5,887 matches
-
aproape programatică, un joc singuratec și genial, a acelei „forțe” ascunse a vieții, inaccesibilă nouă, umanilor, Prezentul care, cum o spuneam mai sus, este el Însuși un zeu, adică este fix, neschimbător, același și etern. (Am Înșirat dublete ale aceluiași adjectiv pentru a-i sublinia atributele.Ă Noi, modernii, i-am uitat pe zei sau i-am redus, printr-un uzual proces de generalizare și abstractizare, la Unul singur - sau la doi, Tatăl și Fiul sau, printr-o forțare a logicii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
orientalismul” firii noastre. Deoarece, prin europeism, prin a fi european, eu Înțeleg În primul rând tocmai capacitatea unei ființe umane, sociale, de a fi dinamic, activ În sensul cel mai profund al acestui cuvânt, activ și practic! Iar aceste două adjective trebuie Înțelese În primul rând nu În relație cu ambientul, cu socialul, ci, În primul și În ultimul rând, În relație cu sine-Însuși. Dar dacă ni s-a „dat” posibilitatea de a fi activi și practici - adică eficienți! - și dacă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
incidența căreia Nietzsche vedea înaintarea istoriei? Și nici măcar o spirală, cum o înțelegeau unii comentatori ai lui Hegel, acea „aspirație spre Eroul în care se întrupează sensul istoriei”, ci un Cerc, o veșnică revenire în punctul inițial? Am folosit adineauri adjectivul „misterioasă” apropo de sentința, de ideea nietzscheniană, deoarece sugerarea, măcar, a acestei „rotiri în cerc”, pentru mințile de azi, obișnuite până la reflexul automatizat al „progresului”, al „înaintării” pe un vector sau pe o spirală ca o formă a evoluției a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ale localităților). Bătălia emblemelor-drapel, hârtie cu antet, ștampile pe pașaport. Vezi peste tot în magazine un afiș din anii 1930 în franceză: "Vizitați Palestina". Moda retro? Nu. Numele țării, un substantiv, e interzis acum. Autoritatea administrativă are dreptul doar la adjectivul "palestiniană". De unde recursul la imaginarul nostru colonial pentru a afișa numele propriu. Fiecare detaliu contează. Dar lupta pentru simboluri trebuie oare să meargă până la vânzarea dreptului la moștenire al fiului mai mare pentru un blid de linte? Să-ți pierzi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Bărbații cu fapta, femeile cu vorba"; "Din zece bărbați, nouă-s femei"; Între prost și judecată un ocean și o Himalaie"; "Artiștii să fie atenți când îi laudă proștii"; Când zic, de pildă "onorabilul domn Popescu", dintr-o dată observ că adjectivul a devenit cel mai mare inamic al substantivului lângă care se trezește neașteptat, deși se acordă cu el în gen, număr și caz." Reflecții ca acestea pigmentau în 1940 Divanul persian, una dintre cărțile preferate ale prozatorului vârstnic. VIII Privirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dar nu îndrăznește. Continuă a pieri pe picioare, dar nu mai are puterea să se "elibereze". Nu mi se datorește, dar mi se cuvine. ORTOGRAFIE a) Accentul grav se suprimă pretutindeni. b). Se păstrează u final la nume: traiu, scaiu. Adjective: vechiu. Nu se scrie u final la perfectul simplu persoana II: aflai, la adverbe, numai. c). Se scrie: a obișnui, pașnic, veșnic, în loc de pacinic etc. d). Se scrie: casă în loc de cassă etc. e). î din i, pretutindeni; și în Romîn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e ca și cum ar fi toți mici. Nici Alexandru, nici Napoleon în toată gloria lor n-au avut parte de asemenea ode. Șefii statului ori guvernului niciodată nu vor putea ajunge măcar pe departe să se împărtășească pe sfert din asemenea adjective. Ceiace ce dovedește că nu cei lăudați sunt lipsiți de inteligență. Aceia, deși geniali, în orice caz pot să fie lipsiți numai de talent. Cineva mă întrerupe ca să-mi comunice două întâmplări nostime. PĂȚANIA LUI ION C. DUMINICA Cea dintăiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sfarmă jucăriile, ca să le descopere secretul. Scandalurile și răcnetele care umplu țara nu pot aduce binele: cum negrii nu pot feri luna de eclipsă, prin tamtamurile și contursiunile lor. Când zic, de pildă, "onorabilul domn Popescu", dintr-odată observ că adjectivul a devenit cel mai mare inamic al substantivului lângă care se trezește neașteptat, /află/ deși se acordă cu el în gen, număr și caz. Bogăția este avantajul pe care de multe ori îl are un prost asupra unui om de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-l înghită” (Celei - Gorj). Cumularea substantivelor cu determinanți la participiu are un efect hiperbolic asupra ascultătorului - cititor, în fața căruia Mistricean se conturează ca războinic mitic. Armele, ca exteriorizare a puterii interioare, au fost îndelung pregătite și perfecționate - ne-o arată adjectivele provenite din verbe la participiu - iar poziționarea atentă a arsenalului urmează reguli magice. Predicatele cu verbe la timpul durativ al prezentului indicativ completează imaginea intensă a înghițirii arhetipale și o prezintă în desfășurare într-un plan sacru. Un buzdugan solar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sacru îi transformă în nouă cerbi, metamorfoza fiind redată în text printr-un lexem pe care îngrijitoarea ediției La luncile soarelui nu l-a putut explica. Dicționarul limbii române al Academiei trimite lexemul neft la definiția lui naft, „petrol brut”. Adjectivul neftiu, „de culoarea petrolului, verde-nchis” ne sugerează că verbul insolit din text, a se neftina, sugerează o conversie cromatică în planul animalier, culoarea cerbilor amintind de negrul sepulcralindiciu al șederii pe lumea cealaltă - dar și de vegetație. Răspunsul fiilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Deși, probabil, mireasa va fi dusă într-un sat apropiat, între ea și locul copilăriei se ridică acum munți înalți. Un al doilea mod de emfază afectivă pentru ruptura de etapa încheiată este construit prin repetarea de trei ori a adjectivului pronominal alți, în colinda din Dragoslavele, Argeș. Mutația existențială primește o valoare augmentativă prin substituția familiei cu persoane străine, adeseori prea puțin binevoitoare. Satira folclorică alocă un spațiu gene¬ros relațiilor create prin alianță, drama acceptării noii familii luând în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prozodice: ritm și rimă interioară”. Muzicalitatea crescută a realizărilor artistice înlesnește intrarea în lumea arhetipală, dar poartă și amprenta individualității naratoriale, ce utilizează mijloace variate pentru a insinua și influența trăirile și participarea ascultă¬torului. Superlativul absolut construit prin repetarea adjectivului în „o pădure mare cu copaci grooșigroși” hiperbolizează dimensiunile arborilor prin prelungirea vocalei din primul determinant. Reluarea adjectivului augmentat de pronunția accentuată devine copleșitoare la nivel perceptiv și deschide în fața ochilor un spațiu aflat dincolo de limitele umanului. Naratorul se implifică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
amprenta individualității naratoriale, ce utilizează mijloace variate pentru a insinua și influența trăirile și participarea ascultă¬torului. Superlativul absolut construit prin repetarea adjectivului în „o pădure mare cu copaci grooșigroși” hiperbolizează dimensiunile arborilor prin prelungirea vocalei din primul determinant. Reluarea adjectivului augmentat de pronunția accentuată devine copleșitoare la nivel perceptiv și deschide în fața ochilor un spațiu aflat dincolo de limitele umanului. Naratorul se implifică afectiv în mesaj și face din dimensiunea fonetică un etalon pentru unitățile de măsură necesare. În contingent, durata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au loc în profan. În aceste fragmente densitatea verbelor este maximă. Dinamismul imaginii devine fundamental pentru portretul protagonistului, care are ca sarcină principală să imite și să reitereze faptele strămoșilor întemeietori. Descrierea, ca procedeu artistic ce dă penelul substantivelor și adjectivelor în crearea unei imagini statice, apare preponderent în prezentarea naturii alese a tinerilor. Pasajele acestea sunt însă reduse și se întâlnesc cu predilecție în baladele fantastice, mai rar în colinde. Atunci când alternează cu alte timpuri verbale, perfectul compus consti¬tuie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu rol predicativ adaugă o percepție auditivă și transportă cu totul ascultătorul în mijlocul evenimentelor: „Aud’e numai ușile că jipzup!”. Nivelul sintactic al textului abundă de repetiții, ce afectează atât numirea prin substantiv a lumii, cât și descrierea ei prin adjective și animarea prin reluarea verbelor. Repetarea imediată a substantivului în versul „Pusei mâna, mâna-n zare” așază în centrul acestui stop-cadru efortul de a distinge imaginea apărută în pofida luminozității orbitoare. Aceeași putere strălucitoare este realizată prin reluarea atributului cromatic al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
are un efect asupra aspectului prozodic, odată cu marcarea ritmică a versurilor. Reluarea atributelor sugerează alteori o cerință anterioară ce a fost îndeplinită: „De frumoasă - e frumoasă,/ Dembrăcată - e-mbrăcată”. Apartenența imanentă la cosmos este revelată de reluarea participiului cu valoare de adjectiv: „Scris îmi este, scris,/ Soarele și luna”. În mentalitatea populară, a scrie, cu sensul și de a picta, are puterea unei legi nestrămutate ce afectează toate etapele vieții omenești. Reluarea verbului de percepție la perfect compus induce o condiție astrală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și apariția cosmocratoare a soarelui incandes¬cent, al cărui răsărit constituie și debutul procesului inițiatic. Nu orice aversă a umplut luncile de apele germinative și nu doar un răsărit din seria mișcării de rotație a pământului luminează tabloul poetic. Anterioritatea adjectivelor are ca emițător instanța cunoscătoare a evenimentelor sacre, care își realizează menirea de a transmite informația sacră prin semnale lingvistice. Mutarea accentului frazei pe gradul de tensiune descriptivă este un indicator pentru însemnătatea mesajului poetic. Adjectivele apreciative apar în structura
