4,849 matches
-
sosit la Brăila, de la Chișinău, însoțit de I.C. Brătianu, la 23 aprilie/5 mai 1877, în drum către Ploiești, unde urma să se stabilească înaltul comandament al armatei ruse (Memoriile, vol. IX, p. 69). După cum se poate lesne constata, Bacalbașa încurcă în aceste pagini cronologia evenimentelor. 77. Canoniera cuirasată Lufti-Djelil a fost scufundată de artileria rusească la 29 aprilie/11 mai 1877 („29 aprilie. Bateriile rusești de la Brăila au bombardat și scufundat În sfârșit vestea cea mare, împăratul Alexandru al II
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
l-a lăsat. însă culmea e un alt fapt: B. Încă n-a citit cărticica lui Manolescu! *Jurnalul (al meu sau al altuia) n-are nimic de a face cu raportul și, deci, cu delațiunea. Numai o minte deformată poate încurca într-atît lucrurile încît să nu priceapă diferențele. N-am să invoc numai sentimentul onoarei, pe care trebuie să-l aibă orice autor, ci și faptul, simplu, că într-un jurnal nu „intră” toți cei cu care venim în contact. Zilnic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ea. „Am să ies la marginea satului să văd cît de încărcat pleci de aici...” Individul s-a dovedit surd la vorbele ei... în biroul președintelui Consiliului Popular din Faraoani a intrat o femeie în doliu. E încă tînără. Zîmbește încurcată sub privirile bărbaților adunați acolo. Îi spune primarului că a murit Cutare și că de la cooperativă nu-i dau nici zahăr, nici ulei fără aprobarea lui. Primarul, care se numește Andrei Mare, un individ gras, sanguinolent, nu-și amintește cine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și cît cărbune la Comănești, cîte norme trebuie să efectueze un cooperator, cît grîu și cît porumb îi revine dacă le îndeplinește? Etc., etc. Redactorii n-au știut anumite răspunsuri, în legătură cu altele s au bîlbîit, s-au „blocat”, le-au încurcat. La sfîrșitul celor două ore de umilință, unii dintre ei aveau încă obrazul sfecliu, iar alții erau realmente buimăciți și dărîmați. După mine, adevărata lor vină nu-i insuficiența cunoștințelor, ci faptul că n-au reușit să impună respect. Și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
adînc. Stă cu ochii închiși și respiră anevoios, ca-ntr-un somn cu vise rele. Cînd simte că începe criza, își apasă gîtul cu o bucățică de lemn și încremenește așa. Singura ei temere e aceea de a nu-i încurca pe ceilalți cu moartea sa. *7 iulie 1986, ora 19,30: am fost anunțați că a murit „Bunica”. Ani a alergat toată dimineața, de la o ușă la alta, pentru aprobări ca să obțină morfină. I-au dat cîteva zeci de fiole
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-a și Întâmplat. 791 24 (București), 23/I.1975 Dragă Eugen, Sunt mai bine de două săptămâni de când ți-am scris că am găsit, cu ocazia curățeniei din casă, tabloul cu Millo și Îmi ceream scuze că te-am Încurcat când ai plecat. Bătrânețea face multe boroboațe oamenilor. Te rog scrie-mi ce să fac cu tabloul. Mai am câte ceva În legătură cu federala Buciumul Moldovei 293 a cooperativelor din Jud. Suceava 294. Dacă te interesează 295 Îți pot da oarecare material
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nou, prosper și presărat cu succese, Georgel Țanu Regret că nu am primit răspuns la scrisoarea mea din decembrie, privitoare la unele investigații de aici686. Îndrăznesc să vă solicit o confirmare a primirii scrisorii, din teama de a nu fi Încurcat eu adresa 687. Cu toată considerația, G. Țanu 3 Carte de vizită (Cluj, ianuarie 1975) Stimate Domnule Eugen, Regretând Întârzierea mea, rămân totuși solvabil pentru urările de sănătate, Împlinire și succes, pe care din toată inima le Închin dvs. și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ceaușescu (șeful Departamentului Legume și Fructe) și apoi încă trei-patru secretari-generali. Ceilalți se înșirară în picioare, în spatele celor aflați la masă. în fața unor diagrame și tabele, vorbi primul Iftode. Urmă Ion Ceaușescu, emoționat ca un elev timid la primul examen. Încurcă tabelele, confundă tonele de produse cu milioanele de dolari ce prevedea că se vor obține din export. Secretarul general stătea în continuare mut, dar mai încruntat la auzul celor încurcate de frățiorul ministru. Își sprijini fruntea în palmă și rămase
