9,186 matches
-
O, 1986, 17; Mihai Coman, Un nou val în etnologia românească, SLAST, 1986, 29; Ion Rotaru, „Structurile retorice ale liricii orale românești”, LL, 1986; Nicolae Constantinescu, Aspecte actuale ale cercetării liricii populare, T, 1987, 6; Liviu Malița, Lirica populară în actualitate, AAF, 1991; Maria Cuceu, „Structurile retorice ale liricii orale românești”, AAF, 1991; George Mirea, „Folclor și literatură cultă”, LL, 1994; Iordan Datcu, „Folclor și literatură cultă”, L, 1995, 4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 126-127. I.D.
OLTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288523_a_289852]
-
A semnat uneori și E. Buceșan. Debutează încă din studenție în revista „Steaua” (1957) cu o recenzie, iar în teatru, cu drama Aceste anotimpuri și cărări, a cărei premieră are loc la teatrul din Sibiu, în stagiunea 1976-1977. Ancorată în actualitate, piesa se bucură de o primire favorabilă, fiind preluată de Radiodifuziunea Română și montată în stagiunea următoare la Satu Mare. Prezent în mișcarea literară sibiană, O. colaborează cu studii de istorie și critică literară la „Forschungen zur Volks- und Landeskunde” și
ONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288540_a_289869]
-
din spiritul cel mai pur al tradiției gazetărești de dinainte și de după război” ( Aveți încredere în noi!). Publicația recunoaște potențialul cultural al vieții studențești, pe care o radiografiază ca atare, transgresând estetic constrângerile ideologice. Rubricile sunt relativ constante: „Agenda politică”, „Actualitatea universitară”, „Cronica literară”, „Cărți în dezbatere”, „Cronica filosofică”, „Revista revistelor”, „Sport”. Relieful vieții universitare e conturat de interviurile cu profesori și studenți, de prezentarea activității cercurilor științifice, a festivalului artei studențești, a cercetării științifice studențești etc. Semnate de redacție, editorialele
OPINIA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
S. Aici, la 4 iulie 1899, el tipărește primul episod dintr-o cronică a vieții de provincie intitulată „Opinia” la Pașcani, pe care o va alterna, până la 29 august, cu Povestiri vânătorești, versuri și traducerea Sonetului lui Arvers. Interesul acordat actualității artistice și literare caracterizează de asemenea O. între 1906 și 1940. Dar și partea politică se va bucura, mereu, de contribuțiile unor scriitori și oameni de cultură. Astfel, în 1907 I. L. Caragiale, pentru care gazeta întreține un adevărat cult, vizitează
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
arta constă în a folosi cu umor sau sarcasm ritmuri ale cântecului de lume sau chiar sloganuri din epocă. Unele titluri sunt sugestive: S-o spui așa, din gură-n gură, fără de patimă și ură, Folclor nou, pe motive din actualitate, Epistolă din sania fără zurgălăi. Ciclul dedicat țăranului (Cu bâtele, Ioane, Chipul tău, Ioane, Rupe lanțul, Ioane și Ioane, încotro?) dezvăluie alt registru, grav, în care verbul șfichiuitor și imprecația amintesc poezia argheziană. După 1989 N.-G. publică la București
NICOLAU-GOLFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
Figura spiritului creator (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), Imanența literaturii (1981). Alte două cărți sunt consacrate poeziei românești de după război: Introducere în poezia contemporană (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Sistematica poeziei (1988). În 1995 criticul își face energic simțită prezența în actualitate cu o lucrare de amplu răsunet transliterar, intitulată Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, o antologie a poeziei proletcultiste românești. Semnificația aparte a cărții depășește condiția sa de premieră culturală, aflându-și punctul de sprijin în
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