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
luminează tabloul poetic. Anterioritatea adjectivelor are ca emițător instanța cunoscătoare a evenimentelor sacre, care își realizează menirea de a transmite informația sacră prin semnale lingvistice. Mutarea accentului frazei pe gradul de tensiune descriptivă este un indicator pentru însemnătatea mesajului poetic. Adjectivele apreciative apar în structura frazei într-o relație sintactică de incidență ce vorbește despre același discernământ naratorial cu rol de ghidare a ascultătorului: „Crșșt’e-o flore d’in mormîntu fșt’ii, mîndră flore, da n-o șt’iut-o n
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu substantive comune, care denumesc obiecte, fenomene, părțile corpului, obiecte de igiena personală, îmbrăcăminte. La grupele mari se va acorda prioritate cuvintelor care exprimă aspecte comportamentale , stări afective, norme de comportare. Jocul didactic contribuie la îmbogățirea lexicului copiilor și cu adjective , însușiri gustative, olfactive sau anumite calități morale. Eficiente sunt jocurile didactice prin care se urmărește folosirea corectă a pronumelui : „Cine ți-a dat jucăria?” , „Cine este, cine sunt?” , a numeralelor cardinale ( „Te rog să-mi dai” , „A câtă jucărie lipsește
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
colaboratori, doctorii unii deveniți profesori Marius Mișca, din Piatra Neamț, Mihai Bobulescu (Galați), Sergiu Buiuc, Petru P. Vancea (Nuțu, fiul, și el eminent profesor), A. Harnagea (Bârlad), Paul Cernea și, desigur, alții pe care, probabil, îi omit involuntar. Am scris deja adjectivul "neastâmpărat": Petru Vancea era un neastâmpărat, un om de o hărnicie puțin obișnuită; din câte am auzit, o energie cu care era greu să ții pasul. Ceva din această structură psihologică s-a reflectat direct și în carieră. Îl găsim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
o metaforă verbală, deoarece termenul înlocuit este un verb. („mângâie vântul”, „șoptește pădurea”). T. Vianu și-a manifestat rezerve față de această idee și a arătat că pot exista și personificări statice - în care termenul înlocuit este un substantiv sau un adjectiv - citând în acest sens o frumoasă expresie poetică a lui V. Voiculescu „semințiile gândului” (p.278). Sonet Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
teritoriale moderne. Un promotor timpuriu al acestei idei a fost Francesco Ercole care, în 1926, a scris că Machiavelli "a recunoscut... tendința orașului-stat de... a se transforma, într-un fel sau altul, într-un stat teritorial și unitar"18. Dar adjective "unitar" și "teritorial", așa cum au fost folosite de Ercole, ne induc cu totul în eroare. Unul dintre motivele pentru care Machiavelli s-a remarcat între scriitorii politici contemporani lui a fost că a respins acordurile juridice și instituționale convenționale de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
două aspecte, ce implică ,,folosirea funcției publice în avantajul privat sau pentru un profit excepțional al partidului, și subminarea procesului politic în scopuri personale" (Summers 1987: 14; subl.n.). Totuși, chiar și aceasta necesită o glosă. În primul rând, atribuim adjectivului ,,privat" definiția duală de ,,personal" și ,,secret" (lectură deconstructivă care nu coincide probabil cu ce avea Summers în minte). În al doilea rând, accentul lui Summers pe subminarea întregului proces este de importanță centrală din moment ce această carte se preocupă mai
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
pentru masele largi, în care individul cu simțul nuanței și al proprietății cuvintelor se simțea ca în lagăr. De pe vremea când încă mai construiam viitorul luminos al patriei și-n jurul meu toți furau materiale (ba o metaforă, ba un adjectiv), m-am ales cu o spaimă latentă. Ca a acelora care stau în blocuri cu bulină roșie. Am scris acest articol deoarece, în ziua în care am dat în ziar de anunțul acela mortuar, am îngropat pe cineva drag. Cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ardea cefele și greutatea prost distribuită a rucsacurilor ne-au readus la realitate. Nu eram prea siguri pînă În ce punct acțiunea noastră era „eroică“, așa cum o descrisese un polițist, dar Începeam să bănuim, pe baza unor motive Întemeiate, că adjectivul definitoriu era mai degrabă „stupidă“. După ce am mers două ore, parcurgînd maxim 10 kilometri, ne-am plantat la umbra unui semn pe care scria Dumnezeu știe ce, singurul lucru care ne putea oferi cel mai mic adăpost În fața razelor soarelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]