfologică numită Podișul Covurluiului. Acesta este alcătuit din pietrișuri și nisipuri cu intercalații de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor și văilor cu direcția
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
este ales principe, la Târgu Mureș, în 16 septembrie 1661. Târgul Dumbrăveni devine reședința domneasca. Dar domnia lui Mihai Apafi I nu este de bun augur deoarece ”era mai bun de popa decât de principe” (cronicarul Mihai Cserei). Îi plăcea vinul, bea o vadra de opt cupe pe zi și avea ”pasiunea de a drege mereu oroloage”. La 27 noiembrie 1685 Mihai Apafi I semnează la Dumbrăveni, împreună cu Antidie Dunot, trimisiul împăratului Austriei, un tratat prin care se obligă să întrețină
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
și plante furajere, în special lucerna. Cultura legumelor a început să dețină și ea suprafețe arabile în crestere, deși se practică la nivel de gospodării. Cele de vie sunt în proprietate particulară și sunt reprezentate de soiurile hibride. Producția de vin obținută este destinată exclusiv consumului din cadrul gospodăriilor. Creșterea animalelor s-a dezvoltat ca urmare a producțiilor bune de cereale, înregistrate anual. Totuși, majoritatea animalelor sunt crescute în gospodăriile private, obiectivele zootehnice existente la nivelul localității pană în 1990 fiind scoase
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
o fiertură de grâu (numită "puls" - strămoașa mămăligii de astăzi). În perioada sa cea mai fastă, civilizația romană a dezvoltat o serie de rețete și arta sa culinară a fost purtată la apogeu. Utilizarea meniurilor îmbogățite cu miere, aripi, fripturi, vin, numeroase legume, fructe, carne și mirodenii, venite din întreg Imperiul a contribuit la extinderea gamei de mâncăruri. S-a recurs chiar și la trimiterea curierilor în Apenini pentru a căuta zăpadă în vederea gătirii unor deserturi reci pentru Împărat. Această idee
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
Salmoș-Zalmas-Zalmoxis, alăptat de ursoaică, așa cum este surprins și într-o celebră statuetă cogaionică aparținând culturii Turdaș-Vincea: "Șase ani am supt la maică / și-un alt an la o ursoaică. // Foaie verde a cucutii, / alți opt ani am supt din butii / vin cu sânge de vultur, / să-mi stea fruntea în azur, / vin cu sânge gros de lup, / să-mi sbârlească pânda-n trup. // Frâng, pe după gât, un trunchi, / și-mi dă codrul în genunchi. În frigare coc jivine, / chem răstoacele cu
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
statuetă cogaionică aparținând culturii Turdaș-Vincea: "Șase ani am supt la maică / și-un alt an la o ursoaică. // Foaie verde a cucutii, / alți opt ani am supt din butii / vin cu sânge de vultur, / să-mi stea fruntea în azur, / vin cu sânge gros de lup, / să-mi sbârlească pânda-n trup. // Frâng, pe după gât, un trunchi, / și-mi dă codrul în genunchi. În frigare coc jivine, / chem răstoacele cu mine. Umbra 'naltă prin sloduni / mi-o ling peșteri și furtuni
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
luceferi fac potcoave, / că în grajdurile mele / roibii-s potcoviți cu stele / și ocale mari de vise, / pentru drumurile-nchise. Noaptea, dorm pe-un braț de joarde / lângă sufletul ce arde. / Și prin somnul cu poiene / ies, din lacuri, Sânziene. / Vin, uitându-și apele, / să-mi sărute pleoapele / și să-mi dea comorile: / umerii cu zorile, / ochii cu livezile, / sânii cu zăpezile, / gura cu mărgelele, / coapsele cu stelele..." («Vlagă», "ibid.," 135 sq.; "slodun" = "gorun" / "stejar brumăriu" - "Quercus pedunculiflora"). Sunt în acest
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
orășenilor sărăci, nobilii și aristocrații rămânând neatinși. Multă vreme s-a crezut că aceștia din urmă beneficiau de o protecție specială, când în realitate, tocmai argintul a fost cel care i-a ferit de cumplita maladie. Aceasta pentru că apa și vinul aristocraților erau păstrate în vase de argint, și ei foloseau în mod curent farfurii, tacâmuri și pahare de argint În timpul secolului trecut, pionierii americani obișnuiau să pună un dolar de argint într-o găleată de lapte proaspăt, pentru a-i
Argint () [Corola-website/Science/297156_a_298485]
-
dinamică puternică cu creșteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate. Industria materialelor de construcții, industria mobilei, industria ușoară, industria alimentară, serviciile și turismul sunt sectoarele economice cele mai bine reprezentate. Pâncota este și un important centru al viei și vinului, cunoscut atât în țară cât și în străinătate Dintre cele mai importante obiective turistice ale orașului se remarcă ansmblul urban desfășurat de-a lungul străzii Tudor Vladimirescu, vechiul han de poștă, palatul "Sukowsky" și nu în ultimul rând Canalul Matcă
Pâncota () [Corola-website/Science/297197_a_298526]
-
singurul jucător care a știut mereu unde să-mi dea mingea. Voi, românii, ați avut un jucător colosal, iar numele lui este Hagi. Mă înțelegeam perfect cu el pe teren" - Mario Jardel, fost internațional brazilian ,Hagi e la fel de bun ca vinul, cu cât îmbătrânește, cu atât e mai bun" - Luis Fernandez, fost internațional francez , Crezi că aș putea să-l uit vreodată pe Hagi? N-am dormit multe nopți, după golul acela. M-am tot gândit cum a putut să mă
Gheorghe Hagi () [Corola-website/Science/297184_a_298513]
-
alte feluri de mâncare orientale, cum ar fi musaca, ghiveci și baclava. Consumul de carne se află sub media europeană, fiind preferate diverse salate. Rachiul este băutura alcoolică tradițională din fructe, consumată în Bulgaria încă din secolul al XIV-lea. Vinurile bulgărești sunt cunoscute pentru soiurile traminer, muscat și mavrud, din care se produc până la 200.000 de tone anual. Înainte de 1989, Bulgaria era al doilea exportator mondial de vin. Bulgaria are rezultate bune la sporturi cum ar fi lupte, haltere
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
din fructe, consumată în Bulgaria încă din secolul al XIV-lea. Vinurile bulgărești sunt cunoscute pentru soiurile traminer, muscat și mavrud, din care se produc până la 200.000 de tone anual. Înainte de 1989, Bulgaria era al doilea exportator mondial de vin. Bulgaria are rezultate bune la sporturi cum ar fi lupte, haltere, box, gimnastică și tenis. Țara are una din cele mai bune echipe de volei din lume, pe locul șase mondial conform clasamentului FIVB pe 2011. Fotbalul este de departe
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]