răpune la nici treizeci și doi de ani, N. s-a arătat permanent un condei activ. E prezent în numeroase periodice: „Neamul românesc”, „Neamul românesc literar”, „Adevărul literar”, „Vieața nouă”, „Convorbiri literare”, „Convorbiri critice”, „Floarea darurilor”, „Viața literară”, „Cosinzeana”, „Flacăra”, „Actualitatea”, „Ilustrațiunea română”, „Săptămâna ilustrată”, „Dimineața”, „Minerva literară ilustrată”, „Dumineca”, „Noua revistă română”, „Lumina”, „Steaua noastră” (New York), în publicații teatrale - „Rampa”, „Scena”, „Teatrul” (Iași) sau cu profil social - „România muncitoare”, „Facla”, „Viața socială”, „Viitorul social” ș.a. Internat în 1913 într-un
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
București, săptămânal, între 14 octombrie 1927 și 28 mai 1934. Publicația e interesată strict de dimensiunea spectaculoasă a cotidianului românesc și internațional, pe care îl prezintă preponderent prin imagini fotografice și foarte puțin prin articole de analiză. Rubrici: „Săptămâna”, „Moda”, „Actualitatea în caricatură”, „Jocuri”, „Sporturile”, „Pagina femeii”, „Pagina cinematografică”, „Notițe științifice”. Interes literar prezintă traducerile din prozatori străini, cea mai mare parte nesemnate. Totuși, câteva nume de traducători pot fi identificate. Unul dintre ei este Const. A. I. Ghica, tălmăcitor în 1923
OGLINDA LUMII. WELTSPIEGEL. LE MIROIR DU MONDE. VILÁG TU˝KRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288512_a_289841]
-
și străină. Lovinescianismul său de fond, manifestat din etapa Cercului Literar, poate fi dedus și din micromonografia E. Lovinescu (1970). N. preia din Lovinescu teoria sincronismului, însă cu un sens modificat, conform euphorionismului său; sincronismul nu se reduce la stricta actualitate, cultura/ literatura română trebuind să se sincronizeze, cumva retroactiv, cu o „Europă culturală arhetipală”, cu o „clasicitate absolută”. Pe de altă parte, criticul descinde din ceea ce el numește „simbolismul” textului lovinescian, revendicându-se și dintr-o înțelegere a actului critic
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
Almăjan, Pancevo, 1989; Tu sau Despre iubire, Timișoara, 1995; Strada Dostoievski, Timișoara, 1996; Norul sau Despre iubire, Timișoara, 2002. Antologii: You or About Love - Young Poets of a New Romania, tr. Brenda Walker, Londra, 1990. Repere bibliografice: Mircea Mihăieș, Critica actualității, O, 1984, 42; Cristian Livescu, „Romanul politic”, ATN, 1984, 11; Gheorghe Glodeanu, „Romanul politic”, F, 1985, 5; A.I. Brumaru, Chemările romanului politic, AST, 1985, 5; Dorel Filipescu, „Romanul politic”, LCF, 1985, 40; Cornel Ungureanu, Marian Odangiu - pasiunea construcției, O, 1986
ODANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
politice din Europa, cu precădere asupra celor din Imperiul Austro-Ungar și din România. În afara rubricilor obișnuite („Conversațiuni literare”, „Revista politică”, „Știri din România și din Imperiul Austro-Ungar”, „Informații diverse” ș.a.), G. Barițiu scrie aproape în fiecare număr articole referitoare la actualitatea socială transilvăneană. Cu pagini de popularizare a științei sau cu însemnări culturale au colaborat Ieronim G. Barițiu, N. Petra-Petrescu, I. Pop-Reteganul, G. Garbiniu (G. O. Gârbea), S. Fl. Marian. Consecvența cu care se publică scrierile literare ale unui grup restrâns
OBSERVATORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288504_a_289833]
-
1967), este un gest de legitimare cu semnificații mai curând sociale decât intelectuale. În anii imediat următori N. totuși nu ocolește viața literară, risipindu-se chiar între subiecte pe cât de numeroase, pe atât de diverse: eseuri pe marginea literaturii și actualității culturale românești, comentarii însoțite de traduceri din literatura străină contemporană, în special din cea așa-zis decadentă americană, articole de atitudine ș.a., care apar în special în „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „România literară”, „Familia” și în „Scânteia”, unde, pe lângă
