33,912 matches
-
cameră. Nu era parolat, monitorul afișa un singur folder care, la rându-i, conținea doar un fișier. Dar ce fișier! În ordine alfabetică, subteranii Îmi defilau pe dinaintea retinei lărgite de uimire: nume ilustre, În măsură să onoreze cea mai pretențioasă academie, fiecare cu fotografia și CV-ul aferente, dispunerea pe birouri, plus câte o adresă de e-mail și un număr de telefon. Tipul care Îmi servise de șofer de la aeroport era unul dintre cei mai proeminenți savanți ai lumii, o somitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
intuițiile, dar, În același timp, mă suspectam de partizanat interesat și, prin urmare, nu voiam să mă las atras de elanuri triumfaliste facile. N-aveam aici nici un mijloc la Îndemână să verific, și chiar dacă m-aș fi aflat la Biblioteca Academiei Regale din Londra, șansele erau aproximativ aceleași. Cum se poate verifica un Înscris parvenind de la o organizație secretă, cum părea a fi acest Centrum de care nu auzisem niciodată până atunci? Și, slavă Domnului, mă ocupasem destul de mult de zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
consum, ci de lucrurile mari - proprietăți funciare, firme, exploatări miniere, corporații, trusturi multinaționale - și, implicit, eliminarea instituției dreptului succesoral, nu cu totul, evident, doar când e vorba de valori care depășesc o anumită limită pe care ar stabilei-o statul, academia, regele, cineva... de exemplu, o firmă gigantică... ea nu poate fi lăsată moștenire... cât timp trăiește președintele, bossul dispune cum dorește de Întreg profitul... poate să achiziționeze iahturi, elicoptere, să cumpere insule, să cheltuiască atât cât poftește, e dreptul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Mâna stângă corespunde omului interior - inteligent, necheltuitor, secret și plin de surprize. Îi place să caute în adânc ca ploaia trezind tenebrele la viață. Mâna stângă desenează senzual labirinte de zăpadă folosind alfabetul vântului și ploii. Ea disprețuiește școlile și academiile, la fel și stilurile, simțindu-se „rănită“ de realitate. În lumea grotelor ea se simte la adăpost de „contemporaneitate“. Mi-e frică de mâna stângă, mă doare des. Uneori am senzația că inima vrea să-mi iasă prin degetele acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
nepotul meu cel mai drag, e fiul pe care nu l-am avut niciodată, iar prietenii lui sunt oricând bine veniți în casa mea. Traian Pop era un coleg de-al lui Cristian Toma, polițist și el. Fuseseră colegi la Academia de Poliție, iar apoi după ce absolviseră se nimerise să lucreze împreună la Inspectoratul de Poliție din Iași. Ieșiseră împreună într-o seară ca băieții la o bere, în grădina din dealul Copoului. Tocmai se pregăteau să plece când Cristian văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
încerca să-și amintească cam care era brizanța dinamitei. Nu avea ce să-și aducă aminte, nu lucrase niciodată cu acest exploziv. Era foarte adevărat că nici cu azotatul de amoniu nu lucrase vreodată dar studiase la cursurile antitero din academia de poliție modul de confecționare a explozivilor artizanali. Despre dinamită nu știa decât că este un exploziv puternic, în rest avea doar cunoștințe teoretice. Oricum, era mai puternică decât explozivul confecționat din îngrășăminte chimice. Se mira cât de repede acceptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de povestiri Enciclopedia morților. 1986 - este distins cu titlul de „Chevalier des Arts et Lettres“. 1988 - i se conferă „Preis des Literaturmagazins“, iar În Italia, la Roma „Premio di Tevere“ pentru eseistică. La 15 decembrie este ales membru corespondent al Academiei de Științe din Belgrad. 1989 - primește premiul „Bruno Schulz“. La 15 octombrie Danilo Kiš moare la Paris după o lungă suferință este Înmormîntat În orașul Belgrad. Opera postumă: Viața, literatura (Život, literatura), Svjetlost, Sarajevo, 1990; Zațul amar al experienței (Gorki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
i prepevi), Prosveta, 1992; Lăuta și cicatricea (Lauta i ožiljci), BIGZ, Belgrad, 1994. Creația lui Danilo Kiš a fost tradusă În peste douăzeci de limbi. Scurtă autobiografie Tatăl meu a venit pe lume În Ungaria de Vest și a absolvit Academia de Comerț În orașul natal al vestitului domn Virago, care, prin bunăvoința domnului Jojce, va deveni celebrul Leopold Bloom. Cred că, Într-o oarecare măsură, politica liberală a lui Franz Josef al II-lea, cît și dorința de integrare l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Davidov: Documente privind istoria războiului contemporan (fără loc și dată); Mistris Bradon: Aurora Floyd, roman, Sankt-Petersburg, 1870; Contele F.V. Rastopcin: Însemnări, Moscova, 1889; D.S. Mereșkovski: Tolstoi și Dostoevski, Sankt-Petersburg, 1903 (cu autograf și dedicație pentru V.M. Șciukina); A.S. Pușkin: Opere, Academia Imperială de Știință, sub Îngrijirea lui V.I. Saitov (trei volume), Sankt-Petersburg, 