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ion Ceaușescu, emoționat ca un elev timid la primul examen. Încurcă tabelele, confundă tonele de produse cu milioanele de dolari ce prevedea că se vor obține din export. Secretarul general stătea în continuare mut, dar mai încruntat la auzul celor încurcate de frățiorul ministru. Își sprijini fruntea în palmă și rămase așa până la sfârșitul expunerii făcute de Ion Ceaușescu. începură întrebările către președinte. În acel moment apărură doi oameni ce țineau în mână un microfon legat la un dispozitiv de înregistrare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
e un membru al noii drepte franceze (!?), când Lévy este tocmai cel ce-a deschis vehementa și foarte cunoscuta intelectualilor europeni campanie împotriva respectivei drepte. Dar, se vede treaba, când trăiești după cinica deviză Scopul scuză mijloacele, nu te mai încurci a amesteca dreapta cu stânga, reacțiunea cu opusul ei. La fel de indiferent m-ar fi lăsat, probabil, și opiniile domnului Eugen Barbu privind activitatea Federației Internaționale a PEN Club-urilor, activitate pe care ilustrul plagiator o acuză de anticomunism. M-ar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mi pun paltonul peste plapumă: dacă ar fi cald, aș Încerca să scriu, simt că n-o să pot dormi prea repede. Am În gând o poveste despre o fată care după ce a căzut la facultate intră În serviciu și se Încurcă cu șeful, dar acum povestirea mi se pare proastă și renunț cu multă ușurință la ea. Rămân nemișcat În pat, urmărind prin geam ninsoarea calmă, tristă și pură. Mă gândesc la cele două cărți ale mele, Încerc să le răsfoiesc
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de repecursiunile ce le va avea prindeea lor în țară.” Mai departe spre țară în zorii zilei proprietarul vine și îi scoate de acolo și-i urcă într-un pod unde trebuiau să aștepte până seara. Dar lucrurile s-au încurcat din nou în defavoarea celor trei, căci soția lui Tomici a trimis știre printr-o altă femeie, că Tomici fusese arestat și el, iar la Ofcea, în casa lui venise o comisie de anchetă formată din procuror, judecător de instrucție și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
schimbând păreri despre ce făcuseră, în mod fatal au fost luați de agenții civili, prezenți la vremea aceea în orice cârciumă din satele de pe lângă frontieră, și predați la postul de jandarmi. La întrebările care li s-au pus, s-au încurcat unul pe altul în declarații și a ieșit exact ce făcuseră, că au ajutat doi domni să treacă frontiera și i-au condus la Lățunaș, la Neagu acasă. S-a dat alarma telefonică, dar pentru că în Lățunaș nu era post
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din scurt de echipa de anchetă numită de Nicolae Petrașcu, punându-i-se în față scrisorile compromițătoare găsite la el și faptul că dispăruse din lagăr de mai multe ori. Șerbu, care era un om simplu, din Ardeal, s-a încurcat în cele declarate și până la urmă a mărturisit tot adevărul. El a confirmat că fusese plecat la Varșovia unde se întâlnise cu un comisar al lui Eugen Cristescu, fapt care circulase în lagăr sub formă de zvon, înainte de ultima întoarcere
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
proces, cel al lui Vică Negulescu, sesizând la timp intențiile organizatorilor, el devine cel mai periculos martor dând pe față, cu multă abilitate și curaj tot ce știa. Acest lucru îl salvează de la condamnarea la moarte și în același timp încurcă toată țesătura ocultă a înscenării. Marcel Petrișor în dialogurile lui din „Secretul Fortului 13” ilustrează cu o forță impresionantă toate etapele procesului. Prin tot ce a făcut Calciu Dumitreasa, rămâne un Pavel al „Reeducării” și al Mișcării Legionare. Iosif V.