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
de autoevaluare. A doua carte transoceanică este A Theory of the Secondary. Literature, Progress and Reaction (1989), de asemenea cu deschideri spre spațiul cultural românesc. Norme ale jocului social, politic, intelectual sunt descoperite în spatele tensiunii canonizare-recanonizare literară, aflate azi în actualitate acută și analizate într-o lucrare editată împreună cu fostul său doctorand, Robert Royal, The Hospitable Canon. Essays on Literary Play, Scholarly Choice and Popular Pressures (1991). Escortată de intervenții ale lui N. în presa literară postdecembristă, cercetarea a catalizat o
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
animale sociale care trăiesc în comunități guvernate de reguli și care participă adesea la procesul de stabilire a acelor reguli care le afectează drepturile, schimburile comerciale și sentimentul de bunăstare personală. În consecință, există în mod permanent și mereu în actualitate subiecte de interes cum ar fi constituirea și stabilitatea comunităților publice, granița dintre individ și comunitate, instituțiile și procedurile folosite de către comunitate la luarea de decizii, strategiile actorilor politici care își desfășoară activitatea în acea comunitate, distribuția puterii în cadrul comunității
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
atunci prefer Coca-Cola față de vodcă. Într-o lume în care există cunoașterea perfectă, ar fi cunoscute și toate consecințele tuturor deciziilor posibile. Un individ rațional ar acționa în așa mod încât să-și poată aduce prioritatea cea mai înaltă în actualitate. Ca să continuăm exemplul anterior, dacă Coca-Cola ar fi întotdeauna îmbuteliată cu etichetă de Coca-Cola și Sprite întotdeauna cu una de Sprite, aș putea pur și simplu să intru într-un magazin și să-mi cumpăr o sticlă de Coca-Cola care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
el ajunge la concluzii noi, argumentând că „prin ceea ce are elegiac, Miorița apare ca o dureroasă laudă a vieții și a lucrărilor ei. În sfârșit, prin ceea ce explică, Miorița se străduie să facă suportabilă - și rațională - moartea” (Ovid Densusianu și actualitatea exegezei „Mioriței”). Dintre cercetările aplicate, se distinge analiza de text la Cântecul Iancului, unde este relevată funcția regală de „excelență” a eroului în plan uman și cea sacră în plan suprauman, mitic, iar în planul formelor este descoperită o construcție
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
literară, Scriitorul român Miron Grindea la Londra ș.a. Dintre prozatorii publicației sunt de amintit Al. Florin Țene, Emil Pintea, Călin Șușu, N. Bota, Răzvan Țuculescu, Lucian Pop, Cristinel Nedea, Mirela Russ. N. se remarcă și printr-un accentuat interes pentru actualitatea literară internațională, în paginile ei figurând traduceri din Philippe Jones, Vicente Aleixandre, Alain Jouffroy, Takashi Arima, Paul Chamberland, Paul Emond, William Trevor, Juan Ramón Jiménez, Antonio Machado. Revista și-a dobândit treptat o personalitate proprie în contextul literar actual. M.Pp.
NOESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288469_a_289798]
-
dintr-un roman de senzație al lui Gaston Leroux reprezentând excepții, N. i. are totuși câteva rubrici cu caracter literar: „În vitrina librăriei”, „Curier literar”, care cuprind însemnări despre scriitori români și străini, despre opere recent apărute sau doar anunțate. Actualitatea culturală este oglindită și într-o seamă de alte rubrici: „Noutatea ecranului”, „Carnet teatral”, „Noutatea teatrală”, „Informații”. Colaboratori: Sandu Teleajen, G. Spina. I.M.