1911; Knut Hamsun: Opere complete (primele patru volume), Sakt-Petersburg, 1910; Documente privind istoria pogromurilor din Rusia, Petrograd, 1919; A.S. Pușkin: Scrisori 1815-1837, Sankt-Petersburg, 1906; L.N. Tolstoi: Război și pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a adunat un impresionant material documentar din Arhivele Naționale din București, Iași, Tecuci, Galați și, evident, Bacău, care nu se referă doar la satul Lunca sau comuna Filipeni. Cel mai valoros material documentar scos la lumină de Olimpia Bădăluță de la Academia Român este Fondul de documente Vasile Rosetti, o sută de documente care se referă la moșia Filipeni, la familia de boieri Rosetti, la judecățile nesfârșite cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, la cumpărări de pământ, la hotarele moșiei. Aceste documente
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeșii din Fruntești și Oțelești, la cumpărări de pământ, la hotarele moșiei. Aceste documente, unele scrise în limba română cu caractere chirilice, altele în slavonă, au fost traduse, transcrise, corectate și cercetate (completate) de Olimpia Bădăluță, ajutată de specialiștii Bibliotecii Academiei, care singure pot alcătui o culegere de acte și documente folositoare celor care studiază istoria și relațiile dintre boieri și răzeși, boieri și clăcași. Olimpia Bădăluță ar fi vrut ca cele 100 de documente să fie publicate într-o carte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a altor oameni bătrâni din satul Lunca, comuna Filipeni, județul Bacău. Iar întâmplările de după primul război mondial le-am spus după cum mi-am adus aminte. Gavril Bădălu 14 ianuarie 1971 * Documente din fondul „Vasile Rosetti” aflate la Arhivele Statului București - Academia Românș, adunate transcrise, traduse și analizate de Olimpia Bșdșlu 1565 (7073 Aprilie 25), Hîrlșu Alexandru Voedod, din mila lui Dumnezeu, domn al țării Moldovei. Iată a venit înaintea noastră popa Onică din Fruntești și cu alte rude din Obârșie și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sus zapis, Petrii și muierii lui, la ace bucat[ă] și moși[i] mai sus scrisă, cum dat ești și di la noi, di urică și cumpărătură, cu tot vinitul și alții nime să nu să amestice. ]Pe verso] Frunteștii Academia R.P.R., CCXIII/2 * 1765 (7273) martie 18 Lista (perelipsis) de ispisoace și zapise privitoare la moșia Filipeni, ținutul Tecuciului (1655-16719, întocmită de diacul Ioniță Baiș pentru medelnicerul Dumitrache, moșie luată de zestre de la socrul său Ioniță Ruset medelnicer. Perelipsis 7168
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gimnaziul, liceul „Grigore Moisil” - secția reală, dovedindu-se un elev harnic, cu dorință de cunoaștere, o inteligență vie, cu rezultate foarte bune la învățătură. Cunoștințele de matematică și fizică au fost hotărâtoare în reușita la severul examen de admitere de la Academia Militară, Facultatea de Științe Aerospațiale. La absolvire era ofițer inginer și înaintează până la gradul de comandor-colonel. Este căsătorit cu Veronica Nicula, absolventă a Facultății de Cibernetică din cadrul ASE, care s-a dovedit a fi, atunci când, după evenimentele din 1989, lumea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boieri, Editura „Universul”, București, 1943. 3 Radu Rosetti, op.cit., p.304 4 Vezi zapisele de vânzare-cumpărare a răzeșilor din Filipeni și Fruntești de la Anexe. 5 Radu Rosetti, op.cit., p.299 6 Arhivele Statului București, Documente istorice, Fondul Vasile Rosetti donat Academiei în 1934, constând din 100 de documente referitoare la moșia Filipeni și Fruntești. 7 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei. 8 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 85. 9 Ibidem. 10 Radu Rosetti, op.cit., p.224. 11 Valeria Costăchel, P.P. Panaitescu, Aculin Cazacu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de imaș, putea trimite la păscut 6 vite. (Mărturia înregistrată pe bandă de magnetofon, în 17 august 1975, de Olimpia Bădăluță, de la Vasile Tomescu, care avea atunci 70 de ani.). 29 N. Adăniloaie, Dan Berindei, Reforma agrară din 1864, Editura Academiei R.S.R., București, 1967, p.67. 30 Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română de la Bacău, Roman, 1866, p.27. 31 Mărturia fraților Tomescu care au avut o copilărie de slugi, fără posibilitatea de a învăța carte, după cum ar fi vrut. 32
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
contrasta total cu linia oficială! 37 Pentru problema răscoalei țărănești din 1907 pot fi consultate lucrările: Arhivele Statului București, Ministerul Justiției, Dosar nr. 35/1907, p.83 N.B., lucrarea Documente privind marea răscoală a Șăranilor din 1907, Vol. I, Editura Academiei R.S.R., București, 1977. Idem, Fond Ministerul Justiției, Direcția județeană, Dosar nr. 8/1906; M. Badea și I. Ilincioiu, Răscoala Șăranilor din România, Editura Politică, București, 1967. 38 Arhivele Statului București, Fond Ministerul Justiției, Dosar nr. 35/1907, p.83. 39