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
asupra creierului meu precum acidul care corodează metalul. Mintea mi se întunecă și toate simțurile o iau razna. În general, nu mă deranjează femeile grase. Sunt ca norii de pe cer. În fond, plutesc și ele pe-acolo și nu mă încurcă cu nimic. Se schimbă însă povestea când e vorba de femei grase, dar tinere și frumoase. Față de acestea simt nevoia să adopt o oarecare atitudine. Să zicem că sunt dispus să mă culc cu ele. Cred că de aici mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
din cap fericit. Ai grijă să-ți respecți promisiunea. Dacă nu ajungi până-n prânz, e jale mare. — Am înțeles. — Și fii atent ca nu cumva să-ți fure cineva datele sau să vadă lista aceea. Dacă se-ntâmplă așa ceva, o încurcăm amândoi. Stați liniștit, am fost foarte bine instruiți în sensul ăsta și știu ce am de făcut. Nu las eu dușmanii să pună laba pe date. Am scos din buzunarul secret al pantalonilor un portofel dintr-o foiță flexibilă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
bătut o vreme darabana cu creionul în colțul carnețelului. — Pornim o investigație. Serioasă de tot. Dacă cercetăm problema ca lumea, o să ne dăm seama despre ce e vorba. Doar știi cine suntem, nu? Dacă descoperim că ai ascuns ceva, o încurci! E clar? Le-am spus că mi-era clar. Nu-mi dădeam seama cum o să se termine totul, dar nici ei nu știau. Nimeni nu poate prevedea ce se va întâmpla în viitor. Am bănuit noi că Simbolatorii pun ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
trupul, mintea, propria-mi existență. Cu toate astea, reușeam să urc centimetru cu centimetru. Cureaua pantalonilor ajunsese la marginea lespezii, dar în același timp funia de nailon de care era legată cureaua mă trăgea în față. În loc să mă ajute, mă încurca mai tare. Rana mă durea de vedeam stele verzi și nu-mi puteam concentra eforturile pentru ceea ce aveam de făcut. — Nu trage de funie! am țipat eu întorcându-mă spre lumină. Încerc să mă descurc singur. Nu mai trage! — Ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ușor pentru că mă dureau mâinile și eram cumplit de obosit. Parcă aș fi înotat craul vreo doi kilometri. M-a apucat și fata de curea și m-a ajutat să mă ridic pe stâncă. — Era cât pe-aci s-o încurcăm! Dacă mai întârziam puțin, eram amândoi pe lumea cealaltă. — Bine că am scăpat! am exclamat când m-am văzut sus. Am respirat adânc de câteva ori. Până unde a ajuns apa? Fata a pus lanterna jos și a tras de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aparțineau, că aveau și ele viața lor proprie. Îți mulțumesc mult, spuse Profesorul. Adevărul e că am întotdeauna rezerve aici pentru câteva zile, dar de data asta le-am neglijat. Inadmisibil! Așa se-ntâmplă întotdeauna. Cum slăbești vigilența, cum o încurci. O vorbă din bătrâni spune: Ia-ți umbrelă cât este încă soare afară. Cât adevăr există în ea! Erau tare înțelepți bătrânii, nimic de zis. Ha! Ha! Ha! — Și-acum că ați terminat de mâncat, aș vrea să-mi răspundeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un tren care se îndrepta spre Ginza și unul spre Shibuya. Ne-am apropiat de stația Aoyama 1-chōme suficient de mult ca să vedem peronul, dar să nu fim văzuți. Dacă ne-ar fi prins vreun salariat de la metrou, am fi încurcat-o. Mai aveam de urcat doar o scară de oțel care ducea la peron și de trecut o barieră. Totul era să nu ne vadă cineva. Am mai lăsat să treacă un tren de Ginza. Ne-am uitat liniștiți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am văzut cum l-a făcut Bronson knock out pe adversar, m-am ridicat. — Ce-ar fi să stați să vedeți tot filmul? mă îndemnă proprietăreasa. — Îmi pare rău, dar mi-am lăsat rufele la uscătorie și nu vreau să încurc pe nimeni. M-am uitat la ceas. Era unu și douăzeci de minute. Uscătorul se oprise deja. — Stați liniștit. O să vi le scoată cineva și vi le pune pe mânerul uscătorului. N-o să vă ia nimeni lenjeria de corp. — Știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai am vlagă în mine. Mi-au înghețat toate oasele azi noapte, a fost cumplit de frig. — Te iau în cârcă. Umbra a clătinat din cap. Nu accept așa ceva. Eu nu mai pot fugi și ar însemna doar să te încurc. S-a zis cu mine. — Ideea de evadare a fost a ta. Nu mai poți da îndărăt acum! Te scot de-aici chiar dacă trebuie să te car în spate tot drumul. Umbra m-a privit cu ochii duși în orbite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nesigur, vulnerabil, pe cale de a fi atacat. De aceea comportamentul său agresiv are semnificația unor acte contra-fobice. În fantezia sa apar mereu inamicii puternici, agresivi, sadici față de care simte că trebuie să se apere. Prin comportamentul său de obicei îi încurcă pe alții. Unii se înrolează în armată pentru a se simți în siguranță. Din această categorie s-ar recruta o bună parte din „executanții” puterilor totalitare. Ar fi un derivat al TP evitante. Psihopatul exploziv. Se manifestă prin apariția bruscă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]