NOUTATEA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288487_a_289816]
-
evuluționistă. Ute Gerhard, de la Universitatea din Frankfurt, a comparat teoriile individualizării din perspectiva genului. Victor Fanciuk, profesor la Universitatea de Stat din Moscova, a examinat teoriile moderne ale societății. O profesoară din Polonia, de la Universitatea din Torun, a readus În actualitate conceptual de relație În sociologia interpretativă. Altă profesoară poloneză, Elizabieta Halas, de la Universitatea Catolică din Lublin, și-a centrat discursul pe simbolismul social. În ceea ce privește metodologia, faptul că metodelor calitative li s-a consacrat o secțiune aparte ar trebui să fie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reținut atenția unor specialiști din Germania (Hubert Knoblauch, Bernt Schnetter). Teme precum analiza discursivă a realității, etica În cercetările calitative, triangularea, relația dintre biografie și cursul vieții, tehnicile ,,polisenzitive”, cercetările feministe, combinarea metodelor cantitative și calitative par a fi de actualitate. Ce avem noi de spus În legătură cu astfel de teme? Maria Larionescu: Cariera sociologiei românești din ultimul deceniu este strâns legată de schimbările În imaginarul colectiv al societății românești În tranziție. Impactul sociologiei asupra spațiului public poate fi surprins În câteva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a constatat că bărbații cu un grad scăzut de agresivitate sunt extremi În raportarea gândurilor agresive și a acțiunilor. Surprinzător, nu au susținut ipoteza că expunerea la un film violent ar avea un impact violent asupra telespectatorilor”. Un studiu de actualitate care pune În vedere violența media și comportamentul agresiv este cel coordonat de Jo Groebel (1998a, 1998b). Acesta a fost desfășurat Între 1996 și 1997 de UNESCO, World Organization of the Scout Movement și Universitatea Utrecht (Olanda). Studiul este unul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
etice și mai ales prin norme juridice, explicit constituite și susținute prin sancțiuni sociale (1990, 114). Timp de trei decenii, până În anii ’50, succesul cercetărilor asupra ciclurilor economice a eclipsat interesul pentru ciclurile generaționale. Prin filiera franceză, acestea revin În actualitate, prin reflecțiile asupra tinereții ale lui Alfred Sauvy, care, În 1959, publică La montée des jeunes. Vorbim, În prezent, despre o adevărată șansă contemporană a noțiunii de generație, nu numai În câmpul științelor sociale, ci și În domeniul politic și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o linie de studiu, pe aceleași coordonate metodologice, a modului În care discuțiile asupra acestuia au fost purtate de la Începuturile mediatizării sale până astăzi. Specific cărții este faptul că, iată, Într-un moment În care dezbaterea este de foarte mare actualitate, dar În același timp studiile internaționale se concentează tot mai mult pe ramificațiile marginale ale fenomenului (e drept, la fel de odioase ca și manifestările lui „centrale”), ea readuce În fața publicului nucleul dur al Holocaustului: Germania nazistă și teritoriile din Est anexate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt prezenți Mircea Pavelescu, A.C. Calotescu-Neicu, G. Voevidca, Petre Bellu, N. Georgescu-Cocoș, I. Gr. Periețeanu, Tudor Măinescu, Al. Bilciurescu, Const. Rîuleț, Leonida Secrețeanu ș.a. O schimbare radicală în conținutul revistei se produce începând cu numărul din 28 iunie 1941, când actualitatea politică devine predominantă (războiul, neînțelegerile dintre Aliați, dictatura lui Stalin, primele victorii ale Germaniei naziste etc.). Fiecare număr are un editorial care imaginează o emisiune a postului de radio Moscova, redactată într-o originală limbă „româno-rusă” și având următorul final
PACALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
confirmă, într-un fel, un răbdător exercițiu literar, desfășurat în subterană, ale cărui dimensiuni pot fi doar bănuite. Un fapt rămâne însă incontestabil, și anume că, după un debut lipsit de relief și fără consecințe vreme îndelungată, P. intră în actualitatea literară cu o lirică bine articulată sub aspectul expresivității stilistice, mărturisind o tăioasă voință de a se exprima. Este o aspirație specifică ființelor pentru care pudoarea, agorafobia au constituit întotdeauna obstacole greu de depășit. Pulsiunile, aparent dezordonate, ale unui univers
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]