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acolo se pregăteau și preoții care și-au însușit ceva „sârbie” , descifrau cărțile sfinte și, câteodată, făceau însemnări pe marginile acestor cărți. colile „înalte”, cu un nivel superior de pregătire, care au funcționat în Moldova în timpul lui Despot Vodă (1563, „Academia” de la Cotnari), Academia lui Vasile Lupu, nu puteau fi frecventate decât de anumiți fii de boieri, cu plecare spre învățătură și științe. Antioch Cantemir, în timpul cât a fost domn al Moldovei, s-a îngrijit de organizarea și funcționarea școlilor, printr-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și preoții care și-au însușit ceva „sârbie” , descifrau cărțile sfinte și, câteodată, făceau însemnări pe marginile acestor cărți. colile „înalte”, cu un nivel superior de pregătire, care au funcționat în Moldova în timpul lui Despot Vodă (1563, „Academia” de la Cotnari), Academia lui Vasile Lupu, nu puteau fi frecventate decât de anumiți fii de boieri, cu plecare spre învățătură și științe. Antioch Cantemir, în timpul cât a fost domn al Moldovei, s-a îngrijit de organizarea și funcționarea școlilor, printr-un act domnescă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primelor școli, la București, de către Gh. Lazăr (1813) și la Iași, în 1818, de către Gh. Asachi, de pregătire a inginerilor hotarnici, în care predarea disciplinelor de învățământ se făcea în limba română. În 1835, tot la Iași, se pun bazele Academiei Mihăilene, de către domnitorul Mihail Sturza, avându-l, printre alții, ca profesor și pe Mihail Kogălniceanu. În domeniul învățământului de la Iași, se manifestă un paradox: mai întâi apare învățământul superior și apoi cel primar și secundar, care ar fi trebuit să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost efectuat în timpul ocupației rusești, cei care au lucrat la înregistrarea populației erau boieri români. Imperfecțiunile lucrărilor efectuate în 1772-1773 au determinat reluarea lucrărilor cu mai multă atenție în 1774. Listele recensământului luate de ruși s-au păstrat la Academia de Științe din Chișinău și au fost publicate în 1975, dar au fost retrase fiindcă venea în total contradicție cu ideologia oficială. Mistificând realitatea și abătând atenția de la adevăratul scop al recensământului, în document se spune că recensământul s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gura celui pățit, instructorul de partid. * Acest subcapitol a fost scrisă pe baza observațiilor proprii, întărite de studierea unor lucrări de referință: Mircea Eliade, Istoria credinșelor și ideilor religioase, Vol. III, Editura Științifică, București, 1992; Romulusă Vulcănescu, Mitologia română, Editura Academiei RSR, București, 1985; Pompiliu Poghirc, Satul din Colinele Tutovei, Editura Științifică, București, 1972; Zaharia N. Petrescu Dâmbovița, M. Zaharia, Em., Așezările din Moldova de la paleolitică până în secolul al XVIII-lea, Editura Academiei, București, 1970; Elena Negruți, Satul moldovenescă în prima
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Științifică, București, 1992; Romulusă Vulcănescu, Mitologia română, Editura Academiei RSR, București, 1985; Pompiliu Poghirc, Satul din Colinele Tutovei, Editura Științifică, București, 1972; Zaharia N. Petrescu Dâmbovița, M. Zaharia, Em., Așezările din Moldova de la paleolitică până în secolul al XVIII-lea, Editura Academiei, București, 1970; Elena Negruți, Satul moldovenescă în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Iași, 1984. 50 Romulusă Vulcănescu, op. cit., p.448. 51 Ibidem, p.450 52 Mircea Eliade, Istoria credinșelor și ideilor religioase, Vol. III, Editura tiințifică, București, 1992
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familia Bădălu Gheorghe Bădăluță (1921-1982) A văzut lumina zilei la 11 noiembrie 1921 în satul Lunca, unde a urmat, cu învățătorul Gheorghe Postoi, primele clase primare ca premiant, și premiant a fost și la Liceul Comercial din București și la Academia Comercială. A dovedit aptitudini deosebite la matematică, încât, la sfârșitul liceului, a fost oprit ca suplinitor la catedra de matematică. În paralele cu Academia Comercială a urmat cursurile Facultății de Drept Comercial. A fost bursier în toți anii studenției, beneficiind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clase primare ca premiant, și premiant a fost și la Liceul Comercial din București și la Academia Comercială. A dovedit aptitudini deosebite la matematică, încât, la sfârșitul liceului, a fost oprit ca suplinitor la catedra de matematică. În paralele cu Academia Comercială a urmat cursurile Facultății de Drept Comercial. A fost bursier în toți anii studenției, beneficiind și de o bursă de la Uzinele Reșița, cu condiția ca la absolvire să se angajeze ca funcționar la Reșița. Dă concursă pe un post
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]